Predarea gramaticii, în special a substantivului, rămâne o provocare constantă în contextul educației contemporane, necesitând o reconceptualizare metodologică care să răspundă exigențelor pedagogiei moderne. Substantivul, ca parte fundamentală de vorbire, constituie nucleul dezvoltării competențelor lingvistice ale elevilor, iar înțelegerea sa corectă influențează direct capacitatea de expresie și comprehensiune a limbii române. Metodele tradiționale, bazate pe memorarea mecanică a definițiilor și aplicarea rigidă a regulilor gramaticale, s-au dovedit insuficiente pentru stimularea interesului și implicării active a elevilor în procesul de învățare. Această situație impune necesitatea implementării unor strategii didactice inovative, capabile să transforme studiul gramaticii dintr-o activitate pasivă într-o experiență de învățare semnificativă și angajantă.
Educația ecologică în școală
Educația ecologică reprezintă un proces esențial prin care elevii dobândesc cunoștințe, valori și atitudini responsabile față de mediul înconjurător. În contextul actual, marcat de schimbări climatice, poluare și pierderea biodiversității, școala are un rol fundamental în formarea unei generații conștiente și implicate activ în protejarea naturii. Prin intermediul disciplinelor școlare și al activităților extracurriculare, educația ecologică contribuie la dezvoltarea unei culturi a sustenabilității și a respectului față de planetă.
Rolul competențelor socio-emoționale în achiziția limbii engleze
În ultimele decenii, procesul de învățare a limbilor străine a fost reconsiderat dintr-o perspectivă integratoare, care depășește dimensiunea strict cognitivă și pune accent pe factorii afectivi și sociali implicați în dezvoltarea competenței lingvistice. Achiziția limbii engleze, în special în mediul școlar, este influențată nu doar de strategiile didactice utilizate sau de expunerea la input lingvistic, ci și de nivelul competențelor socio-emoționale ale elevilor. Autoreglarea emoțională, motivația, empatia, capacitatea de colaborare și încrederea în sine contribuie semnificativ la modul în care elevii receptează, procesează și utilizează limba străină.
Pe urmele trecutului… O experiență de practică pe șantierul arheologic
Practica de specialitate reprezintă una dintre cele mai valoroase forme de învățare experiențială în cadrul formării universitare, oferind studenților ocazia de a ieși din spațiul teoretic al sălii de curs și de a intra în contact direct cu realitatea unui domeniu profesional. Prezentul articol reconstituie, din perspectiva unui student al Facultății de Istorie-Arheologie, experiența unui stagiu de practică desfășurat pe șantierul arheologic de la Borduşani Popină. Pornind de la o introducere în metodele fundamentale ale cercetării arheologice, articolul descrie atât cadrul științific al disciplinei, cât și specificul unui sit de importanță națională, cu o istorie de peste șapte milenii. Dincolo de conținutul informativ, textul de față ilustrează modul în care practica de teren poate deveni un autentic motor al motivației și al identității profesionale în formare.
Matematica în viața cotidiană – de la lecția din clasă la realitatea de zi cu zi
De multe ori, matematica este percepută de elevi ca o disciplină dificilă, abstractă și uneori greu de conectat la realitate. Totuși, dincolo de formule, teoreme și exerciții, matematica reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de formare intelectuală și practică. În învățământul gimnazial din România, studiul matematicii are rolul de a dezvolta competențe esențiale pentru viața cotidiană, pentru continuarea studiilor și pentru integrarea într-o societate modernă, profund tehnologizată.
La pédagogie de projet, un vecteur de motivation particulier dans le parcours d’apprentissage des langues au lycée
La notion de tâche représente la clé de voûte de l’approche actionnelle dans l’apprentissage des langues, car apprendre met l’apprenant en situation d’agir. L’enseignant crée le contexte en fonction d’une problématique, afin que l’apprenant puisse mobiliser des connaissances, des savoirs, des savoirs-être, de mobiliser ses aptitudes communicatives et ses savoir-faire pour accomplir des tâches. Pour mettre en œuvre la démarche, le projet représente la technique la plus appropriée pour entraîner l’ensemble des apprenants dans une action à une cible commune.
Considerații metodice privind predarea ecuațiilor logaritmice la clasa a X-a
Ecuațiile logaritmice reprezintă un conținut important în programa de matematică pentru clasa a X-a, deoarece dezvoltă legătura dintre calculul algebric, proprietățile funcțiilor și raționamentul riguros. Predarea acestei teme contribuie la formarea unei gândiri matematice flexibile, prin trecerea de la transformări simbolice la interpretări grafice și la validarea condițiilor de existență. Articolul de față evidențiază repere metodice esențiale pentru o predare eficientă a ecuațiilor logaritmice.
Inteligența artificială și inovația în educația lingvistică: proiectul AI Lang al CELV
Centrul European pentru Limbi Moderne (CELV) al Consiliului Europei își reconfirmă rolul strategic în dezvoltarea educației lingvistice europene prin proiectul AI for Language Education, dedicat integrării responsabile a inteligenței artificiale în predarea limbilor străine. Într-un context educațional marcat de digitalizare accelerată și de transformări pedagogice majore, inițiativa CELV propune nu doar instrumente tehnologice, ci și un cadru de reflecție profesională asupra modului în care inteligența artificială poate sprijini procesul de învățare fără a diminua rolul esențial al profesorului.
Dezvoltarea alfabetizării digitale la elevii de clasa a IV-a prin utilizarea resurselor educaționale digitale
Prezentul studiu descrie o intervenție didactică realizată la nivelul clasei a IV-a, orientată spre dezvoltarea competențelor de alfabetizare digitală ale elevilor din ciclul primar. Pornind de la observația că elevii utilizează frecvent dispozitive digitale fără a dispune de competențele necesare pentru selectarea critică a informațiilor, colaborarea în mediul online și adoptarea unui comportament digital responsabil, intervenția a integrat resurse educaționale digitale în activitățile curente de Limba română și Matematică. Rezultatele observate indică o creștere a motivației pentru învățare, o implicare activă în sarcinile digitale și o conștientizare sporită a riscurilor asociate mediului online, confirmând potențialul abordărilor didactice structurate în formarea timpurie a competențelor digitale.
Utilizarea creativă a inteligenței artificiale în învățământul primar
Aproximativ 70% din activitățile birocratice ale profesorilor pot fi reduse cu ajutorul inteligenței artificiale, arată studii recente realizate de Dana Bănică de la Logiscool România. Profesorii pot economisi ore prețioase pe săptămână, concentrându-se pe ceea ce contează cu adevărat: interacțiunea directă cu elevii și dezvoltarea lor. IA personalizează experiența de învățare pentru fiecare elev, oferind feedback instantaneu și adaptându-se la ritmul și nevoile individuale. Elevii primesc exact provocările de care au nevoie pentru a progresa, crescând astfel motivația și încrederea în propriile capacități de învățare.Integrarea IA în învățământul primar nu este doar despre tehnologie – este despre dezvoltarea competențelor esențiale ale secolului XXI. Pregătim elevii pentru o lume în care gândirea computațională, creativitatea digitală și alfabetizarea tehnologică vor fi fundamentale în orice carieră.
