Într-o societate în care tehnologia schimbă permanent modul în care elevii învață și comunică, proiectele educaționale care îmbină lectura, creativitatea și colaborarea internațională devin adevărate modele de bună practică. Un astfel de exemplu îl reprezintă proiectul transfrontalier „Povești de ieri și de azi”, desfășurat între Școala Gimnazială „Grigore Moisil” din Ploiești și Instituția Publică Gimnaziul Sagaidac din Republica Moldova. Proiectul a avut ca obiectiv principal dezvoltarea competențelor de comunicare în limba română și a gândirii critice prin valorificarea literaturii clasice și contemporane, într-un context autentic de colaborare internațională. Dincolo de atingerea obiectivelor curriculare, activitățile au urmărit stimularea interesului pentru lectură, dezvoltarea creativității, consolidarea competențelor digitale și promovarea dialogului intercultural.
E-literația în acțiune: adaptarea lingvistică și diferențierea didactică a textului narativ prin sinergia dintre LEMI, ChatGPT și TED-Ed
Prezentul studiu investighează strategiile de adaptare lingvistică, simplificare cognitivă și diferențiere didactică a textului literar/nonliterar prin integrarea a trei resurse digitale complementare: platforma analitică LEMI („Lectură pentru mine”), modelul de limbaj ChatGPT și platforma interactivă TED-Ed. Aplicată pe transcriptul resursei „Ce face un erou?” (autor Matthew Winkler), din cadrul unității tematice „Aventură, călătorie” (clasa a IX-a), cercetarea analizează trecerea de la diagnosticarea obiectivă a complexității textuale la simplificarea asistată și, în final, la transpunerea într-o secvență de învățare interactivă. Rezultatele arată că utilizarea sinergică a celor trei instrumente digitale sporește accesibilitatea conținutului, reduce încărcarea cognitivă a elevilor din liceele tehnologice și dezvoltă capacitatea de lectură critică, menținând totodată substanța ideatică a mitului călătoriei eroului.
Proiectarea și implementarea unei secvențe didactice optimizate prin Moodle: dezvoltarea competențelor de redactare a textului argumentativ la clasa a IX-a
Prezenta lucrare investighează oportunitățile, valoarea adăugată și strategiile de diferențiere oferite de mediul virtual de învățare Moodle în dezvoltarea competențelor de redactare a textului argumentativ la elevii de clasa a IX-a din învățământul liceal tehnologic. Pornind de la o temă cu impact identitar și social direct – „Mai este lectura importantă în era digitală?” -, studiul urmărește scenariul unei lecții online de 50 de minute concepute pe baza principiilor e-literației, a designului multimodal și a învățării centrate pe elev. Prin combinarea resurselor vizuale, auditive, textuale și interactive cu activități colaborative de tip forum, peer-review și evaluare formativă automatizată, intervenția didactică oferă un cadru structurat de suport (scaffolding).
Google AI Professional Certificate – o experiență de formare și reflecție asupra integrării Inteligenței Artificiale în educație
Articolul prezintă experiența de formare oferită de programul „Google AI Professional Certificate”, parcurs pe platforma Coursera în cadrul inițiativei Adfaber, și modul în care competențele dobândite pot fi transferate în activitatea didactică. Sunt trecute în revistă cele șapte module ale programului – de la fundamentele Inteligenței Artificiale până la aplicații pentru cercetare, redactare, creare de conținut, analiză de date și dezvoltare de aplicații – cu accent pe aplicabilitatea lor imediată în practica școlară. Articolul ilustrează concret această aplicabilitate printr-un exemplu de utilizare a AI pentru transformarea unui tutorial video într-o hartă mentală, precum și prin discutarea complementarității dintre instrumentele clasice de analiză a datelor (Microsoft Excel) și cele moderne, bazate pe Business Intelligence și Inteligență Artificială. Dincolo de descrierea programului de formare, textul propune o reflecție asupra rolului profesorului într-un context educațional din ce în ce mai mediat tehnologic, subliniind că valoarea AI stă în sprijinirea, nu în înlocuirea, expertizei pedagogice.
Utilizarea GenAI în proiectarea didactică și crearea de resurse digitale
Lucrarea de față prezintă experiența de integrare a instrumentelor de inteligență artificială generativă (GenAI) în proiectarea unei activități de consolidare a caracterizării personajului literar Harap-Alb, la clasa a X-a, în cadrul Liceului Tehnologic Transporturi Auto din Timișoara. Articolul urmărește modul în care asistentul digital Monsha AI for Teachers poate sprijini construcția unei resurse didactice adaptate specificului învățământului tehnologic, unde eterogenitatea claselor și disparitățile de literație funcțională impun un echilibru atent între accesibilitate și rigoare conceptuală. Este documentat procesul complet, de la promptul inițial adresat aplicației, la analiza critică a propunerii generate și la ajustările pedagogice necesare pentru transformarea acesteia într-o fișă de lucru funcțională la clasă. Modelul aplicat este cel al profesorului ca filtru critic (teacher-in-the-loop): GenAI oferă un schelet structural, însă validarea, corectarea terminologică și profunzimea etică rămân în sarcina cadrului didactic. Articolul constituie, în esență, o reflecție asupra limitelor și beneficiilor acestei colaborări om–algoritm în proiectarea didactică.
