Cet article présente une séquence pédagogique conçue et mise en œuvre dans une classe de français langue étrangère (FLE) du Collège National Ion Luca Caragiale de Ploiești, qui associe l’art urbain à l’écriture créative. Partant d’un bref panorama du street art – ses origines dans la culture hip-hop du Bronx des années 1970, ses caractéristiques actuelles et ses orientations poétiques ou politiques –, l’article décrit une démarche en six étapes : recherche en ligne d’images représentatives, constitution de groupes, attribution d’une œuvre par groupe et rédaction de messages librement associés à chaque image. Les œuvres sélectionnées, signées Banksy et A1One, ont servi de déclencheurs d’expression : les élèves ont produit des messages personnels ancrés dans des thèmes universels tels que la liberté, la paix, la résistance et la protection de l’enfance. L’activité illustre comment un support visuel authentique, extérieur aux manuels scolaires, peut stimuler la créativité langagière et favoriser l’engagement des apprenants en classe de FLE.
L’intelligence émotionnelle dans l’enseignement du roumain au primaire
L’enseignement des langues étrangères ou des langues maternelles à l’école primaire ne se limite plus aujourd’hui à la simple acquisition de compétences linguistiques. Il intègre de plus en plus des dimensions affectives et sociales, parmi lesquelles l’intelligence émotionnelle occupe une place centrale. Dans le cas de l’enseignement du roumain au primaire, cette approche permet de renforcer à la fois les compétences communicatives des élèves et leur développement personnel.
Punți între discipline: abordarea transdisciplinară a textului nonliterar prin corelarea limbii române cu istoria și geografia locală
În contextul reformelor curriculare contemporane axate pe dezvoltarea competențelor transversale și a alfabetizării funcționale, depășirea barierelor disciplinare tradiționale reprezintă o precondiție esențială pentru asigurarea unui proces de învățare durabil, relevant și profund ancorat în realitatea elevilor [1]. Lucrarea de față propune un model metodologic integrat de abordare transdisciplinară a textului nonliterar în învățământul gimnazial, având ca axă centrală corelarea disciplinei Limba și literatura română cu Istoria și Geografia locală. Demersul se fundamentează pe principiile constructiviste ale învățării și pe metodologia Învățării Bazate pe Proiecte (Project-Based Learning – PBL), fiind experimentat și validat în cadrul unei unități de învățare aplicate la nivelul clasei a VIII-a [4].
Utilizarea tehnologiilor web în dezvoltarea unui test digital interactiv la disciplina științe ale naturii
Transformările digitale din educație îi determină pe profesori să caute metode noi de predare și evaluare, adaptate intereselor și nevoilor actuale ale elevilor. În perioada 18–22 mai 2026, participarea mea la cursul internațional „Creating Educational Websites: A Web Design Course for Teachers”, desfășurat în Paphos, Cipru, în cadrul programului Erasmus+, a reprezentat o oportunitate importantă de dezvoltare profesională și de dobândire a unor competențe digitale aplicabile în activitatea didactică.
Sportul școlar – punte între educație, incluziune și dezvoltare personală. Experiența Școlii Gimnaziale Glodeanu Sărat în sprijinul elevilor proveniți din familii defavorizate
Educația contemporană urmărește formarea unor tineri capabili să se adapteze cerințelor unei societăți aflate într-o continuă transformare. În acest proces, activitățile sportive școlare ocupă un loc important prin contribuția lor la dezvoltarea fizică, emoțională și socială a elevilor. În comunitățile rurale, unde provocările sociale și economice influențează frecvent parcursul educațional al copiilor, sportul poate deveni un instrument valoros pentru promovarea incluziunii și pentru susținerea dezvoltării personale. Articolul evidențiază experiența Școlii Gimnaziale Glodeanu Sărat din județul Buzău în utilizarea handbalului, rugby-tag-ului și fotbalului ca mijloace educaționale prin care elevii, în special cei proveniți din familii defavorizate, își dezvoltă încrederea în sine, spiritul de echipă, responsabilitatea și motivația pentru participarea la viața școlară.
Învățarea prin provocări în educația STEAM: fundament pedagogic și practici de implementare în proiectul eTwinning „STEAM – Challenge Accepted”
În contextul actual al educației, abordările tradiționale centrate pe transmiterea de informații sunt completate tot mai frecvent de modele pedagogice active, în care elevul devine participant direct în procesul de construire a cunoașterii. Învățarea prin provocări (Challenge-Based Learning) reprezintă una dintre aceste abordări, oferind un cadru structurat pentru integrarea interdisciplinară și dezvoltarea competențelor secolului XXI.
