Mobilitatea europeană desfășurată de elevii Liceului Teoretic „Ion Constantin Brătianu” din Hațeg la prestigioasa instituție Novaschool Medina Elvira din Granada nu a reprezentat doar o călătorie, ci a fost un adevărat schimb cultural și academic. Această experiență a subliniat faptul că educația modernă nu cunoaște frontiere atunci când este bazată pe colaborare, empatie și rigoare, care se îmbină perfect și care pot avea rezultate benefice asupra dezvoltării armonioase a elevilor.
Învățarea bazată pe proiecte (PBL) – o nouă experiență Erasmus+
Cursul „Including Sustainability Education in Everyday Classes with PBL” susținut de Europass Teacher Academy în Trapani (insula Sicilia, Italia) la care am avut ocazia să paticip ȋn perioada 13-18 iulie 2026, s-a desfășurat pe parcursul a șase zile și a cuprins activităţi diverse atât cu baza teoretică cât și cu baza practică.
Green Skills for a Sustainable Future (Erasmus+ Mobility)
In April 2026, three teachers from the „Elena Doamna” Food Industry College in Galați traveled to Prague to take part in a professional development course dedicated to sustainability education. The training, „Education for Sustainability: Designing Tomorrow,” was delivered by ITC International and funded through the school’s Erasmus+ KA121-SCH accreditation, project no. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000313865.
Limitele managementului educațional în România, în societatea contemporană
Managementul educațional reprezintă una dintre componentele fundamentale ale funcționării sistemelor contemporane de învățământ, întrucât calitatea procesului educațional depinde nu numai de competențele cadrelor didactice și de resursele disponibile, ci și de modul în care instituțiile sunt conduse, organizate, evaluate și conectate la nevoile societății. În România, managementul educațional se află într-un proces continuu de transformare, determinat de schimbările legislative, de integrarea europeană, de digitalizare, de transformările demografice și economice, precum și de necesitatea creșterii echității și calității educației. În pofida reformelor succesive și a unor progrese instituționale, sistemul se confruntă cu limite structurale și funcționale care afectează capacitatea managerilor educaționali de a exercita un leadership autentic, orientat spre dezvoltarea instituțională și îmbunătățirea rezultatelor elevilor.
Viața și creația muzicală a compozitorului Paul Constantinescu abordate prin metoda explozia stelară
Articolul prezintă o aplicație didactică a metodei „Explozia stelară” în predarea temei „Viața și creația muzicală a compozitorului Paul Constantinescu”, la nivelul educației muzicale școlare. Scenariul propus organizează informația despre biografia și opera compozitorului în jurul celor cinci întrebări-cheie – Cine? Ce? Unde? Când? De ce? – oferind elevilor un cadru structurat pentru investigarea și sistematizarea cunoștințelor. Sunt evidențiate repere biografice esențiale, principalele lucrări (opera „O noapte furtunoasă”, baletul „Nunta în Carpați”, oratoriile bizantine de Paști și de Crăciun etc.) și trăsăturile stilistice definitorii ale creației lui Paul Constantinescu, respectiv sinteza dintre folclorul românesc, muzica bizantină și limbajul componistic modern. Demersul este completat de o activitate practică de audiție, prin care elevii sunt invitați să analizeze un fragment din „Oratoriul bizantin de Paști” și să reflecteze asupra influenței tradiției bizantine asupra limbajului muzical al compozitorului.
Rădăcinile identității naționale
Pentru a deveni cetățeni informați, responsabili și implicați în comunitate, educația civică trebuie să formeze la tineri conștiința apartenenței la un popor cu istorie milenară, în care faptele trecutului modelează identitatea națională, concept de referință pentru înțelegerea prezentului și proiectarea viitorului. Să nu se uite că România înseamnă cei ce suntem, cei care au fost și cei care vor trăi în spațiul ondulat de la Dunăre, Carpați și Marea Neagră. Această „insulă de latinitate din oceanul slav” n-ar fi rezistat vitregiei vremurilor fără înțelepciunea, curajul și sacrificiile înaintașilor.
From Assessment to Action: A Diagnostic Study of Learning Needs in a Primary EFL Classroom
This small-scale diagnostic study analyses an initial English language assessment administered to 20 Grade 4 EFL pupils. It examines performance in vocabulary, grammar, reading comprehension, and writing in order to identify relative strengths and areas requiring further instructional support. Results indicate the strongest performance in vocabulary (90%), followed by reading comprehension (82.5%) and writing (77.5%), while grammar recorded the lowest achievement rate (68.75%). Based on this learning profile, differentiated remedial, consolidation, and extension activities are proposed. The study highlights the role of diagnostic assessment in transforming evidence of pupil performance into targeted instructional action.
Ecologia mediului înconjurător
În natură există un permanent, ireversibil și imens proces biochimic. Niciodată să nu luăm măsuri împotriva legilor naturii, dacă nu le cunoaștem finalizarea. Nu cred că există ceva mai important decât conservarea naturii, cu excepția supraviețuirii omului, și aceste două noțiuni sunt atât de strâns legate, încât este greu să le desparți.
Prima zi de școală – începutul unui drum spre lumină. Educația, între emoție, responsabilitate, caracter și credință
Există zile care trec repede și există zile care rămân în memoria noastră pentru totdeauna. Prima zi de școală face parte din cea de-a doua categorie.
Pentru copilul care pășește pentru prima dată în curtea școlii, această zi este o aventură. Pentru părinți, este o zi a emoțiilor și a speranțelor. Pentru profesori, este începutul unei noi responsabilități. Pentru școală, este momentul în care pornește din nou mecanismul viu al educației.
Putem fi și noi Spiderman? O experiență de lectură despre empatie, apartenență și curaj
Articolul pornește de la studierea povestirii „Un păianjen care se crede Spiderman”, de Adina Popescu, la clasa a VI-a. Discuția despre lecturile de vacanță, identificarea elevilor cu Maria și empatia față de păianjen au oferit puncte de apropiere de text. Reflecția didactică urmărește legătura dintre aceste reacții și interpretarea perspectivei narative, a nevoii de apartenență și a finalului. Sunt propuse continuări prin recomandare de carte, scriere creativă și activități de consiliere și dezvoltare personală.