Sinergia Erasmus+ și eTwinning în prevenirea obezității la adolescenți. Proiectul „Later is too late”
Obezitatea adolescentului este una dintre cele mai presante provocări educaționale și sociale ale ultimului deceniu. Organizația Mondială a Sănătății semnalează o creștere constantă a prevalenței obezității în rândul tinerilor, cu efecte pe termen lung asupra sănătății fizice, emoționale și cognitive. Date recente arată că din 1990 până în 2022 numărul adulților obezi din Europa s-a dublat iar cel al elevilor adolescenți obezi a crescut de 4 ori. În acest context, am realizat că școala devine un actor esențial în formarea unor comportamente sănătoase. Cu dorința de a schimba tendința actuală în acest domeniu am implementat cu elevii de liceu care au frecventat cercul Protecția Mediului-Ecologie de la Palatul Copiilor Bacău împreună cu parteneri din Turcia și Polonia proiectul eTwinning intitulat „Later is too late”. Fiind un proiect de succes, în care elevii s-au implicat activ și au atins obiectivele propuse, apreciat cu etichetă națională și europeană în toate țările partenere, ne-am hotărât să-l ducem la nivelul următor, scriind un proiect de parteneriat Erasmus+ KA210. Aplicat în runda a II-a de proiecte a anului 2024, a fost aprobat în Franța și am început implementarea sa din luna martie a anului 2025.
Dincolo de lizibilitate. Utilizarea platformei LEMI și a inteligenței artificiale în adaptarea textelor literare pentru elevii din învățământul liceal tehnologic. Studiu de caz
Lucrarea de față investighează oportunitățile și limitele integrării resurselor digitale și ale inteligenței artificiale generative în adaptarea lingvistico-cognitivă a textelor literare complexe destinate elevilor din învățământul liceal tehnologic.
Literatura ca spațiu al alterității: strategii didactice pentru dezvoltarea interculturalității și a toleranței în clasele multietnice/ eterogene
Prezentul articol investighează valențele didactice, metodologice și axiologice ale textului literar ca instrument strategic în facilitarea dialogului intercultural și cultivarea toleranței în colectivele școlare caracterizate prin eterogenitate etnică sau socio-culturală. În contextul unei societăți postmoderne marcate de mobilitate și globalizare accelerată, sala de clasă din România tinde să devină un micro-univers multicultural complex; în absența unor strategii manageriale incluzive, acest spațiu riscă să propage fenomene de marginalizare, segregare latentă sau prejudecăți dobândite. Studiul demonstrează că limitarea predării la o perspectivă mono-culturală rigidă adâncește faliile sociale, în timp ce utilizarea textului literar ca deschidere către mintea și valorile „celuilalt” reconfigurează funcția educogenă și umanistă a disciplinelor filologice. Din punct de vedere teoretic, cercetarea analizează capacitatea unică a ficțiunii de a activa rețelele neuronale responsabile de simularea mentală și alfabetizarea emoțională, argumentând modul în care analiza critică a discursului oferă instrumentele necesare pentru deconstrucția generalizărilor abuzive și a stereotipurilor etnice sau sociale.
Integrarea curriculară în proiectele eTwinning
În contextul modernizării sistemelor educaționale europene, după cum se știe, trecerea de la învățământul tradițional, centrat pe memorare, la un învățământ centrat pe competențe-cheie reprezintă o prioritate. Platforma ESEP (European School Education Platform) și programul eTwinning constituie instrumente fundamentale în realizarea acestei tranziții, dar și în abordarea modernă a conținuturilor de predare.
Tehnologia digitală în educația timpurie – oportunități și perspective
În contextul actual al erei digitale, dezvoltarea tehnologică a adus schimbări în domeniul educației privind folosirea aplicațiilor și platformelor digitale în procesul instructiv-educativ. Într-o eră caracterizată printr-o accelerare fără precedent a evoluției tehnologice, educația se află la confluența unor transformări fundamentale, ce transcend modelele tradiționale de învățare și predare. Tehnologiile digitale nu doar că au revoluționat modul în care informațiile sunt accesate și procesate, dar au redefinit și cadrul interacțiunii dintre educatori și copii, deschizând noi orizonturi pentru personalizarea învățării și pentru extinderea accesului la educație.