Fenomenul bullying-ului emoțional în mediul educațional este analizat, în majoritatea cazurilor, din perspectiva elevilor, fiind mai puțin abordată experiența cadrelor didactice care devin victime ale comportamentelor agresive venite din partea părinților. Studiul de față urmărește identificarea formelor de presiune emoțională exercitate asupra profesorilor din învățământul preuniversitar, impactul acestora asupra climatului educațional și posibile măsuri de prevenire și intervenție. Cercetarea evidențiază faptul că intimidarea verbală, denigrarea publică și contestarea permanentă a autorității profesorului afectează atât sănătatea psihologică a cadrelor didactice, cât și eficiența actului educațional. În contextul transformărilor sociale și al digitalizării relațiilor școală–familie, este necesară consolidarea unor mecanisme instituționale de protecție și sprijin pentru personalul didactic.
My Skills, My Life – Building Futures Through eTwinning
In a world of rapid technological change and complex career paths, the project “My Skills, My Life” was designed to help students pause and reflect: Who am I? What are my strengths? How do my skills shape my future? Rather than only focusing on academic performance, it encouraged students to connect their personal development with their digital competencies, emotional intelligence, and career awareness. With the help of this project, we aim at reaching the goals of the European Education Area by fostering competent, confident, and socially responsible young Europeans. It promotes self-awareness and personal growth by guiding students to explore their strengths, interests, values, and future aspirations. The project lasted from November 2025 to February 2026. Partners involved: Romania, Turkey and Greece.
Goodbye Bullying, Hello Kindness – Building a Culture of Empathy Through eTwinning
Between February 2026 and June 2026, students and teachers from Romania, Turkey, and Portugal collaborated in the international eTwinning project „Goodbye Bullying, Hello Kindness” — an educational initiative dedicated to promoting empathy, inclusion, digital citizenship, and positive peer relationships in schools.
„Săniuța jucăușă” – un proiect de activitate integrată de consolidare a conceptelor matematice la grupa mare
Articolul prezintă un proiect de activitate integrată destinat grupei mari (nivel II), în care consolidarea conceptelor matematice din concentrul 1–5 se realizează prin îmbinarea domeniului experiențial Știință cu activitățile liber alese, organizate pe patru centre simultane: Știință, Joc de masă, Construcții și Artă. Proiectul valorifică jocul ca formă privilegiată de învățare la vârsta preșcolară, ancorând conținuturile matematice – numerație, ordonare, raportul număr-cantitate, vecinii unui număr – într-un context tematic motivant: jocurile copiilor iarna. Demersul didactic ilustrează modul în care abordarea integrată, fundamentată pe principiile Curriculumului pentru educație timpurie (MEN, 2019), permite urmărirea simultană a unor obiective din arii de dezvoltare diferite – cognitivă, socio-emoțională și psihomotorie –, respectând totodată principiul individualizării prin organizarea pe grupe și prin rotația la centre.
Rolul teatrului de păpuși în educația preșcolarilor (Studiu)
Educația preșcolară urmărește dezvoltarea armonioasă a copilului prin activități atractive și adaptate particularităților de vârstă. Dintre metodele interactive utilizate în grădiniță, teatrul de păpuși ocupă un loc important datorită caracterului său ludic, creativ și educativ. Prin intermediul poveștilor și al personajelor, copiii își dezvoltă limbajul, imaginația, capacitatea de comunicare și relaționare. Teatrul de păpuși oferă preșcolarilor posibilitatea de a învăța prin joc, de a-și exprima emoțiile și de a participa activ la procesul educativ. Activitățile de dramatizare stimulează atenția, memoria și creativitatea, contribuind totodată la formarea unor comportamente pozitive și la integrarea socială a copiilor.
Teatrul educațional și incluziunea școlară a elevilor cu CES. Strategii interactive pentru dezvoltarea comunicării și a integrării sociale
Educația incluzivă reprezintă una dintre direcțiile fundamentale ale sistemului educațional contemporan, având ca obiectiv integrarea tuturor copiilor într-un mediu școlar adaptat nevoilor individuale. Elevii cu cerințe educaționale speciale au nevoie nu doar de sprijin educațional, ci și de activități care să faciliteze comunicarea, relaționarea și integrarea în colectiv.
De la textul utilitar la CV-ul de succes: Strategii de dezvoltare a literației funcționale și a tehnicilor de redactare oficială în învățământul profesional, profil mecanică
Formarea și consolidarea competențelor de literație funcțională reprezintă un pilon strategic fundamental în arhitectura curriculară a învățământului profesional și tehnic [3], având un impact direct asupra capacității de inserție rapidă a absolvenților pe o piață a muncii înalt dinamică [4]. Prezentul articol investighează din punct de vedere metodic oportunitatea și eficiența reconfigurării demersului didactic la disciplina Limba și literatura română, prin mutarea accentului de la interpretările estetice clasice către dimensiunea pragmatică a receptării și producerii de mesaje utilitare [1, 2].
Când poveștile prind viață. Învățarea experiențială în cadrul Clubului de lectură
În contextul educațional actual, una dintre prioritățile majore ale învățământului primar o reprezintă formarea unui comportament de cititor autonom și conștient. Abordarea tradițională a textului literar, limitată deseori la simpla lectură și extragere a mesajului moral, tinde să își piardă din eficiență în fața stimulilor vizuali cu care elevii din noua generație interacționează zilnic. De aceea, organizarea unui club de lectură conceput pe piloni interdisciplinari reprezintă o strategie optimă pentru transformarea lecturii pasive într-o experiență vie, dinamică și profund formatoare.
Profesorul ADS ca promotor al incluziunii sociale și al educației adulților
Educația adulților ocupă un loc central în politicile europene și naționale privind incluziunea socială, dezvoltarea competențelor și învățarea pe tot parcursul vieții. Într-o Europă marcată de transformări economice rapide, de digitalizare accelerată și de provocări demografice tot mai complexe, nevoia de a oferi trasee educaționale flexibile și accesibile pentru persoanele care au părăsit timpuriu sistemul formal de învățământ devine o prioritate strategică. Programul „A doua șansă” (ADS) răspunde acestei nevoi, oferind persoanelor care au abandonat timpuriu școala posibilitatea reintegrării educaționale și profesionale. În acest context, profesorul ADS nu îndeplinește doar un rol didactic, ci devine un actor strategic al implementării politicilor publice privind educația adulților și reducerea excluziunii sociale. Prezentul articol analizează multiplele dimensiuni ale acestui rol, de la transpunerea politicilor europene și naționale în practici pedagogice concrete, până la provocările etice și profesionale inerente lucrului cu adulții din grupuri vulnerabile.
Evaluarea, între creativitate, reflecție și competență
În contextul educației centrate pe competențe, evaluarea școlară nu mai poate fi redusă la verificarea mecanică a informațiilor memorate. La disciplina Limba și literatura română, metodele alternative de evaluare oferă posibilitatea surprinderii progresului autentic al elevului, valorificând creativitatea, reflecția, colaborarea și capacitatea de exprimare personală. În activitatea didactică desfășurată la gimnaziu, am constatat că elevii devin mai implicați atunci când evaluarea depășește modelul rigid al testării clasice și se apropie de universul lor afectiv și digital. Portofoliul, proiectul, jurnalul reflexiv, produsele media digitale și activitățile de autoevaluare transformă evaluarea într-un proces de învățare și autocunoaștere. Articolul urmărește rolul profesorului în organizarea acestor demersuri și evidențiază modul în care evaluarea alternativă contribuie la formarea competențelor de comunicare, reflecție și gândire critică.
