Într-o epocă în care aplicațiile de navigație au făcut orientarea cotidiană tot mai facilă, competențele spațiale riscă să fie percepute ca aproape automate. Totuși, a gândi spațial nu înseamnă doar a găsi un traseu sau a recunoaște locuri pe hartă. Literația spațială desemnează capacitatea de a identifica tipare, relații și configurații spațiale și de a formula raționamente pornind de la acestea.
La polarisation populiste et le discours d’urgence politique : analyse des stratégies discursives de George Simion dans l’affaire Călin Georgescu. Proposition de transposition didactique en classe de FLE, niveau B1–B2
Cet article étudie la requalification discursive d’un événement judiciaire en situation d’urgence politique dans des réactions de George Simion concernant Călin Georgescu, le 26 février 2025. Le cadre articule analyse critique du discours, énonciation, ethos, argumentation et communication politique. Les observations mettent en évidence une désignation accusatoire des institutions, une solidarité énonciative et une articulation entre dramatisation et légitimation de la mobilisation. Elles ne permettent cependant ni de mesurer la réception des messages ni d’établir toutes les stratégies envisagées dans le plan initial.
L’article propose ensuite une séquence de français langue étrangère pour des lycéens B1–B2, centrée sur la médiation, la distinction entre fait et qualification, et la justification des interprétations. Cette séquence constitue un dispositif à expérimenter, et non le compte rendu d’une enquête menée auprès d’élèves.
Zilele Erasmus și eTwinning la școala noastră: învățăm, colaborăm și construim împreună!
Zilele Erasmus și eTwinning au reprezentat o oportunitate de a sărbători valorile educației europene, colaborarea internațională, dezvoltarea competențelor și învățarea prin experiență. Activitățile desfășurate au adus împreună elevi și profesori, oferindu-le contexte variate de învățare, explorare și împărtășire a experiențelor, sub semnul creativității, al colaborării și al deschiderii către noi perspective.
Inteligența artificială la orele de limba și literatura română: de la căutarea sensurilor la gândirea critică
Inteligența artificială generativă a devenit tot mai vizibilă în activitățile cotidiene, inclusiv în felul în care căutăm explicații, clarificăm termeni sau redactăm texte. În mediul online, elevul poate întâlni o explicație generată automat chiar înainte de a consulta un dicționar ori o sursă de specialitate. În acest context, simpla interdicție a tehnologiei nu este suficientă. Școala are responsabilitatea de a forma deprinderi de verificare, comparare și evaluare critică a informației.
Codarea la grădiniță – de la jocul cu Bee-Boți la învățare și incluziune
Integrarea activităților de codare în educația timpurie oferă oportunități de dezvoltare a gândirii logice, a limbajului, a creativității și a capacității de rezolvare a problemelor. Prin joc, explorare și utilizarea roboților educaționali, copiii pot descoperi relații de ordine, succesiune și orientare în spațiu. Articolul prezintă exemple de activități desfășurate la grupa mare, evidențiind posibilitățile de integrare a codării în activitățile de limbaj și importanța adaptării sarcinilor la nevoile copiilor.
Studiu privind integrarea tehnicilor video în procesul de predare-evaluare
Acest studiu prezintă o cercetare pedagogică desfășurată pe parcursul unui an școlar, la două clase a IX-a din învățământul profesional, în cadrul modulului „Lăcătușerie generală”. A fost analizată integrarea tehnicilor video, folosind metode de învățământ adecvate (explicația, demonstrația, exercițiul, activități practice), prin cinci probe de evaluare.
Voluntariatul ca parcurs, nu ca eveniment: repere pentru integrarea lui în activitatea de dirigenție
Voluntariatul apare frecvent în discursul educațional ca valoare declarată, dar rareori ca activitate planificată, cu obiective clare și progresie coerentă. Există riscul ca teme precum solidaritatea socială sau implicarea civică să rămână la nivel declarativ – o singură acțiune izolată, bifată în calendarul școlar, fără o pregătire prealabilă și fără o valorificare ulterioară a experienței. Propun în acest articol câteva repere generale, rezultate din experiența proprie de organizare a activităților de dirigenție, pentru integrarea voluntariatului ca parcurs coerent, nu ca eveniment singular.
Reușita în comunicarea școlară
Articolul abordează comunicarea didactică din perspectiva elementelor care o definesc și a formelor prin care cadrul didactic transmite mesajul educațional la clasă. Sunt prezentate componentele esențiale ale oricărui act de comunicare – emițătorul, mesajul, canalul, codul, codificarea, receptorul și decodificarea –, precum și distincția dintre comunicarea verbală, paraverbală și nonverbală, stabilită în funcție de codul utilizat. Lucrarea reliefează faptul că, deși comunicarea verbală rămâne purtătoarea principală a conținuturilor învățării, indicii paraverbali și nonverbali sunt decodificați rapid de elevi și pot pregăti receptarea mesajului, pot susține implicarea afectivă și pot stimula interesul pentru învățare. În partea a doua, sunt descrise trei metode de învățământ care urmăresc explicit dezvoltarea abilităților de comunicare ale elevilor: dezbaterea, jocul de rol și studiul de caz. Articolul se adresează cadrelor didactice interesate să își conștientizeze propriul comportament comunicativ și să integreze în activitatea la clasă situații de învățare care exersează comunicarea.
Proiecte educaționale inovatoare centrate pe integrarea tehnologiilor și metodologiilor convergente
Transformările accelerate din societatea contemporană impun regândirea modului în care sunt concepute și implementate proiectele educaționale. Integrarea tehnologiilor digitale și a metodologiilor convergente nu reprezintă doar o tendință modernă, ci o necesitate pentru dezvoltarea competențelor relevante secolului XXI. Proiectele educaționale inovatoare pun accent pe colaborare, interdisciplinaritate, creativitate și utilizarea inteligentă a tehnologiei pentru a crea experiențe autentice de învățare.
Dincolo de sala de clasă: două metode pedagogice aplicate în proiecte educaționale județene
Educația actuală presupune utilizarea unor metode de predare-învățare care să valorifice experiențele directe ale elevilor și resursele comunității. Învățarea prin investigație și descoperire, alături de învățarea experiențială, oferă posibilitatea transformării unor activități educaționale în contexte autentice de formare a competențelor.