Proiectul eTwinning „STEAM – Challenge Accepted” a fost conceput pe acest model pedagogic, fiind implementat cu elevi din patru țări europene, în contexte de colaborare internațională și învățare digitală. Activitățile au fost structurate sub forma unor provocări autentice de învățare, în care elevii au investigat, experimentat, construit și îmbunătățit soluții pe baza feedback-ului primit de la parteneri.
Metoda învățării bazate pe proiecte (project-based learning) în revitalizarea interesului pentru monografiile culturale locale la clasele de liceu
Abordarea tradițională a istoriei și culturii locale în cadrul învățământului liceal se confruntă frecvent cu un dezinteres pronunțat din partea elevilor, fenomen generat de transmiterea pasiv-expozitivă a datelor factuale și de absența unei conexiuni pragmatice cu realitatea imediată. Această viziune didactică liniară creează o rezistență cognitivă majoră în rândul liceenilor, determinându-i să perceapă patrimoniul comunitar ca pe un ansamblu de relicve anacronice, lipsite de relevanță funcțională pentru propriul parcurs existențial. Lucrarea de față propune o optimizare metodologică radicală a demersului didactic prin implementarea strategiei de Învățare Bazată pe Proiecte (Project-Based Learning – PBL), orientată spre revitalizarea interesului pentru monografiile culturale locale la clasele de liceu.
Differentiating Instructional Scaffolding in Approaching Unseen Texts for Slow-Paced Learners
Ensuring educational equity in heterogeneous classrooms represents a major methodological challenge for educators, particularly within the context of national standardized examinations, where approaching unseen texts requires complex cognitive operations of analysis and interpretation. For slow-paced learners, the lack of adaptive and differentiated measures frequently leads to cognitive blocks, performance anxiety, and demotivation, thereby exacerbating the risk of academic failure and early school leaving. This paper proposes an optimization of remedial instructional design through the implementation of differentiated and temporary support (scaffolding), derived from the Zone of Proximal Development theory. The psychopedagogical mechanisms of task-sequencing are analyzed through the use of cognitive scaffolds, designed to facilitate deep decoding of literary and non-literary texts without simplifying the scientific content or reducing the explicit requirements of official rubrics.
Dincolo de manuale: cum transformă proiectul eTwinning „Words, not Wars” valorile literare în competențe de viață pentru adolescenți
Într-o epocă dominată de ecrane, mesaje fragmentate și o prezență tot mai îngrijorătoare a violenței verbale în spațiul public și digital, școala își asumă o misiune care depășește transmiterea simplă de cunoștințe: aceea de a oferi repere valorice autentice. Răspunzând acestei stringente nevoi, Școala Gimnazială „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din Smârdan, Galați, prin coordonarea doamnei profesoare Simion Adriana Liliana, a derulat proiectul european eTwinning „Words, not Wars” (ID 167806). Adresat elevilor de clasa a VIII-a, proiectul a demonstrat că puterea cuvântului poate construi punți solide acolo unde contextul social tinde să ridice ziduri.
Sala de clasă cu boltă de frunze: Pedagogia imersivă și ecologia profundă la vârsta inocenței. Note de parcurs din experiența în cadrul proiectului internațional LEAF
Articolul de față prezintă experiența didactică a clasei I A dintr-o școală din Motru, desfășurată în cadrul Programului Internațional LEAF – „Să învățăm despre ecosisteme și pădure”, prin proiectul „Viața pădurii și noi” (anul școlar 2025–2026). Proiectul a integrat activități de documentare în sala de clasă și în biblioteci cu explorarea directă a mediului natural – curtea școlii, Parcul Municipal Motru, malurile râului Motru și Munții Vâlcan. Prin această abordare transdisciplinară, pădurea a devenit un laborator viu, în care elevii au parcurs un continuum cognitiv de la cunoașterea livrescă la experiența senzorială directă. Articolul analizează fundamentele științifice ale demersului, cu referire la neuroștiințe, psihologia cognitivă, psihologia dezvoltării și sociologia educației, și argumentează că educația ecologică timpurie nu este un element opțional al curricumului, ci o condiție esențială a formării unor cetățeni responsabili față de mediu.