EDICT – Revista Educației

Iuliana-Alina Muntean • Liceul Teoretic I.C. Brătianu, Hațeg (Hunedoara) • România

29 iulie 202629 iulie 2026 • 5 minute

Peer observation – a reflective practice in the EFL classroom

Many teachers (including myself…) have had negative experiences of being observed in the past. The aim of this article is to demonstrate that peer observation is, nevertheless, a useful and valuable collaborative professional development process.
Peer observation involves teachers watching each other. It may involve an experienced teacher observing a less experienced teacher, two experienced teachers watching each other or educators with similar teaching experience levels observing one another to collectively reflect on their teaching practice. Peer observation may be used by an institution as part of its quality assurance procedures. The institution provides a framework for the observation and ensures that the observation takes place as agreed. Observation reports form part of the ongoing evaluation of the teacher’s performance and may influence promotion decisions.

Articol complet →

Ionuț-Florentin Clicea • Liceul Tehnologic UCECOM Spiru Haret, Constanța (Constanţa) • România

29 iulie 202628 iulie 2026 • 34 minute

Metode didactice inovatoare în predarea religiei ortodoxe: adaptarea activităților de învățare pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES)

Educația reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente prin care societatea contribuie la formarea și dezvoltarea personalității umane, având misiunea de a răspunde nevoilor tuturor copiilor, indiferent de particularitățile lor individuale. În ultimele decenii, sistemele educaționale europene și naționale au cunoscut transformări profunde, orientându-se către promovarea principiilor echității, egalității de șanse și incluziunii școlare. În acest context, educația incluzivă nu mai este privită doar ca o direcție de reformă, ci ca o necesitate pedagogică și morală, fundamentată pe respectul pentru demnitatea fiecărei persoane și pe recunoașterea dreptului fiecărui copil la o educație de calitate. În școala contemporană, diversitatea elevilor constituie o realitate firească. Fiecare copil vine în spațiul educațional cu propriul ritm de dezvoltare, cu propriile capacități intelectuale, afective și sociale, dar și cu anumite dificultăți sau vulnerabilități care pot influența procesul de învățare. În această categorie se înscriu și elevii cu cerințe educaționale speciale (CES), care necesită măsuri educaționale diferențiate și adaptate particularităților lor de dezvoltare. Cerințele educaționale speciale nu definesc limitele unei persoane, ci exprimă nevoia unui sprijin educațional adecvat, menit să faciliteze participarea activă și deplină la viața școlară. Astfel, responsabilitatea școlii nu constă în uniformizarea elevilor, ci în crearea unor contexte educaționale flexibile, capabile să valorifice potențialul fiecăruia. În acest demers, disciplina religie ortodoxă ocupă un loc distinct în cadrul curriculumului național, deoarece contribuie nu doar la transmiterea unor cunoștințe teologice, istorice și culturale, ci mai ales la formarea conștiinței morale, a caracterului și a valorilor fundamentale care stau la baza conviețuirii sociale.

Articol complet →

Diana Loredana Hogaș • Școala Gimnazială Dimitrie A. Sturdza, Iași (Iaşi) • România

29 iulie 202628 iulie 2026 • 6 minute

Învățarea informală a drepturilor omului – exemple de bune practici în activitatea didactică

Educația pentru drepturile omului contribuie la formarea unor cetățeni activi, responsabili și implicați în viața comunității. Dincolo de activitățile desfășurate în cadrul formal al școlii, experiențele de învățare nonformală și informală oferă elevilor posibilitatea de a aplica în contexte reale valorile democratice și principiile statului de drept. Articolul prezintă câteva exemple de bune practici implementate în activitatea didactică, respectiv utilizarea metodei Proiect: Cetățeanul, organizarea unui Club de educație juridică și desfășurarea vizitelor educaționale la Curtea de Apel Iași.

Articol complet →

Maria-Magdalena Joița • Școala Gimnazială Nr. 156 (Bucureşti) • România

29 iulie 202628 iulie 2026 • 8 minute

De la politici europene la sala de clasă – „Green Europe and ESG: From Policy to Classroom” (Curs Erasmus+)

În perioada 6-10 iulie 2026, am participat alături de alți colegi din Școala Gimnazială Nr.156 din București la cursul de formare „Green Europe & ESG: From Policy to Classroom”, organizat de Moby Dick ETS în Salerno, Italia, în cadrul proiectului Erasmus+ 2025-1-RO01-KA121-SCH-000321744. Programul a abordat una dintre cele mai actuale teme ale educației europene: integrarea principiilor dezvoltării durabile și a conceptului ESG în activitatea didactică, prin metode inovatoare, exemple de bune practici și experiențe de învățare desfășurate atât în sala de curs, cât și în comunitate.

Articol complet →

Andreea Erzsebet Dumitru • Liceul de Arte Bălașa Doamna, Târgoviște (Dâmboviţa) • România

29 iulie 202628 iulie 2026 • 4 minute

AI în educație – o viziune umanizată (Curs Erasmus+)

Liceul de Arte „Bălaşa Doamna” din Târgovişte continuă dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin implementarea unui nou proiect Erasmus KA121. Ajuns la al cincilea an de acreditare în domeniul „Educaţie şcolară”, proiectul se desfășoară în intervalul 01.06.2025 – 31.08.2026 şi beneficiază de un grant total de 30.367,00 euro. Iniţiativa face parte din acreditarea pe termen lung a instituţiei (nr. 2020-1-RO01-KA120-SCH-000095552) şi vizează îmbunătăţirea calităţii actului educaţional prin mobilităţi internaţionale.

