Receptarea textelor literare canonice în cadrul învățământului profesional și tehnic (IPT) reprezintă o sursă istorică de blocaje pedagogice, determinate în principal de percepția rigidă a colectivelor de elevi privind decuplarea culturii umaniste de realitatea lor practică [1, 2]. Prezentul articol investighează eficiența unei strategii didactice inovatoare bazate pe lectura interdisciplinară și pe ancorarea semantică a operelor literare în universul tehnic, arhitectural și etic al specializărilor din școală [3, 4]. Experimentul didactic, realizat pe parcursul a 3 săptămâni, a presupus reconfigurarea analizei textelor fundamentale din programa națională [7] (precum drama mitică „Meșterul Manole”, nuvela psihologică „Moara cu noroc” și romanul realist „Enigma Otiliei” prin prisma managementului de proiect, a rezistenței materialelor, a eticii afacerilor și a arheologiei stilurilor arhitecturale [5].
Hackathonul Technovation Girls 2025 – exemplu de învățare bazată pe proiecte pentru promovarea incluziunii sociale și a competențelor digitale
Lucrarea prezintă desfășurarea și impactul Hackathonului Technovation Girls 2025, organizat în cadrul programului internațional Technovation Girls, coordonat în România de Asociația Adfaber. Activitatea desfășurată în cadrul Liceului Tehnologic ,,General Ioan Culcer’’ din Tg-Jiu în anul școlar 2025-2026, în luna noiembrie, a avut caracterul unui maraton educațional de idei și programare, în care elevele au fost implicate în identificarea unor probleme reale din comunitate și în dezvoltarea de soluții digitale sub forma unor prototipuri de aplicații mobile.
Micul Prinț. Despre teatru, educație nonformală și lucrurile pe care alegem să le păstrăm
În educația nonformală, spectacolele sunt adesea percepute ca obiective finale. Publicul vede reprezentația, aplauzele și rezultatul vizibil al muncii. Pentru cei care lucrează însă zi de zi alături de copii, lucrurile stau puțin diferit. Spectacolul este doar partea care se vede. Adevărata experiență se construiește în lunile de repetiții, în încercări, în ezitări, în greșeli și în toate acele momente aparent nesemnificative care contribuie, treptat, la formarea unui grup.
Integrarea jocului didactic în activitățile de învățare la disciplina matematică
Matematica ocupă un loc central în formarea competențelor necesare participării active la viața socială și profesională, contribuind la dezvoltarea raționamentului logic, a capacității de rezolvare a problemelor și a gândirii analitice. Cu toate acestea, numeroase cercetări evidențiază faptul că elevii percep adesea această disciplină ca fiind dificilă, abstractă și insuficient conectată la experiențele lor cotidiene. În consecință, profesorii sunt chemați să identifice modalități de predare care să faciliteze înțelegerea conceptelor matematice și să stimuleze implicarea elevilor în activitățile de învățare.
Portofoliul digital hibrid: o alternativă formativă la evaluarea sumativă clasică în studiul disciplinelor umaniste
Prezentul articol investighează valențele tehnopedagogice și metodologice ale integrării portofoliului digital hibrid ca instrument alternativ de evaluare formativă în cadrul disciplinelor umaniste la nivel liceal, având ca obiectiv major eficientizarea procesului de instruire și stimularea motivației intrinseci a elevilor. În contextul sistemului educațional actual, marcat de anacronismul testărilor sumative rigide care măsoară adesea doar stocarea mecanică și fragmentată a informațiilor pe termen scurt, se impune o reconfigurare radicală a strategiilor docimologice [1].
Educația pentru cetățenie digitală în școală: de la utilizator online la utilizator responsabil
Într-o societate în care tehnologia digitală influențează comunicarea, învățarea și relațiile sociale, școala are un rol esențial în formarea unor utilizatori responsabili ai mediului online. Elevii nu au nevoie doar să învețe cum se folosesc aplicațiile și dispozitivele digitale, ci și cum să comunice civilizat, să protejeze datele personale, să verifice informațiile, să respecte drepturile celorlalți și să participe responsabil în spațiul digital. Articolul evidențiază importanța educației pentru cetățenie digitală și propune direcții de acțiune aplicabile în activitatea didactică, în special la orele de TIC și Informatică.
Proiectul educațional național Ecogrădinița
Proiectul educațional „Ecogrădinița” propune un cadru integrat de educație ecologică pentru preșcolarii din grupa mică, desfășurat pe parcursul unui an școlar (octombrie–iunie). Structurat în jurul a nouă teme lunare – de la observarea ciclurilor naturii și inițierea în reciclare, la importanța apei și a aerului curat, grija față de plante și animale și celebrarea Zilei Pământului –, proiectul urmărește formarea treptată a unor atitudini pozitive față de mediul înconjurător, prin activități ludice, practice și creative, adaptate particularităților de vârstă.
Misiunea verde în grădiniță: învățare experiențială și responsabilitate ecologică la grupa mijlocie
Articolul prezintă o activitate integrată de educație ecologică desfășurată la grupa mijlocie, construită în jurul unei situații narative: „Misiunea Verde”. Demersul valorifică povestea, observarea, sortarea materialelor, jocul de mișcare, exprimarea orală și realizarea unui produs colectiv, urmărind formarea unor comportamente responsabile față de mediul apropiat. Propunerea este relevantă deoarece transformă educația ecologică dintr-o succesiune de reguli într-o experiență concretă, în care copilul observă, alege, acționează și reflectează.
Educația pentru sustenabilitate la ciclul primar prin valorificarea principiului celor 5R – „Codul secret al supereroilor planetei”
În contextul provocărilor de mediu cu care se confruntă societatea contemporană, educația pentru sustenabilitate devine o necesitate încă din primii ani de școală. Formarea unor deprinderi responsabile privind utilizarea resurselor, reducerea risipei și protejarea naturii contribuie la dezvoltarea unor viitori cetățeni implicați și conștienți de impactul propriilor acțiuni asupra mediului.
Arhitectura autonomiei: trei rutine din sisteme pedagogice alternative eficiente în ciclul primar
În multe clase primare, elevii ridică mâna pentru a întreba dacă au voie să treacă la exercițiul următor, dacă răspunsul este corect sau dacă pot folosi un anumit material. Aceste microdependențe față de adult semnalează una dintre provocările majore ale școlii contemporane: formarea autonomiei în învățare. Departe de a fi un simplu obiectiv abstract al documentelor curriculare, autonomia a devenit o competență esențială pentru a face față unei lumi în continuă schimbare.