For centuries, the human quest for knowledge was driven by a traditional, compartmentalized vision of science. Physics, chemistry, biology, and the social sciences operated in their own isolated spheres, each developing unique methodologies and viewing the universe through a narrow, specialized lens. This classic reductionist approach, which aimed to understand complex systems by breaking them down into their smallest individual parts, undeniably led to monumental discoveries. However, as mankind entered the twenty-first century, the challenges confronting society grew increasingly interconnected, global, and urgent. Today, a profound shift is taking place in how we approach and understand scientific exploration. Contemporary science has outgrown its rigid boundaries, evolving into a holistic, fluid framework defined by interdisciplinary collaboration.
Recenzie: „e-Didactica. Procesul de instruire în mediul online”, volum coordonat de Ion Albulescu și Horațiu Catalano, Editura DPH, 2021
Bazându-se pe descrierea lui M. Prensky cu privire la generaţia actuală ca „generaţie de tehnofili”, autorii aduc în discuţie abordarea Didacticii de tip 3.0 („o mişcare inovatoare ce exprimă tendinţa de evoluţie a Didacticii ca ştiinţă către noi abordări, în concordanţă cu dezvoltarea socială şi condiţiile actuale de viaţă”).
Tot în acest volum se regăsesc detalii cu privire la procesul de e-Learning, termen tot mai uzitat în ultimii ani, pentru care Harasim, încă din 2012 a gândit o definire complexă şi cuprinzătoare – „procesul de e-Learning se bazează pe poziţia centrală a elevului în procesul de instruire”, la care se adaugă „personalizarea conţinutului şi un mediu colaborativ de coproducţie în care utilizatorii, în afară de a fi receptori ai comunicării, pot deveni creatori şi furnizori de cunoştinţe”. De altfel, tot Harasim este cel care insistă, pe bună dreptate, asupra avantajelor existente prin formarea unei comunităţi de învăţare conectate în jurul informaţiilor astfel partajate.
Educație fără frontiere. Rolul proiectelor eTwinning în integrarea locală a copiilor cu CES
Prezenta lucrare evidențiază rolul esențial pe care parteneriatele educaționale, dezvoltate prin intermediul platformei europene eTwinning în colaborare cu actorii comunității locale, îl au în facilitarea incluziunii școlare și sociale a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) sau dizabilități. Pornind de la premisa că incluziunea autentică nu se poate realiza izolat, în limitele sălii de clasă, lucrarea prezintă exemple de bune practici din cadrul proiectului eTwinning „B.A.N.G. – Be A Nice Guy”. Prin activități colaborative ce au implicat biblioteci locale, ONG-uri, instituții culturale și voluntari, s-a reușit crearea unui mediu suportiv care valorizează potențialul fiecărui elev. Rezultatele demonstrează o îmbunătățire semnificativă a abilităților de comunicare, socializare și autonomie ale elevilor cu dizabilități, promovând totodată toleranța și acceptarea diversității la nivelul întregii comunități locale.
Curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) – pilon fundamental în personalizarea demersului educational la nivelul unității de învățământ
Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) reprezintă mecanismul central prin care o unitate de învățământ își definește identitatea și răspunde nevoilor, intereselor și potențialului specific al elevilor săi. Spre deosebire de vechea paradigmă a curriculumului la decizia școlii (CDȘ), actualul cadru legislativ din România plasează elevul în mod direct și obligatoriu în centrul procesului de selecție și configurare a parcursului său formativ. Prezentul referat își propune să analizeze rigorile procedurale, rolul comisiilor interne și elementele de noutate aduse de noile reglementări legislative, oferind colegilor cadre didactice un ghid metodologic clar pentru aplicarea corectă a CDEOȘ la nivelul școlii.
Turneul organizat de elevi – educație pentru responsabilitate prin futsal școlar
Articolul prezintă un proiect educațional județean pe care îl desfășor în anul școlar 2026–2027: un turneu de fotbal după regulile futsalului, jucat tur-retur între două-trei licee, cu elevi din clasele a IX-a și a X-a. Particularitatea proiectului este că turneul este organizat de elevi: ei nu sunt doar jucători, ci și arbitri, secretari de joc, statisticieni, reporteri, responsabili cu fair-play-ul și membri ai comisiei de organizare. Descriu fundamentarea pedagogică a ideii, rolurile, etapele de desfășurare, adaptarea jocului la sălile disponibile și competențele vizate.
