Problemele de mediu apărute la nivel local îşi pot găsi rezolvarea prin implicarea comunităţii locale. După o bună bucată de vreme când am aşteptat ca toate problemele noastre să fie rezolvate de alţii, a venit vremea să ne rezolvăm singuri problemele de mediu, pentru că nimeni altcineva nu poate să cunoască situaţia mai bine decât noi, respectiv nu poate să găsească soluţii care să se muleze pe nevoile şi posibilităţile locale. Deşi pare foarte simplu, nu este. Avem nevoie de indivizi educaţi în acest spirit. Aici intervine educaţia ecologică desfăşurată în şcoală cu participarea tuturor cadrelor didactice, tuturor elevilor şi chiar a părinţilor. Veţi vedea în cele ce urmează că acţiunile desfăşurate vizează ore de curs de specialităţi diferite, în afară de orele de ecologie, dar şi activităţi extraşcolare.
Educația actuală în contextul transformărilor digitale – provocări și perspective în educația timpurie
Educația contemporană se află într-un amplu proces de transformare, generat de evoluțiile tehnologice, de schimbările socio-culturale și de noile paradigme pedagogice. În acest context, digitalizarea nu mai este un „plus” opțional, ci o componentă integrată a procesului educațional. Lucrarea de față își propune să exploreze principalele tendințe în educația actuală, cu accent pe impactul digitalizării în educația timpurie, susținând opinii personale argumentate științific.
Orientarea școlară a elevilor de clasa a VIII-a din județul Bistrița-Năsăud. Analiză descriptivă și implicații pentru consilierea educațională
Studiul de față analizează opțiunile educaționale ale elevilor de clasa a VIII-a din județul Bistrița-Năsăud, în contextul tranziției către învățământul postgimnazial, în anul școlar 2025–2026. Cercetarea se bazează pe aplicarea unui chestionar online unui eșantion de 1950 de elevi și urmărește nivelul de cristalizare a opțiunilor școlare, gradul de informare privind oferta educațională, ierarhia preferințelor pentru licee, filiere și specializări, precum și percepția elevilor asupra rolului școlii în procesul decizional. Rezultatele indică o orientare predominantă către filiera teoretică, un interes constant pentru profilurile reale și vocaționale, precum și o nevoie clar exprimată de consolidare a serviciilor de consiliere educațională și vocațională. Implicațiile studiului vizează fundamentarea deciziilor instituționale și dezvoltarea unor programe de orientare școlară adaptate nevoilor elevilor.
Studiu de caz: Program educațional de intervenție într-o situație specifică de absenteism
Prezentul studiu de caz documentează un program de intervenție educațională destinat reducerii absenteismului și prevenirii abandonului școlar la un elev din clasa a VIII-a, provenit dintr-un mediu familial vulnerabil. Intervenția a fost construită pe o abordare multidimensională a managementului clasei, integrând dimensiunile ergonomică, psihologică și socială, și a implicat colaborarea dintre diriginte, consilierul psiholog și mediatorul școlar. Studiul ilustrează modul în care o strategie coordonată, centrată pe nevoile specifice ale elevului și pe mobilizarea resurselor comunitare, poate contribui la reintegrarea școlară și la susținerea parcursului educațional al elevilor aflați în situații de risc.
Educația religioasă – fundament al formării caracterului elevilor în școală contemporană
Educația religioasă – fundament al formării caracterului elevilor în școala contemporană. Autor: prof.gr.did.I Religie Ortodoxă Codilă Adrian Petru Rezumat Educația religioasă, ca disciplină de învățământ integrată în curriculumul național, joacă un rol esențial în formarea caracterului elevilor, contribuind la dezvoltarea dimensiunii morale, spirituale, afective, sociale și civice a personalității acestora. Într-o societate aflată într-un proces accelerat de transformare, marcată de pluralism axiologic, tehnologizare și crize morale, educația religioasă oferă repere stabile și modele de conduită necesare dezvoltării armonioase a elevilor. Articolul analizează, din perspectivă pedagogică și educațională, rolul educației religioase în școala contemporană, evidențiind impactul acesteia asupra dezvoltării personalității elevilor, climatului educațional, prevenirii comportamentelor de risc, consolidării relației școală–familie–comunitate și formării competențelor pentru viață.
Dezvoltarea competențelor de comunicare cu părinții prin parteneriat educațional inovativ
Misiunea instituţiei şcolare „George Emil Palade”- Buzău, unde predau, asigură o educaţie de calitate, prin centrarea învăţării pe elev, prin utilizarea unei metodologii noi de lucru şi abordarea educaţiei din perspectiva serviciilor comunităţii, prin implicarea părinţilor şi a reprezentanţilor comunităţii în pregătirea şi evoluţia în carieră a elevilor. Misiunea şcolii este consecventă moto-ului „Nu este destul să ştii, trebuie să şi aplici. Nu este destul să vii, trebuie să şi faci”.
L’Intelligence Artifficielle dans la salle de classe
Tout le monde enseignant a entendu parler, dernièrement, de l’IA et de son utilisation dans la classe. Le débat est assez long et présente plusieurs aspects, d’autant plus que le thème incite à des points de vue différents, selon les perspectives de chacun.
En ce qui nous concerne, nous allons essayer de répondre à quelques questions, sans prétendre avoir épuisé le sujet, ni même trouver les solutions optimales.
Enseigner la culture de l’Autre en français langue étrangère
L’apprentissage d’une langue étrangère exige la capacité d’établir un lien entre la culture d’origine et celle de la langue cible. Sensibiliser l’élève à la culture requiert le recours à diverses stratégies que l’enseignant doit maîtriser et utiliser de manière appropriée. La salle de classe reproduit, à petite échelle, les relations qui se tissent au sein de la société. Chaque élève porte en lui les caractéristiques culturelles du groupe social auquel il appartient. Dans les cours de langue étrangère, la prise en compte de la dimension interculturelle est absolument essentielle. Martine Abdallah-Pretceille définit l’interculturel comme la conséquence des « relations que les cultures entretiennent entre elles », « les cultures sont interdépendantes, elles s’influencent mutuellement ».[1]
Prelectura în receptarea romanului interbelic
În orele dedicate analizei romanului, profesorii ar trebui să pună accent pe elementele definitorii ale fiecărui tip de roman, pentru că, deși toate sunt romane ca specie, modul de structurare a conținutului diferă, în funcție de epoca în care sunt scrise sau de concepția autorului. Vistian Goia în lucrarea Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, precizează că ,,dacă în cercetarea unui roman realist nucleul analizei îl vor constitui personajele, în cazul romanului de tip modern, introspecția și analiza psihologică vor fi pe primul plan.” (Vistian Goia, Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2008, pag. 188-189)
Educația religioasă și dezvoltarea competențelor sociale și civice ale elevilor
Educația religioasă contribuie în mod semnificativ la dezvoltarea competențelor sociale și civice ale elevilor, prin promovarea valorilor morale, a dialogului, a solidarității, a responsabilității și a implicării active în viața comunității. Articolul de față analizează, din perspectivă educațională și pedagogică, rolul disciplinei Religie în formarea comportamentului prosocial, prevenirea comportamentelor de risc, dezvoltarea spiritului civic și consolidarea relației elev–școală–comunitate, în contextul societății contemporane.
