În condițiile în care procesul de predare-învățare-evaluare suferă din cauza numărului mare de elevi cu nivel de limbă diferit și a unui număr restrâns de ore, apare nevoia, tot mai acută, a diferențierii, individualizării și personalizării demersului didactic. Pentru a face elevul autonom, mai ales în exprimarea scrisă și orală, este necesară adaptarea la stilul de învățare al fiecăruia, fiind important să i se acorde șansa exercitării competențelor de înțelegere și exprimare în contexte de comunicare variate. Cu cât eterogeneitatea grupurilor de elevi este mai mare, cu atît metodele activ-participative sunt mai dificil de pus în practică.
Printre tehnicile Freinet cu valoare motivațională vizibilă, generatoare de rezultate concrete în cadrul orelor de limbă modernă, enumerăm realizarea de texte libere, de broșuri enciclopedice, create în urma unei anchete sau a unor cercetări reale și contextualizate, pe o temă de interes (sănătate, timp liber, mod de a învăța, cultură, civilizație, tradiții și obiceiuri, etc.), ziarul sau revista școlară, cu realizarea de benzi-desenate sau roman-photos, poveste prin suită de imagini, caietele autocorective, conferințe ale elevilor, povestire de evenimente și întîmplări, urmate de promovarea produselor rezultate (secvențe de exprimare orală înregistrate – monolog, dialog, emisiuni radio, schimb de corespondență școlară, blog sau realizarea unui site ).
Așa cum afirma Freinet, copilul prezintă aceeași natură precum adultul: „este ca un pom care nu și-a desăvârșit creșterea, dar care se hrănește, se dezvoltă și se apără asemenea copacului adult. Copilul se hrănește, simte, suferă, caută și se apără ca și voi, doar că într-un ritm diferit, care provine din fragilitatea sa organică, din nepricepere și din lipsa sa de experiență, dar și din incomensurabilul său potențial de viață, adesea, la adulți, primejdios afectat” (Les invariants pédagogiques).
Într-o societate aflată în permanentă schimbare, creșterea și educarea copilului este o provocare continuă, dar și necesară. Ideea de șlefuire a diamantului nu mai este, din punctul nostru de vedere, în spiritul vremurilor. Pentru realizarea unui demers individualizat, în vederea construcției eului propriu, care să promoveze concomitent și cooperarea cu ceilalți, prin acțiunea împreună, prin schimbul de experiență și prin colaborare, este nevoie de tact psihologic și pedagogic, de disponibilitate pentru diferențiere și deschiderea educatorilor spre varietate.
Concepția pedagogică a învățătorilor Elise și Célestin Freinet se întemeiază pe observarea modului de învățare a copilului, respectiv centrarea acestuia pe tatonarea experimentală, care îi este caracteristică, și colaborarea cu ceilalți în cadrul schimbului de experiențe de învățare: “Noutatea constă în înlocuirea metodei scolastice cu metoda naturală în procesul de dobândire a cunoștințelor și abilităților, fără ca aceasta să însemne promovarea unui laissez-faire, ci doar înlăturarea inhibiției elevilor, asigurarea libertății lor”. O sinteză a ideilor pedagogice Freinet este realizată de C. Cucoș (2017: 242) : „Copilul dobândește mai multă autonomie, luând cunoștință de propriile resurse sau limite.
Dascălului i se cere o participare efectivă și un spirit deschis, novator. El nu mai vine în fața elevului pregătit cu formule știute, ci experimentează direct noi metode de învățare. Important pentru dascăl este să cerceteze și nu să aplice clișee acționale uzate. Freinet introduce în clasă o altă atmosferă, de încredere, colaborare, de solidaritate reciprocă și înțelegere. Dimensiunile afective și motivaționale ale învățării sprijină și edifică traseul cognitiv. Punându-și întrebarea dacă școala trebuie să fie templu sau șantier, Freinet înclină să considere că școala este un șantier unde, prin tatonări și experimentări, se solicită în mod oportun resursele, inteligența și nevoile”.
Tehnici ale pedagogiei Freinet de valorificare în cadrul orelor de limbă modernă
Revista școlară
Tehnica textului liber imprimat de către elevii înșiși, adusă la zi prin utilizarea tehnicilor informatice de redactare, paginare, ilustrare și corectură constituie un procedeu răspândit în toate școlile, fiind utilizată, în vederea dobândirii și exersării competențelor de înțelegere și exprimare scrisă, și în cadrul Colegiului Economic Administrativ din Iași. Revista Ecouri, apoi Collections cuprinde numere tematice redactate și ilustrate, prin desene sau fotografii, de către elevi, în limba franceză și engleză, preponderent articole prezentând subiecte de interes ale elevilor. Exploatarea unora dintre textele scrise de elevi în cadrul orelor de învățare a limbii moderne pentru ameliorarea competențelor de înțelegere scrisă și, ulterior, pentru a exersa exprimarea orală comportă valoare motivațională și constituie premisa exercițiilor de exprimare creativă. Colaborarea cu profesorul de informatică permite difuzarea în format electronic pe lângă cel scriptic.
