Foreign language education has undergone significant changes over the last decades as educational systems have shifted from traditional teacher-centred instruction to learner-centred methodologies. Contemporary language teaching no longer considers students passive recipients of information but active participants who construct knowledge through communication, collaboration and reflection. Student-centred learning promotes learner autonomy, critical thinking, creativity and responsibility while encouraging meaningful interaction in authentic contexts.
Lectoratul digital și literatura multimodală: dezvoltarea competențelor de lectură critică și dezbatere prin platforma Padlet în liceul tehnologic
Prezentul studiu investighează valorificarea lectoratului de elevi într-o formulă digitală și multimodală, utilizând avizierul virtual Padlet ca spațiu de agregare a resurselor și de dezbatere asincronă. Creat pentru a răspunde provocărilor specifice din învățământul liceal tehnologic, unde lectura tradițională de lungă durată întâmpină adesea rezistență, lectoratul digital propune un parcurs euristic bazat pe materiale hibride: texte motivaționale scurte, videoclipuri în format scurt (shorts/reels), scurtmetraje cinematografice și secvențe de film cu valoare simbolică.
Cercetarea analizează modul în care această schelarizare vizuală și mediatică stimulează reflecția etică, exprimarea argumentată a opiniilor și apetitul pentru lectură. Rezultatele demonstrează că lectoratul digital recontextualizează lectura, transformând-o dintr-o obligație școlară pasivă într-un proces viu, colaborativ și ancorat în cultura media a adolescenților.
Scenetele pentru copii – abordare interdisciplinară și dezvoltarea competențelor sociale și emoționale ale elevilor din clasele primare
În societatea actuală, nevoile elevilor sunt în continuă schimbare în raport cu abilitățile de adaptare și competențele esențiale de integrare. Prin urmare, educația socială și emoțională ocupă un loc din ce în ce mai semnificativ în formarea elevilor. În contextul prezentat și pe baza experienței didactice, se evidențiază aplicabilitatea scenetelor la clasă prin abordarea interdisciplinară, ca metodă prin care elevii lucrează cu propriile emoții, manifestă empatie, comunică eficient și devin mai implicați prin contribuția la creșterea stimei de sine. Articolul evidențiază importanța dramatizării în ceea ce privește atingerea competențelor elevilor din clasele primare, în cadrul procesului de învățare la disciplinele de limbă și comunicare, în urma realizării și aplicării unei colecții de scenete valorificate în cadrul atelierelor de teatru și de limba engleză pentru copii.
Design instrucțional și narațiune vizuală în analiza basmului cult: optimizarea resurselor interactive prin Genially și Gamma AI
Prezentul studiu analizează metodologiile de valorificare a platformelor de prezentare interactivă (Genially) și a instrumentelor de generare vizuală asistată de inteligență artificială (Gamma AI) în proiectarea resurselor didactice pentru disciplina limba și literatura română. Focalizată pe tema evoluției personajului Harap-Alb din basmul cult omonim de Ion Creangă, cercetarea urmărește parcursul de la formularea promptului inițial la rafinarea acestuia prin expertiza pedagogică propriu-zisă (teacher-in-the-loop).
Evaluarea diferențiată și adaptarea lingvistico-cognitivă în liceul tehnologic: analiză comparativă pe texte literare și alegorice (Exuvii vs Animale bolnave din școală)
Prezentul studiu investighează strategiile de adaptare lingvistică, simplificare cognitivă și diferențiere didactică aplicate pe două tipologii textuale contrastante: textul literar subiectiv, de introspecție (Exuvii de Simona Popescu) și textul alegoric-satiric cu profil educațional (Animale bolnave din școală de André de Peretti).
Cercetarea analizează modul în care instrumentele de e-literație (platforma de analiză a lizibilității LEMI și asistentul generativ ChatGPT) sprijină cadrul didactic în diagnosticarea barierelor de înțelegere și în proiectarea unor fișiere și sarcini de lucru diferențiate pentru elevii din liceele tehnologice.
Literatura ca spațiu al colaborării internaționale – bune practici în cadrul proiectului transfrontalier Povești de ieri și de azi
Într-o societate în care tehnologia schimbă permanent modul în care elevii învață și comunică, proiectele educaționale care îmbină lectura, creativitatea și colaborarea internațională devin adevărate modele de bună practică. Un astfel de exemplu îl reprezintă proiectul transfrontalier „Povești de ieri și de azi”, desfășurat între Școala Gimnazială „Grigore Moisil” din Ploiești și Instituția Publică Gimnaziul Sagaidac din Republica Moldova. Proiectul a avut ca obiectiv principal dezvoltarea competențelor de comunicare în limba română și a gândirii critice prin valorificarea literaturii clasice și contemporane, într-un context autentic de colaborare internațională. Dincolo de atingerea obiectivelor curriculare, activitățile au urmărit stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea creativității, consolidarea competențelor digitale și promovarea dialogului intercultural.
