În contextul educației timpurii, dezvoltarea competențelor socio-emoționale reprezintă o condiție esențială pentru prevenirea comportamentelor agresive și pentru formarea unor relații interpersonale sănătoase între copii. Bullyingul, deși asociat frecvent nivelurilor școlare superioare, își manifestă forme incipiente încă din perioada preșcolară, prin excludere socială, tachinare repetată sau comportamente de dominare. Prezentul eseu analizează rolul storytellingului ca strategie educațională eficientă în gestionarea și prevenirea bullyingului la nivelul grupei de preșcolari. Pornind de la perspective psihopedagogice contemporane, articolul evidențiază modul în care narațiunea facilitează dezvoltarea empatiei, autoreglarea emoțională și interiorizarea valorilor sociale. Sunt prezentate valențele formative ale storytellingului, strategiile de aplicare în activitatea didactică și rolul educatorului în construirea unui climat educațional sigur și incluziv. Rezultatele cercetărilor din domeniul educației timpurii susțin faptul că utilizarea sistematică a poveștii contribuie la reducerea comportamentelor agresive și la consolidarea comportamentelor prosociale, transformând storytellingul într-un instrument pedagogic valoros pentru managementul relațiilor sociale în învățământul preșcolar.
Inteligența artificială, utilizare etică, responsabilă și eficientă în educație
Utilizarea AI în educație este o realitate care, dacă este gestionată corect, poate personaliza învățarea și deschide noi orizonturi de cunoaștere.Inteligența artificială nu este o „mașină de răspunsuri” sau un oracol, nu este un substitut pentru intelectul uman, ci un instrument care necesită ghidare precisă, verificare riguroasă și responsabilitate umană.Printr-o metaforă poate fi privită ca un „partener de dialog” sau ca un „asistent de cercetare junior”.Asemenea unui asistent, poate executa sarcini, poate aduna informații și poate sugera idei, dar gândirea critică, validarea faptelor și originalitatea creației finale rămân în totalitate în sarcina utilizatorului.Valoarea sa în educație depinde în totalitate de modul în care este utilizată.Ca orice instrument, AI-ul poate fi folosit pentru bine sau rău.
GeoGebra: Puntea digitală între abstract și vizual în studiul geometriei
Într-o eră a digitalizării accelerate, educația matematică traversează o transformare profundă. Geometria, disciplina care solicită cel mai mult vederea în spațiu și rigoarea logică, a fost adesea percepută de elevi ca fiind aridă sau greu de vizualizat pe tabla clasică. Apariția software-ului GeoGebra a marcat însă o revoluție în sala de clasă, transformând teoremele statice în experimente dinamice.
Acest articol explorează modul în care GeoGebra reușește să „împrietenească” elevii cu geometria, oferind cadrelor didactice un instrument versatil care îmbină geometria, algebra și calculul numeric într-o singură interfață intuitivă.
Temele pentru acasă – provocarea educației în era „nativilor digitali”
În contextul societății contemporane, profund marcată de digitalizare, procesul educațional se confruntă cu transformări semnificative. Aceste schimbări au influențat în mod direct domeniul educației, determinând apariția unor noi forme de predare, învățare și evaluare. Educația digitală, definită prin utilizarea tehnologiilor informaționale și a mediilor online în procesul educațional, a devenit o componentă esențială a sistemelor de învățământ moderne.
Abordare inovatoare a teatrului sorescian. Dimensiuni intertextuale și existențiale în Iona, de Marin Sorescu
Marin Sorescu (1936–1996) rămâne una dintre figurile emblematice ale literaturii române postbelice, afirmându-se deopotrivă ca poet, prozator şi dramaturg cu o viziune artistic-filosofică distinctă. În peisajul teatral european al deceniului al şaptelea, marcat de reverberaițile absurdului ionescian şi beckettian, Sorescu reuşeşte să construiască un univers dramatic inconfundabil, în care umorul negru, mitul şi interogația existențială se împletesc organic. Trilogia „Setea muntelui de sare”, din care face parte Iona (1968), alături de Paracliserul (1970) şi Matca (1973), reprezintă vârful de lance al acestei formule dramaturgice originale.
Auto-îndeplinirea profețiilor în relațiile interpersonale și impactul asupra mediului educațional
Felul în care îi percepem pe ceilalți influențează, adesea fără să conștientizăm, modul în care aceștia ajung să se comporte în relație cu noi. Relaționarea umană nu este un proces întâmplător, ci unul construit pe baza unor așteptări, impresii și experiențe anterioare. În acest context, fenomenul auto-îndeplinirii profețiilor, descris de Robert K. Merton, explică modul în care o credință inițială poate deveni realitate prin comportamentele pe care le generează.
Valențe formative ale activităților outdoor în aplicarea teoriei inteligențelor multiple la clasa pregătitoare
Teoria inteligențelor multiple, fundamentată de Howard Gardner, reprezintă una dintre cele mai relevante perspective pedagogice contemporane în ceea ce privește individualizarea procesului de învățare și valorificarea potențialului fiecărui elev. În contextul învățământului primar, această abordare capătă o semnificație aparte, întrucât permite proiectarea unor experiențe educaționale variate, adaptate stilurilor diferite de învățare ale copiilor. Activitățile desfășurate în aer liber constituie un cadru privilegiat pentru aplicarea acestei teorii, oferind oportunități autentice de explorare, descoperire și învățare integrată.
Pictura – activitate extracurriculară cu rol în dezvoltarea personalității copiilor cu CES
Activitățile extracurriculare reprezintă o componentă esențială a educației moderne, contribuind semnificativ la dezvoltarea globală a personalității copilului. În cazul copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES), acestea devin nu doar oportunități de învățare, ci și mijloace terapeutice și de integrare socială. Dintre varietatea activităților non-formale, pictura se remarcă prin accesibilitate, flexibilitate și impactul pozitiv asupra dezvoltării emoționale și cognitive.
Experiența unui job shadowing în Istanbul
În perioada 9-13 martie 2026, am avut oportunitatea de a participa la o mobilitate de tip job shadowing în cadrul unui proiect Erasmus+ nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000313865, desfășurat în Istanbul, Turcia. Experiența a reprezentat un prilej valoros de dezvoltare profesională, schimb de idei și descoperire a unor practici educaționale inovatoare. Gazda mobilității a fost un liceu tehnologic de fete cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, cu specializări în domeniul Alimentației publice, Coafură și Babysiting.
Suntem pregătiți să evaluăm în era AI? Între rezistență și adaptare: o paradigmă integratoare pentru evaluarea educațională
Noiembrie 2022. ChatGPT devine public și, fără anunț oficial, schimbă ceva fundamental în modul în care profesorii își fac meseria. Până atunci, evaluarea era deranjată de plagiat în forma lui clasică — copiere, parafrazare, lucrări cumpărate. Neplăcut, dar gestionabil. De la acea dată, problema s-a mutat în altă ligă: un elev sau un student poate obține în câteva secunde un eseu argumentat, o rezolvare detaliată sau o analiză literară care arată ca produsul unui om care a muncit.
