Articolul analizează modul în care natura este reprezentată în poezia lui George Bacovia, ca spațiu aflat într-o permanentă transformare și în concurență cu mediul urban. Sunt puse în evidență cadrele spațiale recurente – câmpul, cârciuma, parcul, cafeneaua, târgul – și fenomenele naturale (ploaia, ninsoarea, ceața) care contribuie la conturarea unei atmosfere tulburi, apropiate de o viziune apocaliptică specifică simbolismului. Pe baza exemplificărilor din poeme precum „Sonet”, „Amurg violet”, „Frig”, „Pastel” sau „Furtună”, este urmărită cromatica specifică universului bacovian – galbenul, violetul și roșul – ca expresie a stărilor de nevroză și dezorganizare sufletească. Articolul evidențiază, de asemenea, absența umanului din peisaj și relația dintre natură și temele morții, ale descompunerii și ale singurătății, susținând ideea unei desacralizări a mitologiei cosmice tradiționale în lirica lui Bacovia.
Împletim funia literației împreună cu elevii de clasa a III-a. Bune practici din cadrul Școlii de vară cu scLipici
Conform Programei școlare pentru disciplina „Limba și literatura română”, clasele a III-a – a IV-a (OMEN nr. 5003/02.12.2014), la clasa a III-a se presupune că elevii practică deja lectura activă, „cu creionul în mână” (competența specifică 3.1) și folosesc organizatori grafici pentru a extrage informații de detaliu din texte variate (1.1, 3.1) și pentru a evidenția cuvinte-cheie (3.4). Tot la acest nivel se urmărește aprecierea valorii cărților (3.6). Clasa pe care o coordonez este atipică din multe puncte de vedere. Decalajul de vârstă, mediul socio-economic, riscul de absenteism, elevii reînscriși, lipsa sprijinului din partea familiei pentru dezvoltarea competențelor de bază sunt doar câteva aspecte care interferează cu învățarea și decalează deprinderea citit-scrisului.
Avantajele și dezavantajele digitalizării în educația timpurie
Digitalizarea reprezintă una dintre transformările majore ale societății contemporane, influențând modul în care oamenii comunică, muncesc, se informează și învață. Educația nu face excepție de la acest proces, iar tehnologiile digitale au început să fie utilizate din ce în ce mai mult și în educația timpurie, atât în grădinițe, cât și în mediul familial. Tabletele, calculatoarele, tabletele interactive, aplicațiile educaționale, cărțile digitale, roboții educaționali și diversele platforme de comunicare cu părinții pot deveni instrumente utile în procesul educațional. Educația timpurie este însă o etapă particulară, deoarece în primii ani de viață copilul își dezvoltă rapid competențele cognitive, emoționale, sociale, motrice și de comunicare. De aceea, introducerea tehnologiei trebuie realizată cu multă atenție.
Demers de cercetare privind eficiența managementului activităților extracurriculare
Articolul prezintă designul și metodologia unei cercetări privind eficiența managementului activităților extracurriculare în unitățile de învățământ preuniversitar, urmărind modul în care planificarea, organizarea, coordonarea și evaluarea acestor activități contribuie la dezvoltarea competențelor elevilor și la calitatea procesului educațional. Cercetarea este structurată pe cinci obiective SMART, vizând identificarea tipurilor de activități extracurriculare desfășurate, evaluarea gradului de participare și satisfacție a elevilor și cadrelor didactice, analiza aplicării funcțiilor managementului educațional și formularea unor propuneri de îmbunătățire. Demersul investigativ este de tip cantitativ, cu elemente descriptive și explicative, realizat printr-un chestionar online (Google Forms), aplicat unui eșantion de elevi, părinți și cadre didactice. Sunt descrise pe scurt designul cercetării, procedura de colectare a datelor, metodele de analiză statistică și considerațiile etice avute în vedere. Prin articularea unor ipoteze verificabile și a unui instrument de cercetare validat, lucrarea își propune să ofere un cadru metodologic util pentru fundamentarea deciziilor manageriale privind activitățile extrașcolare la nivelul unităților de învățământ.
Dezvoltarea personalității elevilor prin activitățile extrașcolare
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
Dificultăți și provocări în managementul activităților extracurriculare
Activitățile extracurriculare reprezintă o componentă esențială a educației moderne, contribuind la dezvoltarea personală, socială și profesională a elevilor. Conform OMEN (2020) , acestea au rolul de a completa curriculumul formal și de a oferi contexte de învățare non-formală, adaptate intereselor și nevoilor elevilor. Cu toate acestea, managementul activităților extracurriculare presupune o serie de dificultăți și provocări care pot afecta calitatea și eficiența lor. Identificarea și gestionarea acestor provocări sunt esențiale pentru asigurarea unui proces educațional coerent și relevant.
De la alfabetizare digitală la IA: Competențe cheie pentru succesul elevilor
Timp de decenii, „alfabetizarea digitală” a însemnat abilitatea de a deschide un calculator, de a edita un document text sau de a trimite un e-mail. Astăzi, această definiție este depășită. Ne aflăm în fața unei schimbări radicale: trecerea de la utilizatorul pasiv de tehnologie la creatorul activ care colaborează cu Inteligența Artificială (IA).
Prevenirea absenteismului și abandonului școlar
Abandonul școlar este o temă de mare actualitate, dată fiind rata mare a acestuia în țara noastră. Pentru a putea interveni eficient trebuie cunoscute cauzele care pot conduce la abandonul școlar.
Abandonul şcolar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă în încetarea frecventării şcolii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, înaintea obţinerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete sau înaintea încheierii ciclului de studii început. Cei care abandonează şcoala nu mai sunt ulterior reprimiţi în aceeaşi instituţie educativă şi nu sunt înscrişi într-un program de şcolarizare alternativ.
Profesorul ideal și rolul acestuia
Principalul actor al actului educațional este profesorul. Acesta are o influență majoră nu doar din punct de vedere epistemologic, dar și empiric. Un profesor bun constituie un model pentru elevii săi. Acesta transmite cunoștințele științifice, conform programei școlare în vigoare asociate disciplinei, dar este totodată și un reper moral, căci așa cum spunea B.F. Skinner „Educația este ceea ce supraviețuiește după ce tot ce a fost învățat a fost uitat.”
Aplicațiile matematicii în viața cotidiană – între competența matematică și formarea gândirii practice
Matematica reprezintă una dintre componentele fundamentale ale formării intelectuale, având un rol semnificativ atât în dezvoltarea structurilor cognitive, cât și în formarea capacității de a analiza și interpreta realitatea. În contextul educației contemporane, valoarea matematicii nu poate fi redusă la însușirea unor algoritmi și proceduri de calcul, ci trebuie raportată la capacitatea elevului de a utiliza cunoștințele matematice în contexte variate și autentice.
