În discursul despre educație, școala rurală este prezentată adesea prin ceea ce îi lipsește: laboratoare moderne, dotări numeroase sau acces rapid la diferite oportunități educaționale. Această perspectivă surprinde dificultăți reale, dar riscă să ascundă un avantaj pedagogic important. Mediul rural oferă elevilor contact direct cu natura, cu fenomene ușor de observat, cu activități practice și cu probleme autentice ale comunității. Privite prin perspectiva educației STEM, apa, solul, plantele, animalele și materialele refolosibile pot transforma spațiul apropiat într-un adevărat laborator de învățare.
Când matematica începe să vibreze
Sunt profesoară de matematică și o mare parte din felul în care privesc lumea s-a format în interiorul matematicii. Mai precis, al geometriei. Există o disciplină a privirii pe care geometria o formează în timp: cauți raporturi, recunoști forme, urmărești transformări, observi ceea ce rămâne atunci când restul se schimbă. Matematica mă ordonează. Îmi cere rigoare, coerență, răbdare și acea sinceritate intelectuală în care un argument trebuie să poată sta în picioare prin el însuși.
Proiectele eTwinning – inovare didactică și integrare curriculară
Educația secolului XXI nu se mai limitează la spațiul fizic al sălii de clasă ci ne provoacă pe noi, cadrele didactice, la găsirea de modalități care să ofere elevilor experiențe autentice de învățare, să le dezvoltăm nu doar cunoștințe ci și competențe transversale, spirit critic și empatie culturală. În acest context, comunitatea eTwinning reprezintă mai mult decât o platformă digitală : aici ne transformăm modul în care predăm și învățăm.
Digitalizarea – o necesitate a educației moderne
Este un lucru unanim acceptat faptul că în ultimii ani societatea a cunoscut o transformare accelerată datorită dezvoltării tehnologiei digitale. În acest context, sistemul educațional nu poate rămâne în afara schimbării, iar digitalizarea devine un pas firesc și necesar pentru modernizarea procesului de învățare. Consider că digitalizarea în educație este esențială, deoarece facilitează accesul la informație, sprijină învățarea personalizată și îi pregătește pe elevi pentru cerințele lumii contemporane. În cele ce urmează voi oferi mai multe argumente în favoarea acestei idei.
Digitalizarea și inteligența artificială în predare-evaluare la geografie
Digitalizarea este procesul de transformare a informațiilor într-un format digital, în care informația este organizată în biți.
În glosarul IT Gartner, digitalizarea este definită prin „utilizarea tehnologiilor digitale pentru a schimba un model de afaceri și pentru a oferi noi venituri și oportunități de producere a valorii; este procesul de a trece la o afacere digitală”. În perspectiva modernă, digitalizarea înseamnă transformarea interacțiunilor, comunicațiilor, relațiilor, funcțiilor de business și a modelelor de afaceri în (mai multe) procese digitale, Digitalizarea utilizează informații digitizate (sau obținute direct în format digital). Versiunile analogice / fizice, cum ar fi documente de hârtie, imagini, fotografii, sunete etc., trebuie convertite în format digital prin digitizare. Odată ce informațiile analogice au fost digitizate, ele pot fi integrate și folosite apoi în diverse aplicații software.
Proiectul „Plasticoff” – de la conștientizare la acțiune, pentru un viitor fără plastic inutil
În contextul actual al creșterii alarmante a poluării cu plastic, educația pentru mediu devine o componentă esențială a formării tinerei generații. Proiectul „Plasticoff”, desfășurat în cadrul programului internațional „Plastic Clever Schools”, reprezintă o inițiativă educațională dedicată reducerii consumului de plastic de unică folosință, dezvoltării comportamentelor responsabile și implicării active a elevilor în protejarea mediului, fiind coordonat de Common Seas, regatul Unit.
Challenges Encountered When Working with Students with Asperger Syndrome
The first time I had a student with Asperger syndrome in one of my classes, I realized very quickly that the methods I had been using in the classroom over the years were not working, they were not enough. I was forced to rethink the way I taught. I think that inclusive education has become one of the most complex challenges schools are facing nowadays. It is challenging for both teachers and students, not only pedagogically, but also emotionally.
Dincolo de joc: gamificarea responsabilă ca resursă pentru învățare, incluziune și echilibru emoțional la copiii cu CES
Educația incluzivă actuală nu se limitează la prezența copilului în spațiul școlar, ci urmărește construirea unor experiențe de învățare în care progresul cognitiv, siguranța emoțională și participarea autentică se susțin reciproc. Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale (CES), această armonizare este decisivă. Articolul examinează gamificarea ca strategie pedagogică prin care pot fi stimulate implicarea activă, autoreglarea și competențele socio-emoționale. Demersul reunește repere teoretice, principii de proiectare centrate pe starea de bine, un model de intervenție desfășurat pe parcursul a opt săptămâni și modalități de evaluare a efectelor. Ideea esențială este că gamificarea devine valoroasă numai atunci când mecanismele jocului servesc obiectivelor educaționale, particularităților individuale și bunăstării copilului.
Dezvoltarea copilului și abordarea transdisciplinară în predarea limbilor străine
Pentru a înțelege procesul educațional, este necesar, înainte de toate, să înțelegem copilul care se află în proces de dezvoltare, în raport cu mediul său. Psihologia dezvoltării copilului este un domeniu dinamic și multidimensional, care integrează aspecte cognitive, afective și sociale, emoționale și comportamentale. Acestea interacționează constant și influențează felul în care copilul abordează relaționarea, procesul de învățare și construirea identității. Prin urmare, actul educațional nu se poate limita la expunerea de informații, ci, din perspectiva teoriilor dezvoltării cognitive, trebuie să cuprindă dimensiuni extinse gradual, pentru a implica experiența, interacțiunea socială și limbajul, fără a se limita la acestea, pentru a răspunde particularităților de învățare. Pentru a depăși, însă, limitele fragmentării, s-a identificat necesitatea abordării transdisciplinare, care vizează crearea unor contexte în care cunoștințele și abilitățile din diferite domenii se împletesc pentru a soluționa situații complexe, relevante pentru elev.
Comunicarea și climatul organizațional în învățământul postliceal sanitar
Comunicarea joacă un rol esențial într-o școală postliceală sanitară, având în vedere specificul domeniului medical. Aceasta este necesară mai ales în organizarea stagiilor clinice, pentru evitarea confuziilor, în colaborarea dintre cadrele didactice de teorie și cele de practică, în procesul de evaluare, în activitățile de suport și consiliere, precum și în relația profesor-cursant. Această relație este foarte importantă, deoarece formarea profesională se bazează pe demonstrații practice, exersare individuală, corectare constantă și sprijin emoțional în situații stresante.