Integrarea tehnologiei digitale în predarea limbii și literaturii române reprezintă o provocare pedagogică actuală, situată la intersecția dintre tradiția disciplinei umaniste și cerințele unei societăți tot mai digitalizate. Prezentul articol explorează potențialul educațional al unor aplicații digitale accesibile – Padlet, LearningApps, Genially, StoryJumper, digitaledu.ro și analiza-gramaticala.ro – prin prisma utilității lor pedagogice în demersul didactic la clasă. Pornind de la nevoia de a menține elevii din generația actuală angajați activ în procesul de învățare, articolul propune o abordare hibridă, care combină metode consacrate de gândire critică cu instrumente digitale interactive. O secvență didactică ilustrativă, dedicată portretului personajului literar prin metoda cadranelor transpusă în Padlet, demonstrează concret modul în care tehnologia poate deveni un mediator eficient între text și elev, între analiză și creativitate.
Școala românească între „haz” și „necaz”: O analiză fenomenologică a paradoxului educațional contemporan
Articolul explorează dualitatea sistemică a învățământului românesc, utilizând metafora populară a „hazului de necaz” ca prismă de analiză pentru discrepanțele dintre performanțele de elită și mediocritatea statistică. Sunt analizate cauzele istorice ale enciclopedismului pedagogic, impactul subfinanțării asupra echității sociale și necesitatea unei paradigme axate pe competențe.
Gamificarea didactică – Aplicații teoretice și practice
Gamificarea reprezintă o strategie educațională care utilizează elemente specifice jocurilor (puncte, nivele, recompense, misiuni) pentru a transforma procesul de învățare într-o experiență captivantă și motivantă. Aceasta nu presupune simpla folosire a jocurilor, așa cum am utilizat cu toții la clasă întotdeauna metode bazate pe joc sau pe strategii ludice, ci vizează introducerea unor instrumente digitale bazate pe joc precum și adaptarea principiilor lor în scop pedagogic.
Rolul metodelor și tehnicilor de învățare interactiv-creativă în procesul didactic
Eficiența procesului didactic este condiționată, în mod esențial, de calitatea metodelor și tehnicilor utilizate în predare și învățare. Prezentul articol propune o trecere în revistă a principalelor metode interactiv-creative cu aplicabilitate în învățământul preuniversitar, argumentând necesitatea depășirii modelului reproductiv în favoarea unor strategii centrate pe elev, care valorifică dialogul, descoperirea, experiența și asocierea de idei. Sunt analizate totodată relațiile dintre metodele didactice și procedeele tehnice subordonate acestora, precum și condițiile pedagogice care asigură eficacitatea lor. Articolul pledează pentru o metodologie activă, flexibilă și orientată spre formarea de competențe reale, capabilă să răspundă diversității de ritmuri, stiluri și interese ale elevilor din clasele contemporane.
Imperativul alfabetizării transdisciplinare: De ce fiecare oră de curs este o oră (și) de limba română?
Într-o eră definită de complexitatea informațională și de ritmul accelerat al schimbărilor, capacitatea de a citi, înțelege, analiza și produce texte coerente și argumentate devine mai mult decât o abilitate fundamentală – este o competență critică pentru succesul individual și social. Cu toate acestea, în peisajul educațional actual, alfabetizarea este adesea percepută și tratată ca responsabilitatea exclusivă a orelor de Limbă și Literatură Română. Această viziune restrictivă limitează potențialul elevilor și subminează eforturile de a construi o generație capabilă să navigheze eficient prin provocările contemporane. Este timpul să recunoaștem și să impunem un imperativ pedagogic: aplicarea abilităților de alfabetizare trebuie să fie o componentă obligatorie a fiecărei ore de curs, indiferent de disciplină. Doar printr-o abordare transdisciplinară și integrată putem asigura o dezvoltare holistică a elevilor, pregătindu-i pentru o lume în continuă transformare.
Comment choisir les meilleures méthodes dans l’enseignement-apprentissage du FLE ?
Selon la didactique moderne des langues vivantes, l’enseignement doit être centré sur l’apprenant qui doit s’impliquer directement dans son apprentissage. Mais pour atteindre à ses objectifs, l’enseignant doit choisir des méthodes appropriées à l’âge des apprenants, au niveau de leurs connaissances, aux objectifs opérationnels établis. On utilise des méthodes différentes pour enseigner à l’école primaire, au début et à la fin du secondaire, aux adultes parce que le contenu doit être adapté aux besoins éducationnels, et en plus la motivation, les aptitudes à l’apprentissage changent avec l’âge ; certaines diminuent et d’autres apparaissent.
Modalități de cultivare a limbii române în școală
Pronunţarea şi scrierea, întrebuinţarea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie, formularea corectă din punct de vedere morfologic şi sintactic a unui enunţ, fie propoziție, fie frază, evitarea confuziei între cuvinte, respectarea unor cerinţe minime de ordin stilistic sunt repere esenţiale, obligatorii ale învăţării limbii române în şcoală şi, după aceea, pe parcursul întregii existenţe. Școala are rolul, pentru început, prin studiul limbii întemeiate pe norma cultă și prin talentul pedagogic al profesorului de limba română de a-i determina și motiva pe elevii de gimnaziu să-și însușească organizat, progresiv și conștient, noțiunile de bază de fonetică, lexic, morfosintaxă, ortografie și punctuație, topică, dar și de stilistică. Apoi, este necesară exersarea deprinderii de a distinge ceea ce este corect, conform normei, de ceea ce este greșit sau abatere de la normă și de a transpune și aplica în texte proprii forma literară a limbii, cultivându-li-se astfel interesul pentru cunoașterea limbii române și prețuirea ei.
Clasic și… experiențial în învățarea limbilor moderne
Tendințele actuale în pedagogie acordă prioritatea învățării experiențiale grație caracterului său autentic, imediat verificabil, original și centrat pe cel care învață. Se vorbește de metodele moderne activ-participative, implicându-i pe elevi în procesul de predare-învățare și prezentând numeroase avantaje: acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor, sunt centrate pe activitatea de învăţare a acestuia, subiect al procesului educaţional, pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire, sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare şi capacitatea de autoevaluare la elevi, evaluarea fiind una formativă, stimulează motivaţia intrinsecă, relaţia profesor-elev se bazează pe respect şi colaborare.
Construirea competenței de lectură în primii ani de școală
Învățarea cititului reprezintă fundamentul întregului parcurs școlar. Modul în care copilul este ghidat în primii ani determină nu doar competența tehnică de decodare, ci și relația afectivă cu lectura. Cititul trebuie construit progresiv, diferențiat pe niveluri de vârstă și susținut prin metode didactice variate și mijloace de învățământ adaptate. O abordare echilibrată, care îmbină rigoarea didactică cu elementele ludice, contribuie la formarea unei atitudini pozitive față de carte și față de învățare în general. Învățarea citirii nu este un act mecanic, ci un proces complex, care presupune dezvoltarea atenției, a memoriei, a gândirii și a capacității de înțelegere.
Importanța voluntariatului în viața copiilor noștri
Clasa de elevi, ca un univers socio-relațional complex, dezvoltă o varietate de relații și interacțiuni din care elevul deprinde o serie de norme și valori pe care le dezvoltă pe termen lung. Aceasta deprindere, internalizare sau chiar învățare socială este dependentă de funcționarea unor factori de supradeterminare ai comportamentului social. Cu cât elevii sunt mai implicați în activități ce necesită cooperarea, cu atât atmosfera generală în clasă va fi mai bună.
