Într-o grupă de preșcolari, aceeași activitate poate fi trăită foarte diferit de fiecare copil. Unii înțeleg repede explicația și încep să lucreze, alții au nevoie de o demonstrație, de timp suplimentar sau de încurajarea adultului. Există copii care comunică ușor și caută compania colegilor, dar și copii care observă mult înainte de a se apropia de joc. Pentru unii, dificultatea apare în exprimare, pentru alții în menținerea atenției, în gestionarea emoțiilor sau în realizarea unor acțiuni practice.
Promovarea educației STEAM – inovare în activitățile de predare și învățare din educația timpurie
Identitatea națională se formează treptat, încă din copilărie, prin contactul cu limba, simbolurile, tradițiile și valorile comunității. La vârsta preșcolară, aceste repere devin accesibile mai ales prin joc, observare și experiențe concrete. În același timp, copiii manifestă în mod natural curiozitate și dorință de explorare, iar abordarea STEAM – știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică – oferă contexte atractive pentru învățarea integrată. Curriculumul pentru educația timpurie susține învățarea prin joc, explorare și interacțiune (Ministerul Educației Naționale, 2019).
Proiectele colaborative online de tip eTwinning în educația timpurie
Cum bine se știe, eTwinning este o comunitate destinată școlilor din Europa, un spațiu online în care acestea pot colabora. eTwinning oferă o platformă sigură și gratuită, prin intermediul căreia cadrele didactice și elevii din întreaga Europă pot lucra împreună la proiecte, pot purta discuții în grupuri online și își pot dezvolta competențele profesionale.
Abordări practice în consilierea școlară: managementul consimțământului parental
Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar au dreptul la „servicii de informare și consiliere școlară, profesională și psihologică”, conform Legii nr. 198/2023, art. 106, alin. (1), lit. a), prin intermediul cabinetului de consiliere școlară al unității de învățământ.
În practica școlară, în demersul de eficientizare a managementului documentelor la începutul anului uneori consilierul școlar transmite spre semnare tuturor părinților acordul pentru serviciile de consiliere școlară, prin intermediul învățătorilor/ diriginților.
Vechi și nou în vocabularul elevului
Vocabularul unei limbi vorbite este un organism viu, în continuă dezvoltare, aflat într-o perpetuă dinamică, oglindind modficările sociale, culturale și tehnologice ale societății care o vorbește. Din perspectivă educațională, dezvoltarea competențelor de comunicare ale elevilor nu se reduc doar la însușirea fondului principal de cuvinte, ci necesită și explorarea componentelor periferice ale lexicului. Astfel, neologismele, regionalismele și arhaismele sunt piloni esențiali în configurarea unei competențe lingvistice mature. Fiecare dintre aceste categorii lexicale influențează pe o dimensiune diferită – temporală, spațială sau de modernizare –, dezvoltând limbajul elevului dintr-un modest instrument de comunicare utilitară într-un sistem amplu, colorat și conștient de propriile rădăcini.
Formarea competențelor incipiente de citire la clasa pregătitoare: strategii didactice și experiențe de învățare
Formarea competențelor incipiente de citire la clasa pregătitoare presupune dezvoltarea treptată a capacității de a identifica sunetele, de a realiza corespondența dintre sunete și litere și de a înțelege mesaje scrise simple. Articolul analizează rolul strategiilor didactice în organizarea acestui proces, valorificând experiențe concrete din activitatea la clasă: citirea silabelor și a cuvintelor, utilizarea marcajelor vizuale, citirea propozițiilor scurte și trecerea de la exercițiul colectiv la lucrul independent. Sunt evidențiate importanța intervenției diferențiate, a evaluării formative și a colaborării cu familia, în vederea consolidării achizițiilor și a dezvoltării încrederii copilului în propriile posibilități.