Cronica de teatru / film / spectacol de operă
Redactarea unei cronici în urma participării la un spectacol și prezentarea acesteia în fața publicului (colegi, profesori, părinți) constituie prilejul de a identifica actul de cultură, stabilirea coordonatelor sale, a calitații educaționale și a mesajului transmis. Prin situarea evenimentului în epoca creării sale și discutarea caracteristicilor de curent ideologic sau literar, prin pendularea spre interpretarea contemporană, elevul și/sau părintele își aduce propria interpretare. Schimbul de idei poate, astfel, determina o mai bună comunicare în cadrul grupului intergenerațional. Un exemplu pentru școala noastră o reprezintă vizionarea piesei de teatru Colivia sau Moartea unui comis-voiajor din stagiunea curentă a Teatrului Național „V. Alecsandri” Iași și discutarea unor aspecte privitoare la complexitatea profesiei de agent de vânzări, de consecințele muncii susținute fără o igienă a vieții corespunzătoare. Piesa poate fi citită în varianta originală. Pentru limba franceză, piesa Colivia (Un fil à la patte) de Georges Feydeau poate constitui un pretext pentru dezbateri pe tema exploatării tehnicii Qui pro quo-ului în dramaturgie, forma teatrală prin excelență a dicotomiei psihologice între a fi și a părea.
Autocunoaștere și colaborare între părinți și elevi în ora de limbă modernă
Vizionarea spectacolului de teatru și lectura unui fragment ales în acest scop constituie suportul activităților de învățare a limbii. Activitatea Teatrul, pretext de educație intergenerațională pe baza comediei Colivia de G. Feydeau urmărește educarea elevilor în vederea dezvoltării interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale prin intermediul teatrului, cunoașterea culturii și civilizației europene, manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă părinți-elevi în diferite situaţii de comunicare.
Vor fi realizate următoarele activități:
A. Exercițiu de spargere a gheții – Profesorii organizatori vor aduce obiecte-accesorii diferite (de genul celor folosite pentru realizarea de fotografii năstrușnice): mustăți, pălării, funde, eșarfe, cordoane de forme/culori diferite, ochelari, șapcă, căciulă, etc. sau participanții vor trebui să confecționeze coifuri din hârtie colorată și să le personalizeze cu pene, motive sau flori. Elevii / părinții prezenți vor alege un obiect sau vor confecționa câte un accesoriu potrivit pentru o altă persoană din grup și va justifica alegerea, insistând pe calitățile pe care persoana respectivă le are și cum acestea sunt puse în valoare prin ocupația profesională. Elevii vor justifica alegerea.
B. Dezbatere – valorile în cadrul familiei
Elevii vor completa o fișă care să descrie calităţile mentale, fizice, spirituale şi caracteriale pe care ar dori să le aibă ca adulți (de exemplu, să fie sănătos, să aibă flexibilitate în orientarea profesională). Înainte de prezentare, adulții vor încerca să ghicească ceea ce au notat elevii.
C. Redactarea unui document intitulat “Carta vieții cumpătate” – reflecție a grupului asupra unui stil de viață sănătos și în organizarea zilei carierei prin redactarea unor axiome pentru a descrie echilibrul între profesie și viața personală.
D. Vizionarea piesei – atât părinții, cât și elevii vor completa un chestionar asupra piesei și spectacolului, cu opinii privitoare la subiectul piesei, actualitatea acesteia, valorile promovate în cadrul familiei, obstacolele întâlnite, conflictele între generații, soluții pentru situațiile de criză. Li se va cere să imagineze un alt final. Debrief-ul va avea loc în următoarea oră de consiliere prin discutarea răspunsurilor la chestionar, urmată de stabilirea unui plan de evoluție în carieră și de identificarea strategiilor de dezvoltare profesională pentru elevi, și poate și pentru părinți. Evaluarea activității se va face prin observarea atitudinii elevilor în timpul activității și a vizionării piesei de teatru, a modului în care s-au implicat și și-au asumat rolul în cadrul lucrului ; evaluarea produselor realizate – cartă, plan de dezvoltare profesională.
Vizită la muzeu și realizarea unei prezentări ale unei opere de artă/de folclor în fața publicului, urmată de redactarea unei prezentări de promovare
Vizitarea Muzeului de Artă, a Muzeului Științei și Tehnicii sau Muzeului de Etnografie din cadrul Ansamblului Muzeal Moldova, a Muzeului Țăranului Român de la Flămânzi, Muzeului “C. Negruzzi” de la Hermeziu, a bisericilor de lemn din satele Moldovei reprezintă doar pretextul pentru realizarea unui album explicativ. Fie că este vorba de descrierea unei opere de artă, O bună afacere de Octav Băncilă, spre exemplu, sau Muzeul Ștefan Luchian de la Ștefănești. Realizarea unor articole enciclopedice care să descrie obiecte folosite în gospodăria sătească tradițională, de exemplu rolul știubeiului în practicarea albinăritului sau a suveicii în realizarea țesăturilor, pot oferi informații atât vorbitorilor de limbă maternă cât și francofonilor. Realizarea de conexiuni literare aprofundează efortul de documentare.
Multitudinea și varietatea activităților cu ancorare în realitatea cotidiană reprezintă condiția necesară, dublate de motivație și deschidere spre cultură și civilizație; creativitatea și imaginația profesorului, dar și a elevilor vor fi determinante în realizarea unor produse originale, care să permită dezvoltarea competențelor lingvistice.
Bibliografie
Cucoș, Constantin (2017), Istoria pedagogiei. Idei și doctrine pedagogice fundamentale, Polirom, Iași, ediția a II-a
Feydeau, George, Un fils à la patte (document électronique libre)
Rădulescu, Mihaela Șt. (1999), Pedagogia Freinet. Un demers inovator, Editura Polirom, Iași