Educarea gândirii creatoare a elevilor este o preocupare generată nu de o modă didactică, ci de înseşi necesitățile timpului actual. Dinamica extraordinară în domeniul activității umane, cu dezvoltări ale ştiinței şi tehnicii, cu apariții de noi direcții ale cercetării, reclamă oameni creatori, rapid adaptabili unei societăți în continuu progres.
Eroul între pagină și ecran: literatura și deconstrucția mesajului modern
Articolul descrie o activitate didactică în care un videoclip TED-Ed este valorificat pentru a explora arhetipul eroului, infuzând elemente de educație media și corelând mesajul multimodal cu conflictele din textele receptate.
Elemente de analiză a prozei
Opera literară are două aspecte esențiale: ea este o poveste şi un discurs. Caracterul de poveste vine din faptul că prezintă o anumită realitate, evenimente şi personaje care se pot confunda cu cele din viața reală. Povestea poate să nu reprezinte substanța unei cărți; aceeaşi întâmplare poate fi redată printr-un film, de exemplu. În acelşi timp, o operă literară este şi un discurs, ceea ce înseamnă că există un narator, care comunică, un cititor, care recepționează mesajul. Într-o asemenea structură a operei literare, unii teoreticieni susțin că important devine modul în care naratorul ne face cunoscute evenimentele.
La vision des immigrés espagnols dans la presse française : le traitement discursif des événements de Murcie (2025)
La presse joue un rôle fondamental dans la construction des représentations sociales des groupes migrants. Cet article propose une analyse du traitement médiatique récent des émeutes de juillet 2025 en Espagne (région de Murcie), telles que relayées par la presse française, en mettant en évidence les modalités discursives, les stéréotypes véhiculés et les choix lexicaux qui participent à leur représentation. L’étude s’appuie sur un corpus d’articles issus de la presse française contemporaine et examine comment les structures linguistiques traduisent les rapports de pouvoir, les tensions identitaires et les formes d’altérisation.
Literatura, filmul și viața – opțional ca disciplină nouă la nivelul disciplinei – sugestii de conținuturi
Opționalul propus valorifică lectura și filmul ca experiențe de cunoaștere și autocunoaștere, dezvoltând gândirea critică și empatia. Elevii investighează sensuri, simulează mental contexte și își modelează modul de a percepe lumea și pe ceilalți.
Utilizarea instrumentului Coggle în lecțiile de fizică
Coggle este un instrument pe care Google îl pune la dispoziție gratuit (dar există și versiuni plătite) și poate fi definit ca un instrument de grafică. Coggle este un instrument web esențial, minimalist, care îți permite să explorezi și să îți extinzi toate ideile vizual. Este eficient pentru organizarea conținutului prin hărți conceptuale sau grafică, și de asemenea pentru a proiecta un site web.
Recenzia cărții pentru copii „Noile aventuri ale detectivului curios”, de Claudia Groza
De-a lungul celor 17 ani de carieră didactică în învățământul preșcolar, am căutat să-mi diversific metodele de predare, să adaptez o gamă variată de resurse educaționale și să integrez, într-o manieră jovială și atractivă cunoștințe, idei, concepte pentru de a-i ajuta pe preșcolari să descopere lumea înconjurătoare și să devină pregătiți pentru viață.
Valoarea jocului didactic pentru învățare în ciclul primar
Cuvântul „joc” e unul care ne duce mereu cu gândul la minunăția și farmecul copilăriei. Este un cuvânt plin de viață și culoare. Copilăria stă sub semnul jocului, dar jocul îi fascinează și pe adulți prin libertate, voioșie și frumusețe.
În viața de fiecare zi a copilului, jocul ocupă un rol esențial. Jucându-se, copilul își satisface nevoia de activitate, de a acționa cu obiecte reale sau imaginare, de a se transpune în diferite roluri și situații care îl apropie de realitatea înconjurătoare. Copilul se dezvoltă prin joc, își potențează funcțiile latente, punând în acțiune posibilități care decurg din structura sa particulară, pe care le traduce în fapte, le asimilează și le complică.
Genul dramatic – tragedia, drama, melodrama
Fiecare scriitor are o viziune asupra lumii, viziune pe care o exprimă prin opera literară. Aşadar, viziunea sa ia ipostaza textuală şi de conţinut ideatic. De exemplu, William Shakespeare concepe iubirea ca pe un sentiment unic, firesc uman şi etern, dus până dincolo de moarte, exprimând astfel o ipostază tragică. Tragedia sa, Romeo şi Julieta, este un exemplu elocvent, adolescenţii formează un cuplu pentru care iubirea are conotaţii tragice, moartea eroilor fiind simbolică, semnificând că un sentiment înălţător precum iubirea este, în mod cert, înţeles dincolo de propria viaţă.
Genul dramatic – comedia, vodevilul, farsa
Dintre cele trei genuri literare, genul dramatic prezintă o complexitate specifică dată de mai mulţi factori: structura textului literar, modalitatea prin care autorul îşi transmite ideile, de aici derivând, fireşte, şi dificultăţile în receptarea producţiilor textuale dramatice.