Educația formală atribuie un rol important lecturii ca metodă prin care se dezvoltă competențele de comunicare în situații și forme variate. Programele școlare pentru studierea limbii și literaturii române în liceu menționează valori și atitudini precum cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii, stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate și formarea unor reprezentări culturale privind evoluția și valorile literaturii române, dezvoltarea interesului față de comunicarea interculturală. Lectura reprezintă o modalitate creativă prin care se pot explora spații și epoci diferite, extinzându-se orizontul cultural, dar și universul interior.
The Poetry Corner: How a Few Lines of Poetry Can Build a Child’s Confidence
This year, I decided to try something a little different in my school hallway. I put up a bulletin board and called it The Poetry Corner. It started with a fairly simple idea. I wanted my students to read more English around the hallways during their breaks.
Noi orizonturi deschise de experiența Erasmus+
Ne bucurăm de mulți ani în România de Programul Erasmus+, o inițiativă emblematică a Uniunii Europene, menită să sprijine educația și formarea în Europa. O componentă esențială a acestui program este acțiunea cheie KA122-SCH care are în vedere mobilitatea cursanților și a personalului din domeniul educației și formării profesionale, oferind multiple oportunități pentru dezvoltarea profesională și personală. Experiența mobilităților de formare Erasmus+ transformă nu doar viața profesională a participanților, ci și perspectivele lor culturale și sociale.
Tu ai cei șapte ani de acasă?
Adeseori, când analizăm comportamentul unui tânăr, al unui adolescent, folosim sintagmele: „are cei şapte ani de acasă” sau „n-are cei şapte ani de acasă”, în funcţie de circumstanțele date. E evident faptul că utilizarea sintagmei „are cei şapte ani de acasă” este o recompensă pentru comportamentul şi caracterul admirabil al unui tânăr care dă dovadă de respect, care ştie să se comporte în societate, care are o educaţie aleasă, care stăpâneşte bunele maniere, care îşi asumă responsabilitatea propriilor acţiuni. Dimpotrivă, folosirea expresiei „nu are cei şapte ani de acasă” poate fi socotită ca un reproş, o imputare a comportamentului inadecvat al tinerilor sau al copiilor care nu ştiu să-şi stăpânească emoţiile sau sentimentele, cărora nu le pasă de ceilalţi, care trăiesc în funcţie de principiul „fac ce vreau, fac ce-mi place”, care nu dau dovada unei educaţii alese.
Prima de carieră didactică de 1.500 de lei: sprijin real pentru profesori sau o soluție care nu răspunde nevoilor lor?
Acordarea unei prime de carieră didactică în valoare de 1.500 de lei a fost prezentată drept o formă de sprijin pentru profesori și un instrument menit să contribuie la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice. În principiu, ideea este una binevenită: profesorii au nevoie de sprijin, de resurse și de condiții mai bune pentru a-și desfășura activitatea.
Problema apare însă atunci când același tip de sprijin este oferit tuturor, fără să se țină cont de experiența, nevoile și realitatea profesională a fiecărui profesor.
Mai puține răspunsuri, mai multe întrebări. Cultivarea gândirii critice la elevii din învățământul primar în era inteligenței artificiale
„Doamna, dar care este răspunsul?” Este una dintre întrebările pe care profesorii le aud frecvent în activitatea de la clasă. Uneori, elevul caută răspunsul corect înainte de a încerca să înțeleagă problema. Alteori, așteaptă confirmarea adultului înainte de a-și exprima propria idee.
Într-o lume în care informația este disponibilă aproape instantaneu, această tendință devine și mai vizibilă. Un copil poate găsi foarte repede o explicație, o definiție, o rezolvare sau o opinie. Instrumentele bazate pe inteligență artificială amplifică această posibilitate, oferind răspunsuri formulate clar și aparent convingător.
Rolul compunerilor școlare în dezvoltarea vocabularului și a creativității elevilor
Ori de câte ori povestim o întâmplare, facem o compunere. Ori de câte ori spunem cuiva cum arată strada unde locuim, cum funcţionează un aparat, cum îl reparăm, cum se înnoadă un cârlig în undiţă şi chiar cum pregătim o salată bună facem o scurtă compunere. Dacă vi se pare de mirare, întrebaţi-vă ce înţelegem prin cuvântul compunere sau compoziţie. Compunerea nu înseamnă decât „punerea împreună a unor lucruri deosebite, dar care se pot uni într-un singur tot”. Compoziţia este rezultatul. Astfel, o melodie nu este, la urma urmelor, decât o serie de note muzicale, de pauze şi de acorduri combinate în aşa fel încât să sune plăcut.
Descriere multidisciplinară a Dobrogei
Denumirea Dobrogea provine de la Dobrotici (sau Dobrotiță) – conducătorul Țării Cărvunei (Karvuna sau Carbona) între anii 1347 și 1386. Istoria Dobrogei reflectă o împletire de civilizații, un mozaic cultural și etnic, încă din antichitate fiind o punte între Orient și Occident.
Adaptarea socio-emoțională a preșcolarilor la grupa mică: Dimensiuni teoretice, strategii didactice și repere de reflecție personală
Tranziția de la mediul familial la mediul preșcolar constituie una dintre cele mai complexe etape din dezvoltarea timpurie a copilului. Lucrarea de față abordează teoretic și psihopedagogic dinamica adaptării socio-emoționale la grupa mică, analizând fenomene precum anxietatea de separare, atașamentul securizant și rolul jocului în facilitarea integrării. Pe lângă cadrul conceptual, lucrarea integrează un segment de reflecție personală asupra trăirilor și responsabilității cadrului didactic aflat la începutul unui nou ciclu preșcolar.
L’éducation interculturelle à travers les projets éducatifs
Hérodote, le père de l’histoire, peut également être considéré comme le père de l’anthropologie culturelle, car on lui attribue l’idée que les êtres humains sont ethnocentriques, c’est-à-dire qu’ils considèrent leur propre mode de vie comme supérieur aux autres.
Les cultures sont variées, voire métissées, et subissent des transformations plus ou moins importantes, mais la plupart des gens vivent toute leur vie selon le canevas de la culture dans laquelle ils ont grandi. Connaissant peu les autres modes de vie, ils perçoivent leurs propres normes et valeurs comme inévitables et obligatoires. Ainsi, les représentants de toutes les sociétés sont, d’une certaine manière jugés d’ethnocentrisme, c’est-à-dire qu’ils ont tendance à porter des jugements sur les autres cultures à l’aune de leurs propres critères.