The increasing use of digital technologies in education creates both opportunities and challenges. Students are constantly exposed to large amounts of digital information, online content and social media, making digital literacy, critical thinking, responsible technology use and the ability to identify reliable information increasingly important. In this context, the Erasmus+ „Digitized Education” course provided relevant knowledge and practical experience in the use of digital tools, online collaboration platforms and innovative educational methods.
Dincolo de stereotipuri: educația interculturală ca exercițiu al respectului pentru drepturile omului
Diversitatea este o realitate firească a societății contemporane și, implicit, a școlii. Elevii intră zilnic în contact cu persoane, opinii, tradiții, experiențe și moduri de viață diferite, atât în spațiul școlar, cât și în comunitate sau în mediul online. Simplul contact cu diversitatea nu conduce însă automat la cunoaștere reciprocă, acceptare sau dialog. Diferențele pot deveni surse de curiozitate și învățare, dar pot constitui și terenul pe care se construiesc etichetări, stereotipuri și prejudecăți.
Formarea comportamentelor ecologice la copilul preșcolar prin activități practice
Educația ecologică reprezintă o componentă importantă a educației timpurii, deoarece în primii ani de viață se formează numeroase deprinderi, atitudini și comportamente care pot influența modul în care copilul se va raporta la mediul înconjurător pe parcursul vieții. Copilul preșcolar este curios, receptiv și dornic să descopere lumea. Natura îi oferă numeroase situații de învățare și experiențe directe.
Când greșeala devine învățare. Rolul educatoarei în valorificarea greșelilor copiilor preșcolari
Greșeala face parte în mod firesc din procesul de învățare. La grădiniță, copilul încearcă, observă, compară, formulează răspunsuri și își modifică treptat reprezentările despre lumea înconjurătoare. Uneori răspunsul său este corect, alteori este neașteptat sau diferit de cel urmărit de educatoare.
În fața unei astfel de situații, reacția imediată este adesea corectarea: „Nu este așa”, „Ai greșit”, „Mai încearcă”. Corectarea este firească și necesară, însă valoarea educativă a momentului nu se află întotdeauna în simpla înlocuire a răspunsului greșit cu cel corect.
Nu știu încă! – cuvinte care pot schimba felul în care copilul învață. Cultura greșelii, feedbackul și curajul de a încerca în educația timpurie
Articolul propune o perspectivă asupra greșelii ca parte firească a învățării la vârsta preșcolară și analizează modul în care limbajul adultului poate transforma un răspuns incorect într-o situație de reflecție. Sunt prezentate strategii ușor de integrat în activitatea grupei mari: întrebări care fac vizibil procesul de gândire, feedback orientat spre strategie, timp pentru o nouă încercare, „Borcanul greșelilor grozave” și micro-momente de autoevaluare. Accentul cade pe un climat educațional în care copilul poate spune „nu știu încă” fără teamă și este sprijinit să caute următorul pas.
Notele bune versus notele rele. Când confundăm performanța școlară cu reușita în viață?
Există o frază pe care foarte mulți copii o aud încă din primii ani de școală: „Învață, ia note mari și vei reuși în viață!”. Sună frumos. Sună motivant. Sună chiar logic. Dar este oare adevărat?
Poate o notă de 10 să reprezinte garanția unei vieți împlinite? Poate un 5 sau un 6 să însemne că un copil nu va avea succes? Este elevul cu media 10 mai valoros decât elevul cu media 7? Și, mai ales, nu cumva le transmitem copiilor o promisiune pe care viața nu o poate garanta?
Modele de urmat în viață
În funcție de mediul sociocultural în care trăiesc, profilul psihologic și aspirațiile proprii, tinerii își aleg modele de urmat în viață, opțiuni cu rol esențial în formarea conduitei, stabilirea profesiei și integrarea în societate. În unitățile școlare, este benefic ca educația civică și consilierea educațională să includă exemple de personalități românești cu contribuții importante în diverse domenii de activitate.
În continuare, sunt prezentați concis 16 reprezentanți ai României profunde, și anume: Carol Davila, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși, George Enescu, Mircea Eliade, Constantin Noica, Ioan Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, Ana Aslan, George Emil Palade, Nicolae Paulescu, Traian Vuia, Henri Coandă, Emil Racoviță, Gheorghe Lazăr și Spiru Haret.
Relația transdisciplinară folosită în învățarea și fixarea noțiunilor în lecțiile de chimie
Articolul abordează rolul abordării transdisciplinare în predarea, învățarea și fixarea noțiunilor la chimie. Punctul de plecare este ideea că școala trebuie să stârnească curiozitatea elevilor, nu să le supraîncarce memoria. Sunt reliefate conexiunile dintre chimie și alte discipline din curriculum (biologie, fizică, matematică, științe). Aceste conexiuni permit trecerea de la memorarea unor noțiuni teoretice la aplicarea lor în viața de zi cu zi și la înțelegerea fenomenelor din mediul înconjurător. Lucrarea pune în contrast învățarea monodisciplinară, centrată pe reproducerea informației, cu învățarea transdisciplinară, prin care elevii își formulează opinii personale, identifică și rezolvă probleme, interpretează și analizează informația. Este subliniat rolul metodelor active și al activităților experimentale pe grupe în formarea responsabilității și a capacității de a lucra în echipă. Articolul propune și exemple de activități realizabile la nivelul școlii: proiectul „STOP Poluare”, un concurs transdisciplinar chimie – fizică – biologie – geografie și proiectul „Apa – matricea vieții”, care integrează și limba engleză.
Învățarea prin cooperare la grupa mare – de la activitatea în perechi la dezvoltarea competențelor socio-emoționale
În educația timpurie, învățarea nu înseamnă doar transmiterea unor informații sau formarea unor deprinderi cognitive. La fel de importantă este formarea copilului ca membru al unui grup: capacitatea de a comunica, de a asculta, de a aștepta, de a împărți materialele, de a cere ajutor și de a-l oferi. Din experiența mea la grupa mare, am observat că aceste comportamente se dezvoltă cel mai firesc atunci când copilul nu este doar receptor al cerinței adultului, ci devine participant activ într-o sarcină realizată împreună cu un coleg. De aceea, în activitățile desfășurate la grupă am început să acord un rol tot mai important lucrului în perechi și în grupuri mici. La această vârstă, cooperarea nu apare automat. Copiii trebuie să o exerseze, să înțeleagă că rezultatul unei activități poate depinde de contribuția ambilor parteneri și că fiecare poate avea un rol valoros.
Dezvoltarea inteligenței intrapersonale și interpersonale la adolescenți prin activități extracerc în cadrul cercului de creație literară
În studiul Mintea disciplinată, Howard Gardner analizează problema educației în lumea contemporană, tehnicizată și în continuă schimbare. Pornind de la cunoștințe de psihologie și de neurologie, el analizează sistemele educaționale ale lumii și propune un model de educație „pentru toate ființele umane”.