Valori transilvane la Școala Gimnazială „Mihai Vodă”, Mihai Viteazu, jud. Cluj: O călătorie educațională în inima istoriei medievale
Articolul prezintă proiectul cultural „Valori transilvane”, derulat de Asociația „Pro Școala” Mihai Viteazu cu finanțare din partea Consiliului Județean Cluj, în beneficiul elevilor Școlii Gimnaziale „Mihai Vodă” din comuna Mihai Viteazu, județul Cluj. Proiectul a urmărit cunoașterea aprofundată a istoriei spațiului cultural transilvan, cu accent pe valorile conviețuirii multietnice. Activitățile au inclus documentarea privind evenimentele și personalitățile Evului Mediu transilvan, evenimente dedicate tradițiilor comunităților din regiune și, ca activitate principală, un traseu didactic la Brașov. Orașul a fost ales ca exemplu de bună conviețuire între etnii, iar elevii au putut observa la fața locului modul în care fiecare comunitate a contribuit la un model urban specific. Rezultatele au fost diseminate în cadrul orelor de istorie, educație socială și dirigenție, precum și pe platformele de socializare. Experiența descrisă ilustrează potențialul învățării în afara clasei și al educației interculturale de a apropia elevii de istoria locală și de a cultiva toleranța și respectul față de diversitatea culturală.
Educația antreprenorială prin experiență și creativitate – o mobilitate Erasmus+ în Antalya
În perioada 26–31 octombrie 2026, în cadrul proiectului Erasmus+ 2026-1-RO01-KA121-SCH-000446471, s-a desfășurat la Antalya, Turcia, o mobilitate de formare profesională dedicată dezvoltării competențelor antreprenoriale și identificării unor metode inovatoare de integrare a educației antreprenoriale în activitatea didactică.
Dilema elevului de azi: între ecran și carte, între notă și pasiune
Elevul de astăzi crește într-o lume în care informația se află la un click distanță, dar tocmai această abundență îl pune în fața unor alegeri pe care generațiile anterioare nu le-au cunoscut (Prensky, 2001). Dilema lui nu este una singură, ci o rețea de tensiuni între ceea ce i se cere, ceea ce îl atrage și ceea ce are cu adevărat nevoie. Înțelegerea lor este primul pas pentru a-i sprijini.
Rolul reprezentărilor 3D interactive în înțelegerea reprezentării în proiecție ortogonală și în secțiune (Studiu pedagogic)
Studiul investighează evoluția competențelor de reprezentare grafică ale elevilor clasei a IX-a în urma unor activități remediale care au utilizat animații tridimensionale, rabatări animate ale planelor de proiecție și secționări animate ale pieselor. Cercetarea a fost realizată în anul școlar 2024–2025, pe un grup de 24 de elevi. Lucrările practice au fost evaluate înainte și după intervenție printr-o grilă de criterii tehnice, rezultatele fiind exprimate prin procentul obiectivelor atinse. Gradul mediu de realizare a obiectivelor a crescut de la 46,88% la 81,46%, corespunzător unui progres de 34,58 puncte procentuale. Diferența dintre cele două momente de evaluare a fost semnificativă statistic. Cele mai mari progrese au fost observate la așezarea normală a proiecțiilor și la alegerea planului de secțiune. Rezultatele susțin utilitatea pedagogică a reprezentărilor 3D interactive în activitățile remediale, fără a permite atribuirea exclusivă a progresului acestei resurse didactice.
Școala în era AI: Între digitalizare agresivă și salvarea interacțiunii umane
Sistemul educațional global traversează cea mai profundă schimbare din istoria sa modernă. În anul 2026, inteligența artificială nu mai reprezintă o proiecție futuristă sau un simplu instrument experimental, ci o realitate integrată structural în alcătuirea sălilor de clasă. De la platforme de învățare adaptivă care generează planuri de studiu personalizate în timp real, până la algoritmi capabili să evalueze eseuri complexe, tehnologia redefinește fundamentele actului didactic. Totuși, această expansiune tehnologică culminantă aduce la suprafață o dilemă existențială majoră. Ne aflăm într-un punct critic de inflexiune, prinși între promisiunea unei digitalizări agresive, axate pe eficiență matematică, și nevoia acută de a salva interacțiunea umană directă. Miza nu mai este doar acumularea de informații, ci conservarea spațiului școlar ca un laborator al empatiei și al formării caracterului.