Mișcare în siguranță, sănătate pentru viitor! Reguli și comportamente sănătoase la orele de educație fizică și sport
Educația fizică și sportul reprezintă mult mai mult decât o disciplină școlară orientată spre performanța motrică; ele constituie un cadru privilegiat pentru formarea unor comportamente sănătoase, responsabile și durabile. Prezentul articol analizează importanța integrării educației pentru sănătate în lecțiile de educație fizică și sport la ciclul gimnazial, evidențiind regulile esențiale privind echipamentul sportiv, igiena personală, pregătirea organismului pentru efort, hidratarea, prevenirea accidentărilor și adaptarea activităților la particularitățile individuale ale elevilor. Materialul propune, totodată, un set de zece reguli practice, formulate pe înțelesul elevilor, și oferă exemple de activități educative aplicabile în sala de sport sau pe terenul exterior. Fundamentat pe reglementările în vigoare și pe principii pedagogice consacrate, articolul subliniază rolul determinant al profesorului de educație fizică în cultivarea unei culturi a sănătății și siguranței în rândul tinerei generații.
Contemporary Perspectives in Approaching Science
For centuries, the human quest for knowledge was driven by a traditional, compartmentalized vision of science. Physics, chemistry, biology, and the social sciences operated in their own isolated spheres, each developing unique methodologies and viewing the universe through a narrow, specialized lens. This classic reductionist approach, which aimed to understand complex systems by breaking them down into their smallest individual parts, undeniably led to monumental discoveries. However, as mankind entered the twenty-first century, the challenges confronting society grew increasingly interconnected, global, and urgent. Today, a profound shift is taking place in how we approach and understand scientific exploration. Contemporary science has outgrown its rigid boundaries, evolving into a holistic, fluid framework defined by interdisciplinary collaboration.
Recenzie: „e-Didactica. Procesul de instruire în mediul online”, volum coordonat de Ion Albulescu și Horațiu Catalano, Editura DPH, 2021
Bazându-se pe descrierea lui M. Prensky cu privire la generaţia actuală ca „generaţie de tehnofili”, autorii aduc în discuţie abordarea Didacticii de tip 3.0 („o mişcare inovatoare ce exprimă tendinţa de evoluţie a Didacticii ca ştiinţă către noi abordări, în concordanţă cu dezvoltarea socială şi condiţiile actuale de viaţă”).
Tot în acest volum se regăsesc detalii cu privire la procesul de e-Learning, termen tot mai uzitat în ultimii ani, pentru care Harasim, încă din 2012 a gândit o definire complexă şi cuprinzătoare – „procesul de e-Learning se bazează pe poziţia centrală a elevului în procesul de instruire”, la care se adaugă „personalizarea conţinutului şi un mediu colaborativ de coproducţie în care utilizatorii, în afară de a fi receptori ai comunicării, pot deveni creatori şi furnizori de cunoştinţe”. De altfel, tot Harasim este cel care insistă, pe bună dreptate, asupra avantajelor existente prin formarea unei comunităţi de învăţare conectate în jurul informaţiilor astfel partajate.
Educație fără frontiere. Rolul proiectelor eTwinning în integrarea locală a copiilor cu CES
Prezenta lucrare evidențiază rolul esențial pe care parteneriatele educaționale, dezvoltate prin intermediul platformei europene eTwinning în colaborare cu actorii comunității locale, îl au în facilitarea incluziunii școlare și sociale a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) sau dizabilități. Pornind de la premisa că incluziunea autentică nu se poate realiza izolat, în limitele sălii de clasă, lucrarea prezintă exemple de bune practici din cadrul proiectului eTwinning „B.A.N.G. – Be A Nice Guy”. Prin activități colaborative ce au implicat biblioteci locale, ONG-uri, instituții culturale și voluntari, s-a reușit crearea unui mediu suportiv care valorizează potențialul fiecărui elev. Rezultatele demonstrează o îmbunătățire semnificativă a abilităților de comunicare, socializare și autonomie ale elevilor cu dizabilități, promovând totodată toleranța și acceptarea diversității la nivelul întregii comunități locale.