Taxonomia DOK (Depth of Knowledge) a fost creată de Norman L. Webb și publicată în anul 1997. Scopul inițial a fost crearea unui mecanism de analiză statistică, evaluarea gradului de „aliniere” dintre curriculum, manuale și testele naționale în matematică și științe. Se observase o discrepanță între standardele existente și testele finale aplicate elevilor în contextul anilor ’90 în SUA.
Erasmus+. Povestea unei școli care a învățat să privească mai departe
Uneori, o călătorie schimbă o perspectivă. O perspectivă schimbă o practică. O practică schimbă o clasă. Iar multe schimbări mici pot transforma o școală. Dacă ar fi să spun povestea Erasmus+ a Școlii Gimnaziale Viișoara într-o singură frază, aceasta ar fi: am plecat pentru a învăța și ne-am întors pentru a schimba.
Experiențe Erasmus+ în Bulgaria. Consolidarea dimensiunii europene a educației
Articolul prezintă experiența unei mobilități de tip job shadowing desfășurate în perioada 22–24 iunie de trei cadre didactice – un director adjunct, un profesor de geografie și un profesor de religie – într-o instituție de învățământ liceal din Gulyantsi, Bulgaria. Sunt descrise obiectivele mobilității: managementul clasei la nivel liceal, motivarea adolescenților și reducerea absenteismului, proiectarea didactică transdisciplinară, consolidarea dimensiunii europene a școlii și integrarea instrumentelor digitale în predare, învățare și evaluare. Programul celor trei zile este structurat tematic: leadership și coordonare la nivelul școlii, predarea geografiei și a educației culturale în context european, respectiv educația pentru valori și evaluarea digitală. Pentru fiecare zi sunt evidențiate activitățile de observare, metodele de învățare colaborativă și activă (Peer Learning, Jigsaw, Problem-Based Learning) și instrumentele digitale utilizate de cadrele didactice din școala gazdă. Articolul reliefează valoarea observării directe a practicilor de la clasă și a discuțiilor de feedback cu mentorul. Aceste practici pot fi comparate cu cele din România și transferate în activitatea școlii.
O oră pe săptămână: reproiectarea unității de învățare la fotbal, clasa a IX-a, în contextul noii programe de educație fizică
Odată cu noua programă de educație fizică și sport pentru clasele a IX-a – a XII-a, la clasele cu o singură oră pe săptămână, timpul alocat unei unități de învățare s-a redus practic la jumătate. Articolul prezintă modul în care am reproiectat unitatea de învățare „Fotbal” pentru clasa a IX-a: principiile de selecție a conținuturilor, structura lecțiilor, rolul jocurilor cu efective reduse și al fișelor de lucru pe lecție, precum și o modalitate de evaluare adaptată timpului disponibil. Concluzia mea este că reducerea timpului nu trebuie să ducă la reducerea calității, ci la o proiectare mai riguroasă.
Bringing Home the Lessons from Prague: The Contribution of the “Every Drop Counts” Project to Transforming Our School
A few months ago, I found myself in a classroom in Prague, alongside teachers from Italy, Spain, and Turkey. What had brought us together was an intensive Erasmus+ training course entitled „Education for Sustainability: Designing Tomorrow.” Honestly, the experience brought about a profound shift in perspective. The main goal was to explore how our schools could practically prepare students to address complex environmental and social challenges, rather than simply discussing climate change in abstract terms.
Autonomia elevului, prin ochii unui profesor
În educație vorbim frecvent despre nevoia de a forma elevi independenți, capabili să gândească singuri, să ia decizii și să își asume responsabilitatea pentru propria învățare. Ne dorim copii care să manifeste inițiativă și să caute soluții fără să aștepte permanent intervenția unui adult. Dar cum se formează, de fapt, această autonomie?
Predarea limbii germane în context incluziv: strategii didactice pentru elevii cu cerințe educaționale speciale
Predarea limbii germane ca limbă străină într-o clasă incluzivă presupune adaptarea demersului didactic la ritmul și particularitățile de învățare ale elevilor. Studiul de față prezintă un demers didactic desfășurat timp de o lună într-o clasă a VI-a, formată din 16 elevi, dintre care patru prezintă cerințe educaționale speciale asociate unor dificultăți de învățare și de concentrare.
La nivel A1.1, dificultățile observate au vizat în special scrierea, citirea, înțelegerea mesajului, însușirea structurilor gramaticale și pronunția. Intervenția didactică a urmărit adaptarea sarcinilor prin utilizarea suportului vizual, repetarea conținuturilor, formularea unor cerințe scurte și verificarea sistematică a activității. Rezultatele observaționale indică o participare mai constantă și o mai bună consolidare a conținuturilor atunci când activitățile sunt structurate și adaptate nevoilor individuale.
De la activități online eTwinning la acțiuni practice
Implicarea elevilor în proiecte eTwinning a devenit deja o parte firească a activității mele didactice. De-a lungul anilor, am observat că aceste experiențe le oferă tinerilor oportunități de a învăța altfel, de a-și descoperi propriile capacități și de a înțelege mai bine lumea în care trăiesc. Pentru mine, un proiect reușit nu înseamnă doar realizarea unor produse finale, ci, mai ales, progresul elevilor, schimbul de experiență și formarea unor competențe pe care aceștia să le poată valorifica în viața de zi cu zi.
Teatrul la clasele primare – de la joc la învățare
Articolul prezintă teatrul ca instrument didactic la ciclul primar și propune un parcurs în patru etape pentru introducerea lui în activitatea zilnică a clasei, cu exemple pe discipline și soluții pentru dificultățile frecvente.
Innovative Teaching Strategies in the Primary English Classroom: A Case Study on Engagement, Communication and Inclusion
This practice-based case study explores how interactive teaching strategies can support participation, oral communication and inclusion in a fourth-grade English classroom. Four complementary activities—Memory Cards, My Daily Routine, English Quiz Challenge and a Creative Poster Project—were integrated into consolidation and revision lessons. The exploratory approach draws on pedagogical observation, pupils’ oral responses and learning products, reflective conversations and self-assessment. Qualitative classroom observations suggested more distributed participation, greater willingness to speak and productive cooperation, particularly when tasks included clear language support, differentiated response options and formative feedback. The study does not claim causal effects or statistical generalisability. It illustrates how pedagogical innovation can arise from purposeful task design rather than technology alone.
