Într-o lume marcată de provocări ecologice fără precedent, școala nu mai poate fi doar un spațiu al memorării de cunoștințe, ci trebuie să devină un laborator al experimentării soluțiilor practice pentru conflictele care apar. Un studiu recent demonstrează faptul că teme vitale precum apa și energia pot deveni nucleul unui sistem de învățare modern, la nivel european, dar, mai ales, uman.
Dincolo de cadrul tablei: Magia eTwinning în clasa a IV-a
Clasa a IV-a reprezintă un prag simbolic în viața unui elev: este momentul în care curiozitatea naturală se întâlnește cu o dorință tot mai mare de autonomie și explorare. În acest context, proiectele eTwinning nu sunt doar activități opționale, ci veritabile ferestre deschise către o lume fără frontiere, unde matematica, limbile străine și prietenia se contopesc într-o experiență de învățare unică.
Beneficiile activităților outdoor asupra învățării (Studiu)
În ultimele decenii, educația a cunoscut o reconfigurare profundă, determinată de schimbările sociale, tehnologice și culturale, dar și de nevoia tot mai evidentă de a adapta procesul de învățare la realitatea și la nevoile elevilor. În acest context, activitățile outdoor au câștigat o importanță crescândă, fiind percepute nu doar ca o alternativă atractivă la lecțiile tradiționale desfășurate în sala de clasă, ci ca un demers educațional cu impact semnificativ asupra calității și profunzimii învățării. Studiul de impact asupra beneficiilor activităților outdoor evidențiază modul în care mediul exterior devine un catalizator al învățării autentice, al motivației și al dezvoltării globale a elevului.
Instrucțiunea nr. 8. Aplicație practică la istorie
În lucrarea de față, ne propunem să oferim o modalitate de aplicare a instrucțiunii nr. 8 din 1 septembrie 2025 în mod concret la disciplina istorie, la clasa a V-a. Inițial, vom prezenta prevederile instrucțiunii, parte urmată de o abordare concretă la disciplina istorie, clasa a V-a, unitatea de învățare „Civilizația Orientului Antic”. Instrucțiunea nr. 8, din 1 septembrie 2025, trasează modalitatea de aplicare unitară a prevederilor referitoare la utilizarea timpului disciplinei de studiu aflat la dispoziția cadrului didactic în învățământul gimnazial și liceal. Această instrucțiune își propune să contribuie la creșterea calității învățării.
Digitalizarea educației în România: provocări, oportunități și practici inovatoare. Experiențe didactice din sistemul educațional românesc
Prezentul articol explorează procesul de digitalizare a educației în România, analizând provocările sistemice, oportunitățile emergente și practicile didactice inovatoare implementate în contextul transformării digitale post-pandemice. Prin analiza experiențelor concrete din sistemul educațional românesc, studiul identifică factorii critici de succes în integrarea tehnologiilor educaționale, barierele infrastructurale și pedagogice, precum și soluțiile adoptate de cadrele didactice pentru optimizarea procesului de predare-învățare în mediul digital. Cercetarea evidențiază necesitatea unei abordări holistice care combină dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice cu investițiile în infrastructură tehnologică și reforma curriculară adaptată cerințelor secolului XXI.
Gender Differences in Conversation: A Case Study
Communication is unavoidable and human beings are constantly involved in this process of exchanging ideas, thoughts, and feelings with others. There are different strategies when it comes to communicative competence and these strategies can occur because of gender discrepancies: men and women sometime use different styles in communicating with one other. In our everyday lives we are surrounded by preconceived ideas on communication and the use of language being uttered by men and women in different ways.
Étude approfondie sur l’impact de la réduction du nombre d’heures de français langue étrangère sur les élèves
Cette étude analyse les effets pédagogiques, cognitifs, socio‑affectifs et institutionnels de la réduction du nombre d’heures consacrées au français langue étrangère (FLE) dans les systèmes éducatifs contemporains. En s’appuyant sur des travaux francophones en didactique des langues, en psycholinguistique et en sociologie de l’éducation, elle met en évidence les conséquences directes sur la progression linguistique, la motivation des apprenants, la construction des compétences métalinguistiques et l’accès à la culture francophone. L’étude propose également des recommandations pour maintenir la qualité de l’enseignement du FLE dans un contexte de contraintes curriculaires.
Weaving Memory into the Future: Three European Projects Redefining Cultural Education
Across Europe’s classrooms, a quiet yet transformative shift is taking place. Through the collaborative framework of eTwinning, schools are transcending geographical borders to engage in projects that place cultural heritage at the heart of innovative pedagogy. Within this vibrant European community of practice, three initiatives—MOTİF: “Memories Of Tradition In Futuristic Designs”, “Listen to my story… tell me yours…”, and “Food for Friendship: Connecting Cultures Through Traditional Cuisines” – exemplify how digital collaboration can revitalise tradition and reimagine it for a new generation.
Stratégies ludiques et types de jeu didactique
Cet article explore le rôle fondamental des stratégies ludiques dans l’enseignement des langues étrangères, en particulier du français langue étrangère (FLE). Partant du constat que le jeu constitue une activité vitale pour le développement cognitif et social de l’enfant, l’article examine comment les approches ludiques peuvent transformer la pratique pédagogique en dépassant la simple dimension récréative pour devenir un véritable levier d’apprentissage. L’analyse met en évidence la capacité du jeu didactique à motiver les apprenants, à réduire les inhibitions face à une langue étrangère, et à favoriser le développement de compétences linguistiques et transversales. Cette réflexion s’inscrit dans une perspective d’innovation pédagogique visant à repenser les modalités d’enseignement-apprentissage pour mieux répondre aux besoins des élèves contemporains.
La didactique du français langue étrangère : fondements, transformations et enjeux contemporains
La didactique du français langue étrangère (FLE) s’est profondément renouvelée au cours des cinquante dernières années, sous l’influence des évolutions sociales, culturelles, technologiques et pédagogiques. L’enseignement du français ne se limite plus à la transmission de règles grammaticales ou de listes lexicales ; il vise désormais la formation d’individus capables de communiquer, d’interagir, de collaborer et de s’intégrer dans un monde plurilingue et interculturel. Dans ce contexte, l’enseignant de FLE doit repenser ses pratiques, diversifier ses approches et concevoir des situations d’apprentissage authentiques, motivantes et adaptées aux besoins des apprenants. Cet article propose une analyse approfondie des fondements théoriques de la didactique du FLE, des transformations majeures qui l’ont marquée et des enjeux contemporains auxquels elle doit répondre.