În activitatea de la clasă, unul dintre lucrurile pe care le observăm destul de repede este faptul că elevii nu învață toți în același mod. Unii rețin mai ușor dacă ascultă explicația, alții au nevoie să scrie, să deseneze sau să vadă informația așezată într-o anumită ordine. Mai ales în ciclul primar, când copiii sunt încă în etapa în care își formează deprinderile de învățare, este important să le oferim metode cât mai clare și atractive. O astfel de metodă este harta mentală. Folosită corect, aceasta poate transforma o lecție obișnuită într-o activitate mai interesantă și îi poate ajuta pe copii să înțeleagă și să rețină mai ușor ceea ce au învățat. Harta mentală este, în esență, o modalitate de a organiza vizual informațiile. În centrul ei se află ideea principală, iar în jurul acesteia apar ramuri cu informații, exemple, explicații sau imagini. Spre deosebire de o pagină plină de definiții și propoziții, o hartă mentală oferă o imagine de ansamblu. Elevul poate vedea dintr-o privire despre ce este vorba și, mai ales, poate observa legătura dintre diferitele informații.
Învățarea prin joc ca fundament al dezvoltării socio-emoționale la vârsta timpurie: perspective și practici în grădinița contemporană
Lucrarea de față investighează rolul jocului dirijat și al jocului liber în formarea competențelor socioemoționale la copiii cu vârste între 3 și 6 ani. Pornind de la activitatea zilnică la grupă, studiul urmărește modul în care intervenția directă, dar discretă, a profesorului pentru educație timpurie poate transforma momentele de joc spontan în oportunități reale de învățare. Prin analiza unor situații concrete din mediul preșcolar, lucrarea evidențiază legătura dintre autonomia acordată copilului în joc și capacitatea acestuia de autoreglare emoțională și de gestionare a conflictelor.
De la instrument digital la partener educațional: inteligența artificială în activitatea didactică
Integrarea inteligenței artificiale în educație marchează o etapă importantă în evoluția tehnologiilor utilizate în procesul de predare–învățare–evaluare. Articolul analizează modalitățile de valorificare a inteligenței artificiale în activitatea didactică, cu accent asupra învățământului primar, evidențiind oportunitățile privind proiectarea lecțiilor, diferențierea, evaluarea formativă și dezvoltarea creativității, dar și limitele referitoare la acuratețe, protecția datelor, echitate, dependență tehnologică și diminuarea efortului cognitiv. Utilizarea responsabilă presupune medierea permanentă a profesorului, verificarea conținuturilor generate și formarea competențelor de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale.
Utilizarea inteligenței artificiale la ora de limba și literatura română
Pe parcursul ultimilor ani, evoluția rapidă a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială generativă (AI) a redeschis o dezbatere esențială în mediul educațional românesc: cum se poate adapta școala contemporană unei realități în care instrumente precum ChatGPT, Claude sau diverse modele lingvistice sunt accesibile oricui. Într-un sistem educațional în care disciplina Limba și literatura română a fost adesea asociată cu memorarea mecanică a comentariilor și reproducerea unor tipare rigide de redactare, apariția AI-ului nu trebuie privită cu reticență sau ca o amenințare la adresa integrității academice, ci ca un catalizator pentru regândirea pedagogiei literare.
Valențele didactice ale inteligenței artificiale în experimentul de chimie. De la simularea computațională la practica de laborator
Lucrarea de față analizează modalitățile de integrare a instrumentelor bazate pe Inteligență Artificială (AI) în desfășurarea experimentului de chimie la nivel preuniversitar. Sunt abordate aspecte legate de simularea reacțiilor, evaluarea riscurilor prin analiza Fișelor cu Date de Securitate (FDS/MSDS), personalizarea alegerii de învățare și analiza datelor experimentale. Articolul oferă un cadru metodologic structurat pe etapele lecției, evidențiind modul în care tehnologia digitală completează practica experimentală clasică fără a o substitui.
Phonological Awareness and Its Role in the Development of Reading and Writing Skills: Implications for Speech and Language Therapy
The acquisition of reading and writing involves the progressive development of linguistic and cognitive skills that enable children to understand the relationship between oral language and its written representation. Among these skills, phonological awareness plays an important role because it involves the ability to identify and consciously manipulate the sound structure of spoken language.
Phonological awareness is a broad concept that includes sensitivity to rhyme and syllable structure, as well as the ability to identify and manipulate phonemes. Phonemic awareness refers specifically to the ability to identify and manipulate phonemes, the smallest sound units of spoken language. This distinction is relevant to speech and language therapy because intervention activities can be organized progressively, moving from larger phonological units toward increasingly complex operations involving individual phonemes.
Metoda TAPPS – Thinking Aloud Pair Problem Solving la disciplina istorie
Metoda TAPPS (Thinking Aloud Pair Problem Solving) este o strategie de învățare cooperativă în care elevii lucrează în perechi, asumându-și roluri distincte – „rezolvitor de probleme” și „ascultător” – pentru a externaliza procesul de gândire în timp ce rezolvă sarcini complexe. Deși inițial dezvoltată pentru disciplinele STEM, TAPPS se aplică eficient și la istorie, transformând analiza surselor, interpretarea cauzalității și argumentarea istorică într-un proces vizibil și metacognitiv.
Erasmus+ la Colegiul Național Bănățean
Uneori, o școală devine mai mult decât un loc în care se învață, devine un spațiu al întâlnirii, al întrebărilor, al ideilor și al schimbării. Așa a fost săptămâna în care Colegiul Național Bănățean și-a deschis porțile pentru cei 12 elevi și cei 2 profesori ai școlii partenere din Żory, Polonia, în cadrul proiectului Erasmus+ „A Cool School for Global Warming”.
De la formarea Erasmus+ la practica la clasă: utilizarea inteligenței artificiale în CLIL
În cadrul proiectului Erasmus+ 2025-1-RO01-KA121-SCH-000331672 – Acreditare în domeniul Educație Școlară al Colegiului Național „Doamna Stanca” Satu Mare, am avut oportunitatea de a participa la cursul „AI for CLIL: Lesson Plans, Resources and Assessment Tools”, organizat de Europass Teacher Academy la Nisa, Franța, în perioada 20–25 iulie 2026.
Mobilitatea a reprezentat o importantă experiență de dezvoltare profesională și cooperare internațională, având ca temă utilizarea inteligenței artificiale (IA) în CLIL – Content and Language Integrated Learning. Scopul cursului a fost explorarea modalităților prin care IA poate sprijini planificarea lecțiilor, crearea resurselor educaționale, dezvoltarea activităților de învățare și evaluarea, contribuind la implicarea, autonomia și creativitatea elevilor.
De la plâns la autonomie: experiențe privind adaptarea copilului la mediul creșei
Intrarea copilului în colectivitatea creșei are o importanță semnificativă atât pentru acesta, cât și pentru familia sa. Pentru copilul antepreșcolar, această experiență poate însemna prima separare semnificativă de părinți și primul contact cu un mediu educațional organizat. Adaptarea nu se produce în același mod și în același timp pentru toți copiii. Unii acceptă relativ ușor noul mediu, în timp ce alții au nevoie de mai mult timp pentru a se simți în siguranță. Plânsul la despărțirea de părinte, refuzul inițial al activităților sau nevoia de apropiere de un anumit adult pot reprezenta modalități prin care copilul își exprimă emoțiile și nevoia de securitate.