Digitalizarea lecției – parțială sau totală?

A realiza calitate în domeniul educaţiei, chiar și în contextul actual al orelor desfășurate în mediul online, presupune anumite capacități și competențe din partea profesorului, în conformitate cu standardele politicilor educaţionale naţionale sau europene, precum și strategia personală de predare. Procesul complex al educației presupune o bună planificare şi realizarea efectivă a rezultatelor aşteptate ale învăţării, monitorizarea, autoevaluarea și evaluarea rezultatelor și îmbunătățirea lor permanentă.

Articol integral

Utilizarea noilor tehnologii în predare

Elevii sunt atraşi de tot ceea ce apare în domeniul informaticii, una dintre cele mai noi materii studiate in mediul preuniversitar bucurându-se de o deosebită atenţie din partea elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi autorităţilor competente şi responsabile ale statului. În momentul de faţă, când se fac investiţii pentru informatizarea învaţământului, când interesul elevilor atinge cote înalte şi când cadrele didactice specializate în informatică sunt relativ tinere şi dornice de afirmare, trebuie depuse toate eforturile de a armoniza cele enumerate mai sus cu scopul de a descoperi si forma acei tineri care să fie in stare sa se abată de pe drumul bătătorit, al utilizarii unor tehnologii inventate si create de alţii, spre necunoscut şi investigarea acestuia, spre şansa de a-şi dezvolta spiritul inventiv si creator pentru a atinge finalitatea procesului de învaţământ care constă in învăţarea de a gândi.

Articol integral

The Shift from a Focus on Teaching to a Focus on Learning

It is obvious that many teachers (in Romania and other countries) are concerned with the teaching curriculum and they are tributaries to traditional teaching methods. However, students are some passive gainers, they are not required to think or to call into question what they are offered. They are simply asked to listen and write, without getting involved in the content of the subject taught.

Articol integral

Developing Productive Skills in Descriptive Writings and Speeches Using Perceptual Verbs and Senses

Teaching verbs of perception, such as hear, see, watch, notice  and similar perceptive verbsinvolves helping students or or English learners to get used with this kind of pattern verbs, which can be followed by object + infinitive without to or object + -ing form. English learners can find out based on such lessons that the infinitive is used after these verbs when we want to say that was heard or seen represented the whole of an action or event, whereas the –ing form is used to suggest that it was heard or seen an action or event in progress.

Articol integral

Le document authentique en classe de FLE

En classe de FLE, tout objet porteur d’une signification est un document authentique. Il peut être écrit, audiovisuel, informatique… Il est présenté en classe tel quel, sans aucune modification apportée à ce  pourquoi il a  été conçu. C’est un document non composé à des fins pédagogiques et destiné au départ à des locuteurs natifs.

Articol integral

La communication en classe de Français Langue Etrangère

Pour mieux comprendre les idées de création d’une classe dynamique et interactive, nous devrions prendre en considération la comparaison entre une scène théâtrale et une classe Fle. Toutes les deux sont des arènes de représentation où les principaux participants sont des acteurs et où le public emploie les compétences de l’expression et de la compréhension. Pourtant, une question se pose dans la classe Fle : « Qui sont les acteurs principaux ? » ou même « Quel est le public principal ? »

Articol integral

Copilul – un actor pe tărâmul artei

Viaţa ne oferă, în general, o perioadă frumoasă care să ne dea startul într-o existenţă plină de evenimente diverse. Anii copilăriei sunt magici şi fericiţi, căci, dacă nu intervin  probleme majore, copiii au capacitatea de a trece mai uşor peste lucruri pe care adulţii le exacerbează din pricina stresului cotidian. Dintotdeauna au existat probleme sociale, însă copiii nu le-au perceput: ani ai apogeului crizei alimentare, situaţii criză provocate de războaie, de segregare socială, iar apoi ai chinuitoarei tranziţii spre democraţie. Ca și cum am privi trecutul printr-un caleidoscop, putem vedea de fiecare dată altceva, în funcţie de ceea ce ne dorim să ne amintim: vacanţele idilice la bunici sau serile în care stăteam pe întuneric deoarece se lua lumina, vacanţele în care ne jucam de dimineaţa până seara, cărţile de poveşti sau programul TV de numai două ore, în care desenele cu Veronica şi filmele cu copii ne încântau.

Articol integral

Proiect de parteneriat educațional școală-familie

Prin activitatea de parteneriat cu părinții ne asigurăm un sprijin în propria activitate. Învățându-i pe părinți să se implice în dezvoltarea copiilor lor, întărim interacțiunile și relațiile dintre părinți și copii. Prin cooperarea reala și comunicarea cu părinții, școala pune bazele unei unități de decizie și de acțiune între cei doi factori. De asemenea, activitățile cu părinții duc la rezolvarea situațiilor- problemă ,a conflictelor posibile și a situațiilor de risc în dezvoltarea copilului.

Articol integral

Etape în achiziția conceptului de număr la preșcolari

Evoluţia acţiunii ludice este susţinută în teoria piagetiană conform căreia jocul se constituie ca un schimb simpatetic al copilului cu obiectul, persoane sau situaţii, pe parcursul dezvoltării mai ales în perioada preşcolară şi şcolară mică. Apariţia extrem de timpurie a activităţii ludice, în conexiune cu structura afectivă, face ca aceasta să contribuie fundamental la structurarea proceselor şi funcţiilor cognitive, afective, motivaţionale şi psiho-sociale. Funcţia esenţială a tuturor formelor de joc – în concepţia lui Jean Piaget – este aceea că transformă realul printr-o asimilare relaţionată cu trebuinţele copilului.

Articol integral

„Orașul prin ochi de copil” – exemplu de bune practici pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii

Acordarea la realitatea exterioară depinde, în mare măsură, de măiestria cadrului didactic de a așeza în concordanță potențialitățile existente ale elevului cu dizabilitate intelectuală (zona proximei dezvoltări, Vîgotski) cu cerințele (școlare, sociale) care îi sunt adresate, în vederea obținerii autonomiei acestuia, a independenței sale în acțiunile pe care dorește sau trebuie să le realizeze.

Articol integral