Pe lângă orele de educație fizică, predau elevilor liceului și conducerea auto pentru categoria B, atât în pregătirea pentru examenul de permis, cât și în orele de instruire practică. Această dublă experiență m-a făcut să observ cât de strâns sunt legate capacitățile pe care le dezvoltăm în lecția de educație fizică – timpul de reacție, coordonarea, atenția distributivă, orientarea spațială – de comportamentul în trafic. Articolul prezintă aceste legături, propune câteva jocuri și exerciții pentru lecția de educație fizică cu valoare de educație rutieră și reflectează asupra rolului pe care profesorul de educație fizică îl poate avea în formarea unor participanți la trafic mai atenți și mai responsabili.
Experiența mobilității Erasmus în Finlanda – o aventură educațională și culturală
În perioada 4–8 mai 2026, am participat la o mobilitate în cadrul Proiectului 2025-1-RO01-KA121-SCH-000322244, coordonat de Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Dâmbovița. Această activitate de tip job-shadowing s-a desfășurat în orașul Joensuu, în Finlanda, oferindu-ne șansa de a pătrunde într-un sistem educațional recunoscut la nivel mondial pentru calitatea și inovația sa. Gazda principală, Mutalan koulu, împreună cu Karhunmäki School și Uimaharju School, ne-au oferit o experiență valoroasă de formare profesională, schimb de bune practici și o perspectivă nouă asupra educației.
De la joc la învățare: Cum reinventează game-based learning și gamificarea educația modernă (Formare Erasmus+)
Liceul Teoretic „George Vâlsan” din Făurei, județul Brăila derulează proiectul de mobilitate în domeniul educației școlare „Digitalizare – prezent și viitor”, număr de referință 2025-1-RO01-KA122-SCH-000312406. Proiectul este finanțat prin Programul Erasmus+ al Uniunii Europene, Acțiunea Cheie 1 (KA1), având o perioadă de implementare desfășurată între 6 octombrie 2025 și 5 octombrie 2026. Prin intermediul acestei inițiative, școala își propune să modernizeze procesul de predare-învățare, adaptându-l la cerințele și oportunitățile erei digitale, prin formarea cadrelor didactice la nivel european. La nivelul școlii au fost selectate 6 persoane pentru două cursuri. Primul curs s – a desfășurat în perioada 17 noiembrie – 21 noiembrie 2025, la Praga, Cehia, cu numele „Game-Based Learning and Gamification” iar cel de al doilea curs cu mobilitate la Valencia, Spania, intitulat „ICT in the Classroom: Innovative Tools to Facilitate Students Learning, Collaboration and Creativity”, a avut loc în perioada 18 mai – 23 mai 2026.
De la textul utilitar la CV-ul de succes: strategii de dezvoltare a literației funcționale și a tehnicilor de redactare oficială în învățământul profesional – profil servicii
Formarea și evaluarea sistemică a competențelor de literație funcțională reprezintă o dimensiune pedagogică de importanță strategică în structura învățământului profesional și dual, având un impact direct asupra capacității de inserție și retenție a absolvenților în cadrul sectorului terțiar [1, 2]. În contextul economic contemporan, marcat de standardizarea calității și de digitalizarea interfețelor comerciale, un specialist în estetică și igienă (coafor, stilist, manichiurist sau cosmetician) nu mai îndeplinește exclusiv sarcini operaționale brute. Profilul său ocupațional implică integrarea nativă într-un flux comunicațional intens și formal, ce impune gestionarea corespondenței administrative electronice, completarea fișelor de diagnoză capilară ori dermatologică, redactarea proceselor-verbale de inventariere și, în mod critic, managementul oficial, diplomatic și scris al reclamațiilor sau obiecțiilor clienților (complaint management) [2, 4].
Rolul poeziei în învățământul primar și în educația copiilor
Într-un peisaj educațional care prioritizează adesea rezultatele cuantificabile și evaluările standardizate, trebuie să ne amintim de importanța elementelor fundamentale pentru dezvoltarea holistică a elevilor. Poezia, o formă de artă străveche, este prezentată ca o componentă esențială ce trebuie să-și recâștige locul în sălile de clasă, în special în învățământul primar. Potențialul său se extinde mult dincolo de simpla memorare a versurilor; este un instrument puternic pentru dezvoltarea gândirii divergente, a creativității, a sensibilității estetice și a capacității de exprimare personală a copiilor.
De ce este educația emoțională cheia succesului pentru școlarul mic?
Intrarea la școală reprezintă unul dintre cele mai importante praguri din viața unui copil. Pe lângă ghiozdanele colorate, manualele și primele note, micul școlar pășește într-un univers social cu totul nou: interacțiunea cu colegi de aceeași vârstă, regulile de disciplină și o separare mai îndelungată de familie. În acest context plin de noutate și provocări, educația emoțională devine la fel de importantă ca scrisul și cititul.
Dislalia
Dislalia reprezintă una dintre cele mai frecvente tulburări de limbaj întâlnite la copii, manifestându-se prin pronunțarea incorectă a unuia sau mai multor sunete ale limbii. Această tulburare afectează capacitatea copilului de a articula clar și corect anumite foneme, fără ca organele implicate în vorbire să prezinte malformații grave sau deficiențe neurologice severe. În procesul dezvoltării limbajului, copilul învață treptat să perceapă, să diferențieze și să reproducă sunetele limbii materne, însă uneori apar dificultăți care împiedică formarea corectă a deprinderilor articulatorii. Dislalia poate influența negativ comunicarea, integrarea școlară și socială, precum și încrederea în sine a copilului, motiv pentru care identificarea și intervenția timpurie sunt esențiale.
Întocmirea unui plan tematic pentru ședința cu părinții
Cum pot fi părinții reali parteneri ai școlii? Este mai simplu decât vă puteați imagina. Școala poate interveni cu succes în atragerea părinților prin câteva metode precum: organizarea unor întâlniri, evenimente, sesiuni de consiliere individuală și de grup pentru părinți, crearea unor materiale educaționale de tip informativ și formativ pentru părinți, organizarea unor grupuri de discuții despre nevoile copiilor și așteptările părinților, schimburi de experiență, vizite inter-școli la care pot participa și părinții etc. Observăm că toate aceste metode au la bază comunicarea, ceea ce determină o dezvoltare continuă a relaționării eficiente între școală-elevi-părinți.
Explorarea spațiului citadin românesc
Referitor la organizarea administrativ-teritorială, România are în prezent 41 de județe (la care se adaugă Municipiul București), 2 859 de comune și 319 de orașe, dintre care 103 sunt municipii. Condițiile minimale ca un oraș din România să poată fi declarat municipiu sunt stabilite prin Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național. Statutul de municipiu se acordă exclusiv prin lege adoptată de Parlamentul României, în urma unui referendum local (pentru a obține acordul cetățenilor) și a unei documentații tehnice clare transmise de autoritățile locale.
Înțelegerea și aplicarea învățării experiențiale și a activităților outdoor în dezvoltarea elevilor (Formare Erasmus+)
Educația modernă reconfigurează profund relația dintre spațiul de învățare și dezvoltarea psihopedagogică a elevilor. Trecerea de la formatul tradițional din sala de clasă către mediul exterior nu reprezintă o simplă pauză recreativă, ci o strategie metodică de stimulare cognitivă, emoțională și fizică.