Articol complet →

Daniela Ciubotariu • Liceul Teoretic Miron Costin, Iasi (Iaşi) • România

29 iulie 202628 iulie 2026 • 6 minute

Orizonturi europene în predarea limbii engleze: tehnologie/AI, incluziune și cultură irlandeză (Curs Erasmus+)

Formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă motorul fundamental al unei educații moderne, capabile să răspundă dinamic provocărilor unei societăți globalizate și digitalizate. În acest context, participarea recentă la un stagiu internațional de perfecționare metodologică a constituit o oportunitate remarcabilă de redefinire a practicilor de la clasă. Cursul „Ireland Today” finanțat prin programul Erasmus+ (iunie 2026) a oferit instrumente inovatoare destinate eficientizării procesului de predare-învățare a limbii engleze (TEFL –Teaching English as a Foreign Language), abordând integrat trei piloni esențiali ai școlii contemporane: tehnologia digitală bazată pe inteligență artificială, incluziunea școlară și diversitatea interculturală.

Articol complet →

Laura Cristina Radu • Colegiul National Octavian Goga, Sibiu (Sibiu) • România

29 iulie 202628 iulie 2026 • 5 minute

Metode de abordare a textului literar

În spațiul problematicii înțelegerii și interpretării textului literar, actul de constituire a sensului operei este reprezentat prin două procese distincte: parcurgerea prospectivă a textului și identificarea cititorului cu universul imaginar, orientarea retrospectivă a gândului și distanțarea specifică privirii interpretative. Pornim de la cele patru relații care se creează între cititor și text, identificate de Judith Langer: a păși din exterior spre interior, a fi în interior și a explora lumea textului, a păși înapoi și a regândi datele, a ieși din lumea textului și a obiectiva experiența. În practica școlară, aceste procese nu pot fi evidențiate și modelate decât prin parcurgerea unuia și aceluiași text, adică prin lectură și relectură. Se propun astfel două etape: ele corespund primei lecturi: o lectură naivă, euristică, liniară și a relecturii: o lectură hermeneutică, retrospectivă, critică și urmăresc realizarea proceselor de comprehensiune și de interpretare de text. Comprehensiunea înseamnă aici cuprinderea textului din interiorul lumii și este atribuită privirii inocente, iar interpretarea, cuprinderea textului din exterior și aparține privirii critice, distanțate.

Articol complet →

Andreea-Diana Savu • Liceul Tehnologic de Petrol, Moreni (Dâmboviţa) • România

27 iulie 202627 iulie 2026 • 11 minute

Sensul contemplării și fascinația cuvintelor în romanul „Moromeții”, de Marin Preda

Articolul de față propune o analiză a romanului „Moromeții” de Marin Preda, centrată pe figura lui Ilie Moromete și pe tensiunea dintre atitudinea contemplativă a personajului și presiunea istoriei asupra lumii satului tradițional. Dincolo de valoarea sa strict literară, textul poate constitui un instrument didactic util pentru profesorii de limba și literatura română, oferind un model de analiză structurată – tematică, morfosintactică și stilistică – aplicabilă pregătirii elevilor pentru proba scrisă de bacalaureat. Prin felul în care articulează observația critică cu trimiterile la exegeza literară consacrată, materialul sprijină formarea la elevi a unor competențe esențiale: interpretarea nuanțată a textului literar, corelarea informației de istorie literară cu analiza de text și argumentarea unei teze cu dovezi textuale.

Articol complet →

Laura Maimascu • Colegiul Economic Ion Ghica, Bacău (Bacău) • România

27 iulie 202627 iulie 2026 • 6 minute

Le sous-entendu dans la communication

La compréhension d’un texte ne se limite jamais à son contenu explicite : lire, c’est aussi savoir reconstruire ce qui se donne à entendre sans être dit. Cet article propose un parcours à travers les notions d’insinuation, d’allusion, de sous-entendu et de présupposé, en s’appuyant sur les travaux fondateurs d’Oswald Ducrot et de Catherine Kerbrat-Orecchioni. Au-delà de son intérêt théorique pour la linguistique pragmatique, cette réflexion touche directement à une compétence essentielle du parcours scolaire : la capacité des élèves à décoder l’implicite, qu’il s’agisse d’un énoncé quotidien, d’un texte littéraire allégorique ou symbolique, ou d’un discours à visée persuasive. Elle intéresse donc au premier chef les enseignants de langue et de littérature, confrontés quotidiennement à la difficulté que représente, pour de nombreux élèves, le passage du sens littéral au sens construit.

Articol complet →

Vasile Tudor • Liceul Tehnologic Duiliu Zamfirescu, Dragalina (Călărași) • România

29 iulie 202625 iulie 2026 • 15 minute

Democrația, libertatea și voința socială

Democrația (provine din „demokratia” = puterea poporului) este un regim politic în care cetățenii își exprimă voința în mod direct sau prin intermediul unor reprezentanți aleși să decidă în numele lor pentru o perioadă limitată de timp. În antichitate, o formă a democrației directe a fost experimentată în orașul-stat Atena, prin care toți cetățenii discutau periodic problemele cetății în agora și luau împreună decizii. Desigur, participarea tuturor membrilor societății în luarea deciziilor politice este imposibil de aplicat în condițiile actuale, democrația modernă fiind de tip reprezentativ și are la bază trei modele istorice din secolele XVII-XVIII (englez, american și francez), conducerea politică fiind asigurată prin reprezentanți aleși de cetățeni pentru a le apăra interesele.

Articol complet →

EDICT Revista educației