E-literația în acțiune: adaptarea lingvistică și diferențierea didactică a textului narativ prin sinergia dintre LEMI, ChatGPT și TED-Ed
Prezentul studiu investighează strategiile de adaptare lingvistică, simplificare cognitivă și diferențiere didactică a textului literar/nonliterar prin integrarea a trei resurse digitale complementare: platforma analitică LEMI („Lectură pentru mine”), modelul de limbaj ChatGPT și platforma interactivă TED-Ed. Aplicată pe transcriptul resursei „Ce face un erou?” (autor Matthew Winkler), din cadrul unității tematice „Aventură, călătorie” (clasa a IX-a), cercetarea analizează trecerea de la diagnosticarea obiectivă a complexității textuale la simplificarea asistată și, în final, la transpunerea într-o secvență de învățare interactivă. Rezultatele arată că utilizarea sinergică a celor trei instrumente digitale sporește accesibilitatea conținutului, reduce încărcarea cognitivă a elevilor din liceele tehnologice și dezvoltă capacitatea de lectură critică, menținând totodată substanța ideatică a mitului călătoriei eroului.
Proiectarea și implementarea unei secvențe didactice optimizate prin Moodle: dezvoltarea competențelor de redactare a textului argumentativ la clasa a IX-a
Prezenta lucrare investighează oportunitățile, valoarea adăugată și strategiile de diferențiere oferite de mediul virtual de învățare Moodle în dezvoltarea competențelor de redactare a textului argumentativ la elevii de clasa a IX-a din învățământul liceal tehnologic. Pornind de la o temă cu impact identitar și social direct – „Mai este lectura importantă în era digitală?” -, studiul urmărește scenariul unei lecții online de 50 de minute concepute pe baza principiilor e-literației, a designului multimodal și a învățării centrate pe elev. Prin combinarea resurselor vizuale, auditive, textuale și interactive cu activități colaborative de tip forum, peer-review și evaluare formativă automatizată, intervenția didactică oferă un cadru structurat de suport (scaffolding).
Google AI Professional Certificate – o experiență de formare și reflecție asupra integrării Inteligenței Artificiale în educație
Articolul prezintă experiența de formare oferită de programul „Google AI Professional Certificate”, parcurs pe platforma Coursera în cadrul inițiativei Adfaber, și modul în care competențele dobândite pot fi transferate în activitatea didactică. Sunt trecute în revistă cele șapte module ale programului – de la fundamentele Inteligenței Artificiale până la aplicații pentru cercetare, redactare, creare de conținut, analiză de date și dezvoltare de aplicații – cu accent pe aplicabilitatea lor imediată în practica școlară. Articolul ilustrează concret această aplicabilitate printr-un exemplu de utilizare a AI pentru transformarea unui tutorial video într-o hartă mentală, precum și prin discutarea complementarității dintre instrumentele clasice de analiză a datelor (Microsoft Excel) și cele moderne, bazate pe Business Intelligence și Inteligență Artificială. Dincolo de descrierea programului de formare, textul propune o reflecție asupra rolului profesorului într-un context educațional din ce în ce mai mediat tehnologic, subliniind că valoarea AI stă în sprijinirea, nu în înlocuirea, expertizei pedagogice.
Utilizarea GenAI în proiectarea didactică și crearea de resurse digitale
Lucrarea de față prezintă experiența de integrare a instrumentelor de inteligență artificială generativă (GenAI) în proiectarea unei activități de consolidare a caracterizării personajului literar Harap-Alb, la clasa a X-a, în cadrul Liceului Tehnologic Transporturi Auto din Timișoara. Articolul urmărește modul în care asistentul digital Monsha AI for Teachers poate sprijini construcția unei resurse didactice adaptate specificului învățământului tehnologic, unde eterogenitatea claselor și disparitățile de literație funcțională impun un echilibru atent între accesibilitate și rigoare conceptuală. Este documentat procesul complet, de la promptul inițial adresat aplicației, la analiza critică a propunerii generate și la ajustările pedagogice necesare pentru transformarea acesteia într-o fișă de lucru funcțională la clasă. Modelul aplicat este cel al profesorului ca filtru critic (teacher-in-the-loop): GenAI oferă un schelet structural, însă validarea, corectarea terminologică și profunzimea etică rămân în sarcina cadrului didactic. Articolul constituie, în esență, o reflecție asupra limitelor și beneficiilor acestei colaborări om–algoritm în proiectarea didactică.