Educația adulților ocupă un loc central în politicile europene și naționale privind incluziunea socială, dezvoltarea competențelor și învățarea pe tot parcursul vieții. Într-o Europă marcată de transformări economice rapide, de digitalizare accelerată și de provocări demografice tot mai complexe, nevoia de a oferi trasee educaționale flexibile și accesibile pentru persoanele care au părăsit timpuriu sistemul formal de învățământ devine o prioritate strategică. Programul „A doua șansă” (ADS) răspunde acestei nevoi, oferind persoanelor care au abandonat timpuriu școala posibilitatea reintegrării educaționale și profesionale. În acest context, profesorul ADS nu îndeplinește doar un rol didactic, ci devine un actor strategic al implementării politicilor publice privind educația adulților și reducerea excluziunii sociale. Prezentul articol analizează multiplele dimensiuni ale acestui rol, de la transpunerea politicilor europene și naționale în practici pedagogice concrete, până la provocările etice și profesionale inerente lucrului cu adulții din grupuri vulnerabile.
Evaluarea, între creativitate, reflecție și competență
În contextul educației centrate pe competențe, evaluarea școlară nu mai poate fi redusă la verificarea mecanică a informațiilor memorate. La disciplina Limba și literatura română, metodele alternative de evaluare oferă posibilitatea surprinderii progresului autentic al elevului, valorificând creativitatea, reflecția, colaborarea și capacitatea de exprimare personală. În activitatea didactică desfășurată la gimnaziu, am constatat că elevii devin mai implicați atunci când evaluarea depășește modelul rigid al testării clasice și se apropie de universul lor afectiv și digital. Portofoliul, proiectul, jurnalul reflexiv, produsele media digitale și activitățile de autoevaluare transformă evaluarea într-un proces de învățare și autocunoaștere. Articolul urmărește rolul profesorului în organizarea acestor demersuri și evidențiază modul în care evaluarea alternativă contribuie la formarea competențelor de comunicare, reflecție și gândire critică.
Pregătire eficientă pentru examenul scris de titularizare și definitivat – recomandări pentru profesorii de educație fizică
Probele scrise ale examenelor de titularizare și definitivat la disciplina educație fizică se realizează conform unor programe care sunt foarte asemănătoare. Structura probelor scrise diferă doar prin numărul subiectelor, trei la titularizare și două la definitivat. Conținutul este de fapt același, partea teoretică și partea practică, metodică.
Trecerea de la C++ la Python în predarea informaticii la liceu
Programa școlară de informatică propusă pentru clasa a IX-a ridică, din perspectiva unui profesor cu experiență la catedră, o serie de întrebări practice și pedagogice dificil de ignorat. Articolul de față nu este o luare de poziție împotriva modernizării, ci o reflecție sinceră asupra fezabilității reale a unui volum curricular foarte mare predat printr-un limbaj nou, în doar două ore pe săptămână. Plecând de la experiența concretă de 28 de ani de predare a informaticii la liceu și de la observarea dificultăților reale ale elevilor de 14–15 ani în a asimila concepte abstracte, articolul argumentează că Python și C++ sunt instrumente didactice complementare, nu concurente, și că tranziția necesită timp, resurse și o formare profesională serioasă a cadrelor didactice.
Algoritmica în era AI: de ce gândirea logică rămâne esențială
Apariția instrumentelor de inteligență artificială generativă a schimbat rapid modul în care elevii abordează programarea. Tentația de a folosi soluții gata generate este reală și, sincer, greu de combătut. Articolul pornește de la câteva situații concrete din clasă și încearcă să răspundă la o întrebare pe care mulți colegi și-o pun: mai are rost să insistăm pe algoritmică, dacă AI-ul o face oricum mai repede? Concluzia la care am ajuns, după doi ani în care am urmărit această schimbare la elevi, este că da — și poate mai mult ca înainte.
