In the context of rapid technological development, education systems are continuously adapting to meet the needs of modern learners. Students today are digital natives, accustomed to interactive environments, multimedia content, and instant access to information. As a result, traditional teaching methods are often insufficient to maintain their attention and motivation. The integration of digital tools into the teaching process has become an essential strategy for increasing student engagement and improving learning outcomes.
Impactul inteligenței artificiale generative asupra procesului instructiv-educativ la nivel liceal: oportunități pedagogice, provocări cognitive și implicații etice
Extinderea rapidă a inteligenței artificiale generative după anul 2022 a schimbat semnificativ relația dintre tehnologie și educație, inclusiv în învățământul liceal. Instrumente precum ChatGPT au devenit accesibile elevilor și profesorilor, fiind utilizate pentru explicarea noțiunilor, sprijinirea redactării, generarea de idei, rezolvarea de probleme și diferențierea instruirii. Prezentul articol analizează impactul inteligenței artificiale generative asupra educației, la nivel liceal, dintr-o perspectivă critică și documentată, pe baza literaturii recente și a unor studii empirice relevante. Analiza evidențiază că aceste tehnologii pot susține performanța școlară, înțelegerea conceptelor și formele de învățare personalizată, însă efectele lor benefice depind de designul pedagogic, de nivelul de alfabetizare AI al elevilor și de menținerea rolului profesorului ca mediator cognitiv și etic. În același timp, utilizarea lor ridică probleme serioase privind superficializarea procesării informației, diminuarea gândirii critice, vulnerabilizarea integrității academice și acceptarea necritică a unor răspunsuri generate automat. Concluzia centrală este că integrarea AI în educația liceală nu trebuie concepută ca substituire a profesorului sau a efortului intelectual al elevului, ci ca oportunitate condiționată de reglementare pedagogică, competențe critice și practici de evaluare adecvate.
Utilizarea excesivă a telefonului și a tehnologiei – între beneficii și riscuri
În ultimele decenii, tehnologia a devenit o componentă esențială a vieții cotidiene, influențând profund modul în care oamenii comunică, învață și își organizează activitățile zilnice. Telefonul mobil, în special smartphone-ul, a evoluat rapid, devenind un instrument indispensabil atât pentru adulți, cât și pentru copii și adolescenți. Deși beneficiile tehnologiei sunt evidente și incontestabile, utilizarea excesivă a acesteia ridică numeroase probleme care merită analizate cu atenție.
Dezvoltarea personalității copiilor prin activități extracurriculare
Activitățile extracurriculare reprezintă un factor esențial în dezvoltarea personalității copiilor, contribuind la formarea competențelor sociale, emoționale și cognitive. Lucrarea de față analizează rolul acestora în educația contemporană, evidențiind beneficiile și impactul asupra dezvoltării armonioase a copilului.
Strategii de lucru cu copiii cu ADHD în grădiniță
În societatea actuală, cadrele didactice se confruntă cu o diversitate tot mai mare a nevoilor educaționale și comportamentale în rândul preșcolarilor. Printre cele mai frecvente provocări întâlnite la grupă se numără Tulburarea de Deficit de Atenție și Hiperactivitate (ADHD). Această tulburare neurobiologică nu este doar o problemă de „neastâmpăr”, ci o barieră reală în calea învățării și socializării, care necesită din partea educatorului nu doar răbdare, ci un set de strategii bine fundamentate.
Succesul integrării copilului cu ADHD depinde de capacitatea cadrului didactic de a transforma mediul grădiniței dintr-unul restrictiv într-unul suportiv, unde energia debordantă este canalizată constructiv.
Tradiție și modernitate în societatea contemporană – surse de inspirație
Folclorul reprezintă una dintre cele mai fertile surse de inspirație pentru creația artistică și literară universală, constituind totodată un instrument valoros în procesul educativ. Prezentul articol explorează modul în care elementele folclorice — balade, mituri și legende populare românești, precum Meșterul Manole și Miorița — supraviețuiesc și se manifestă în viața cotidiană contemporană, influențând deopotrivă arta, limba și identitatea culturală. Din perspectivă educațională, articolul argumentează că integrarea folclorului în actul didactic contribuie la dezvoltarea competențelor de lectură critică, la înțelegerea evoluției limbii române și la formarea identității culturale a elevilor, conectând învățarea formală cu dimensiunile informale și nonformale ale educației.
Managementul conflictelor în instituțiile din învățământ
Studierea managementului conflictelor este tot mai abordată în managementul instituțional și al resurselor umane, deoarece contribuie la o mai bună cunoaștere a comportamentelor individuale și în grup în cadrul unei organizații și este cauza principală a stresului. Conflictul apare, în general, ca o formă a interacțiunii umane prin care doi sau mai mulți membri ai unui grup sau ai unor colectivități intră în dezacord total sau parțial asupra unor probleme.
Horea de sâmbătă – Episodul 37 – Pricesna ca resursă de echilibru emoțional: valorificarea didactică a cântării „Doamne, Dumnezeul meu”
Articolul propune valorificarea pricesnei „Doamne Dumnezeul meu”, în interpretarea Ioanei Roman, ca resursă educațională deschisă (RED), utilizată în activități de consiliere și dezvoltare personală. Sunt evidențiate valențele psihopedagogice ale acestei cântări religioase în susținerea echilibrului emoțional, a introspecției și a formării valorilor la elevi.
The Teacher’s Professional Portfolio: Theoretical Foundations and Practical Applications
This article presents, in a concise manner, the theoretical foundations of the teacher’s professional portfolio, its essential components and the relevance of the digital format, with reference to the model offered by the iTeach platform.
Keywords: professional portfolio, teacher, continuous professional development, e-portfolio, iTeach.
Dialogue of Cultures through Education: The Role of eTwinning Projects in Fostering Cultural Awareness and Expression, and Multilingual Competence
In our contemporary society, shaped by globalization, increased mobility, and intensified intercultural interactions, education is entrusted with the critical mission of preparing individuals who are capable not only of understanding and respecting cultural diversity, but also of actively valuing and engaging with it. Within this framework, the European Union’s updated Key Competences for Lifelong Learning serve as a fundamental reference point for structuring educational processes. These competences aim not only at personal development, but also at fostering active citizenship and enhancing employability in an ever-evolving global landscape. Among them, the cultural awareness and expression competence occupies a distinctive and strategic position, given its essential role in shaping identity and facilitating meaningful intercultural dialogue.