Tema pentru acasă reprezintă o modalitate prin care elevul exersează priceperile și deprinderile dobândite în timpul lecției, care asigură retenția și transferul cunoștințelor. Ea trebuie să reprezinte o continuare firească a activităților desfășurate în clasă. De aceea, este necesară corelarea temei cu obiectivele urmărite în timpul lecției și adaptarea ei la nivelul de vârstă, la posibilitățile de înțelegere, interesul și specificul clasei de elevi.
Valențele psihopedagogice ale profesorului itinerant și de sprijin în dezvoltarea competențelor adaptative ale elevilor cu cerințe educative speciale (Studiu)
Educația incluzivă presupune garantarea accesului egal la educație pentru toți elevii, indiferent de particularitățile dezvoltării acestora. În cadrul acestui proces, profesorul itinerant și de sprijin ocupă un loc central, fiind specialistul care facilitează adaptarea curriculară, dezvoltarea competențelor funcționale și integrarea școlară și socială a elevilor cu cerințe educative speciale (CES). Cercetarea de față urmărește evidențierea impactului intervenției psihopedagogice realizate de profesorul itinerant și de sprijin asupra dezvoltării autonomiei personale, comunicării, socializării și implicării în activitățile școlare.
Canto – mai mult decât muzică. Muzica ușoară vocală, o școală a expresivității și a frumosului pentru copii și tineri
Muzica are puterea de a forma, de a emoționa și de a apropia oamenii. Pentru copii și tineri, întâlnirea cu muzica nu reprezintă doar o activitate artistică, ci un proces complex de dezvoltare personală. În acest context, orele de canto muzică ușoară dedicate copiilor și adolescenților cu vârste între 4 și 19 ani au un rol important în formarea unei culturi vocale și muzicale, în dezvoltarea creativității și în educarea sensibilității pentru frumos.
Metodele interactive – mijloc de stimulare a creativității
Perioada preșcolarității reprezintă una dintre cele mai importante etape ale dezvoltării copilului, fiind caracterizată printr-o intensă curiozitate, dorință de explorare și o permanentă nevoie de descoperire. Întrebările frecvente, imaginația bogată și interesul manifestat față de lumea înconjurătoare definesc această vârstă a marilor căutări și a primelor experiențe de cunoaștere organizată. Mediul educațional în care copilul își desfășoară activitatea are un rol esențial în dezvoltarea sa cognitivă, afectivă și creativă. Din momentul intrării în grădiniță, copilul interacționează cu un spațiu special amenajat pentru el, în care fiecare element – dispunerea mobilierului, centrele de activitate/interes, materialele didactice, culorile, imaginile și obiectele decorative – contribuie la stimularea proceselor psihice și la formarea unei atitudini pozitive față de învățare.
Educația prin puterea exemplului în familie
Neurofiziologul Giacomo Rizzolatti a identificat în anii 1990 un tip special de neuroni care stau la baza empatiei și a învățării prin imitație, neuronii oglindă, ceea ce explică oamenii sunt predispunerea omului la imitație. Datorită codului genetic creierul uman e apt să pună în mișcare aceiași centri cerebrali (motorii și emoționali) ca și cum noi am realiza acțiunea.
Inteligența emoțională și caracteristicile acesteia
Termenul de „inteligenţă” provine din fr. intelligence, lat. intelligentia, germ. Intelligenz, rus. inteligenciia și este definit ca fiind capacitatea de a înțelege ușor și bine, de a sesiza ceea ce este esențial, de a rezolva situații sau probleme noi pe baza experienței acumulate anterior; deșteptăciune.
Termenul de „inteligenţă emoţională” a fost formulat pentru prima dată în 1985, într-o teză de doctorat, semnată de către Wayne Leon Payne, în Statele Unite ale Americii. Acesta considera că inteligenţă emoţională este o abilitate care implica o relaţionare creativă cu stările de teamă, durere şi dorinţă.
Ora de ortografie în gimnaziu: Strategii didactice, provocări și bune practici
În etapa de dezvoltare specifică gimnaziului, însușirea și consolidarea normelor ortografice reprezintă una dintre componentele fundamentale ale dezvoltării competențelor de comunicare în limba română. Ortografia nu este doar o înșiruire rigidă de reguli, ci un instrument esențial de structurare a gândirii și de exprimare clară, nuanțată și corectă. Într-o epocă marcată de viteza comunicării digitale, unde prescurtările și lipsa diacriticelor au devenit obișnuințe frecvente în mediul virtual, orei de ortografie din gimnaziu îi redevine rolul crucial de ancoră în cultivarea limbii române.
Traditional vs. Modern Methods Used in Teaching English Language
The importance of learning foreign languages led teachers to devise new ways of teaching them. In addition to simply learning vocabulary and grammar rules, students must develop the ability to interact with other members of their social group, share information and negotiate meaning, and use language skills functionally and strategically to achieve the desired effect. To this end, the teacher simultaneously pursues a variety of aspects and skills, so that vocabulary and grammar, listening and speaking, reading and writing are taught in an integrated way. Therefore, in the practice of language teaching there are a multitude of methods that have been and are used, some more efficient, others less effective.
Învățare dincolo de granițe. Mobilitate Erasmus+ în Granada
Participarea la proiectele Erasmus+ oferă elevilor și profesorilor oportunitatea de a descoperi noi sisteme educaționale, de a interacționa cu persoane din culturi diferite și de a învăța într-un context european autentic. În cadrul proiectului 2025-1-RO01-KA121-SCH-000323056, un grup format din patru elevi și patru profesori de la Liceul Teoretic „Ion C. Brătianu” / Școala Gimnazială „Ovid Densușianu” Hațeg a participat, în perioada 9–12 martie, la o mobilitate educațională desfășurată la Novaschool Medina Elvira din Granada, Spania. Această experiență a reprezentat o adevărată lecție despre educație, colaborare și diversitate culturală.
Study on Student-Centred Approaches in Foreign Language Teaching
Foreign language education has undergone significant changes over the last decades as educational systems have shifted from traditional teacher-centred instruction to learner-centred methodologies. Contemporary language teaching no longer considers students passive recipients of information but active participants who construct knowledge through communication, collaboration and reflection. Student-centred learning promotes learner autonomy, critical thinking, creativity and responsibility while encouraging meaningful interaction in authentic contexts.
