Socializarea este un proces complex care continuă pe tot parcursul vieții și presupune asimilarea și interiorizarea treptată a valorilor, normelor și regulilor specifice unei comunități, prin care individul se adaptează mediului sociocultural în care trăiește. E. Durkheim consideră că unul dintre scopurile educației este acela ca ființa socială să subordoneze ființa individuală. Socializarea poate fi astfel un proces de uniformizare a comunității, fără a exclude însă personalizarea, respectiv modul specific prin care individul se raportează la normele și regulile sociale.
Energie pentru viitor – prin proiecte STEM inspirate din platforma Scientix
Pentru lumea viitorului, în continuă expansiune şi care se bazează pe un volum crescut de energie, sursele actuale de producere a acesteia nu mai sunt suficiente. Ca urmare, la nivel mondial se discută şi se pune în practică, chiar de câteva decenii, utilizarea unor surse de energie alternativă, regenerabilă.
Cum integrăm abordarea Reggio Emilia în învățământul preșcolar tradițional?
O întrebare apărută în curtea grădiniței poate orienta activitatea unei grupe timp de câteva zile, dacă educatoarea o ascultă și le oferă copiilor ocazia să o cerceteze. Articolul propune câteva modalități de integrare a principiilor Reggio Emilia în activitățile obișnuite din grădiniță. Un exemplu de proiect dedicat frunzelor de toamnă ilustrează felul în care observarea directă, explorarea în centrele de interes și documentarea pedagogică pot susține același demers de învățare. Exemplul este prezentat ca propunere didactică pentru grupele mijlocie și mare.
Matematica la gimnaziu și lecțiile Erasmus+
Dacă ne amintim cum arătau orele de matematică din anii noștri de școală, ne dăm seama repede că sala de clasă de astăzi nu mai poate funcționa după aceleași tipare și obiceiuri. Copiii s-au schimbat, societatea s-a schimbat, iar modul în care elevii primesc și prelucrează informația este cu totul altul față de cel de acum câteva decenii. O lecție construită doar în jurul explicațiilor profesorului la tablă și a exercițiilor mecanice din manual nu mai reușește să mențină treaz interesul clasei.
Mediul. Viața. Compoziția chimică
Articolul abordează legătura dintre viață și compoziția chimică a mediului, în mediul terestru și în cel acvatic. Sunt prezentate categoriile de soluri după valoarea pH-ului, limitele în care plantele pot trăi și rolul regimului de săruri și al echilibrului ionic. Sunt descrise două medii cu condiții extreme: peșterile, cu apa lor, aerul bogat în dioxid de carbon și umiditatea ridicată, și regiunea vulcanilor noroioși, unde solul bogat în săruri și substanțe bituminoase permite supraviețuirea doar a unor specii adaptate. Ultima parte vorbește despre atmosfera Pământului primitiv și despre apariția primelor molecule organice, ca punct de plecare pentru evoluționism. Textul poate sprijini lecțiile de biologie prin legătura pe care o stabilește între cunoștințele de chimie, geografie și biologie.
Abordarea transdisciplinară a paradoxului lichidității și a riscului operațional în educația economico-financiară: model de proiectare pedagogică bazat pe învățarea prin colaborare (clasa a VIII-a)
Lucrarea fundamentează o metodologie didactică transdisciplinară, ancorată în Programa școlară de Educație socială – Educație economico-financiară pentru clasa a VIII-a (Ministerul Educației Naționale [MEN], 2017). Valorificând studiul de caz al jafului de la Muzeul „Isabella Stewart Gardner” din Boston (1990), demersul demonstrează modul în care concepte economice abstracte — paradoxul lichidității, ilichiditatea activelor, riscul operațional și discountul de risc — devin accesibile elevilor prin strategii de învățare prin colaborare (cooperative learning). Totodată, proiectarea pedagogică realizează o paralelă aplicată între vulnerabilitățile factorului uman și vectorii contemporani de fraudă digitală (inginerie socială, phishing, deepfake), oferind practicienilor o structură secvențială a lecției și un instrument de evaluare formativă validat prin peer-learning.
Jocul de rol și formarea comportamentelor de politețe la grupa mică
Formulele de politețe capătă sens pentru copilul de la grupa mică atunci când sunt legate de o nevoie reală: să ceară o jucărie, să ofere un obiect sau să intre în jocul unui coleg. Articolul analizează rolul modelului adultului și propune situații de joc simbolic pentru exersarea comunicării respectuoase. Sunt prezentate modalități de sprijin pentru copiii care comunică diferit, repere pentru observarea progresului și posibilități de colaborare cu familia. Demersul are caracter metodic; exemplele ilustrează posibilități de organizare, fără a reprezenta rezultate ale unei cercetări.
De la joc la educația financiară: cum au descoperit „Fluturașii isteți” lumea banilor
Articolul prezintă o experiență didactică desfășurată la grupa „Fluturașii isteți” din cadrul Grădiniței cu Program Prelungit Domnești, județul Argeș, având ca scop familiarizarea preșcolarilor cu primele noțiuni de educație financiară. Prin jocul de rol „De-a magazinul” și prin discuții adaptate vârstei despre nevoi, dorințe și economisire, copiii au exersat luarea deciziilor, răbdarea și gestionarea responsabilă a resurselor, într-un mod firesc și atractiv.
O masă la școală, un motiv în plus să rămâi în bancă. Programul național Masă sănătoasă
Programul național „Masă sănătoasă” ajunge zilnic la peste jumătate de milion de copii. Ce se schimbă pentru cei care primesc masa, ce nu funcționează încă și ce spun datele despre prezența la școală.
În comuna Malu Mare, lângă Craiova, directoarea unei școli gimnaziale spune un lucru care sună aproape prea frumos ca să fie adevărat: de când elevii primesc zilnic un sandviș și un fruct prin programul „Masă sănătoasă”, prezența la ore a crescut cu 20%. Pentru unii dintre acești copii, a explicat ea într-un reportaj, masa de la școală este singura consistentă din toată ziua.
Dascăl de frunte al Banatului Montan: învățătorul Ilie Goșa (1956–2003). Un model de vocație didactică, leadership educațional și dăruire comunitară în învățământul cărășean
Prezentul articol analizează profilul biografic, metodologic și uman al învățătorului și directorului Ilie Goșa (1956–2003), figură emblematică a școlii cărășene din Bocșa. Valorificând surse monografice, presa locală și fonduri arhivistice, lucrarea conturează modelul dascălului complet: inovator la catedră, manager vizionar al Școlii Generale Nr. 3 din Bocșa, promotor al folclorului bănățean și sprijin moral neobosit pentru comunitate.