Metoda storyweaving și scrierea creativă: Tehnici de stimulare a expresivității textului propriu la ciclul gimnazial
Dezvoltarea competențelor de redactare și stimularea expresivității textului propriu reprezintă provocări majore în didactica actuală a limbii și literaturii române la ciclul gimnazial. Elevii se confruntă adesea cu blocaje creative, vocabular restrâns și dificultăți în structurarea logică și estetică a unei narațiuni. Acest articol propune o abordare inovatoare prin introducerea metodei Storyweaving (țeserea poveștilor) — un cadru didactic hibrid care îmbină tehnicile structurate de micro-scriere cu elemente de stimulare senzorială și metaforică.
Ghid practic pentru stimularea participării elevilor la activitățile fizice
Sedentarismul tot mai accentuat în rândul copiilor și adolescenților reprezintă o provocare reală pentru școala contemporană. Prezentul ghid practic se adresează profesorilor de educație fizică și oferă un set de activități și strategii didactice concrete, testate la clasă, menite să crească participarea activă a elevilor la orele de educație fizică. Pornind de la principii de bază în motivarea elevilor – climatul pozitiv, adaptarea sarcinilor, utilizarea jocului și valorizarea progresului individual –, ghidul detaliază activități flexibile (precum „Provocarea zilnică”, „Ștafeta prieteniei” sau „Alege tu mișcarea”), modalități de diferențiere a sarcinilor pe trei niveluri de dificultate și strategii moderne de implicare, de la utilizarea muzicii până la feedback pozitiv sistematic. Sunt incluse, de asemenea, norme de siguranță și un cadru de evaluare formativă centrat pe observarea participării și a progresului individual. Ghidul este conceput ca un instrument de lucru direct aplicabil, fără a presupune condiții materiale speciale, și se adresează cu precădere cadrelor didactice aflate la început de carieră sau celor care caută soluții pentru clase cu motivație scăzută pentru mișcare.
Inteligența artificială la ora de TIC: oportunitate, responsabilitate și gândire critică
Inteligența artificială a devenit o prezență tot mai vizibilă în viața cotidiană, influențând modul în care comunicăm, căutăm informații, învățăm și rezolvăm probleme. În acest context, ora de TIC poate avea un rol important în formarea unei atitudini responsabile față de utilizarea instrumentelor bazate pe inteligență artificială. Articolul propune o reflecție asupra modului în care elevii pot fi ghidați să folosească aceste instrumente nu ca substitut al gândirii proprii, ci ca sprijin în procesul de învățare. Accentul cade pe formularea corectă a cerințelor, verificarea informațiilor, identificarea limitelor tehnologiei, respectarea eticii academice și dezvoltarea gândirii critice. Integrarea inteligenței artificiale la ora de TIC nu presupune doar familiarizarea cu o tehnologie nouă, ci și formarea unor competențe esențiale pentru educația digitală contemporană.
Tehnici de eficientizare a comunicării la școlarul mic
Comunicarea eficientă constituie un pilon central al activității didactice în ciclul primar, cu implicații directe asupra calității învățării, a climatului de clasă și a dezvoltării personalității elevului. Prezentul articol analizează principalele tehnici de eficientizare a comunicării la școlarul mic – printre care ascultarea activă, utilizarea unui limbaj accesibil, jocul didactic, feedbackul pozitiv și activitățile cooperative – și evidențiază modul în care acestea pot transforma actul didactic într-un proces interactiv și motivant. Demersul propus are ca scop sprijinirea cadrelor didactice din învățământul primar în construirea unor relații educaționale bazate pe încredere, participare activă și dezvoltare integrată a competențelor de comunicare ale elevilor.
Dezvoltarea competențelor pentru educația incluzivă prin mobilitatea Erasmus+ „Inclusive Practices Through Non-Formal Education” la Barcelona
Participarea la programe europene de formare continuă reprezintă astăzi una dintre cele mai importante oportunități de dezvoltare profesională pentru cadrele didactice, oferind acces la noi perspective educaționale, metode moderne de predare și experiențe interculturale valoroase. În acest context, în perioada 16–20 februarie 2026, am avut oportunitatea de a participa, alături de colegele mele, la cursul de formare „Inclusive Practices Through Non-Formal Education”, desfășurat la Barcelona, în Spania, în cadrul proiectului de Acreditare Erasmus+ nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000323364.