În ultimele decenii, educația a cunoscut o reconfigurare profundă, determinată de schimbările sociale, tehnologice și culturale, dar și de nevoia tot mai evidentă de a adapta procesul de învățare la realitatea și la nevoile elevilor. În acest context, activitățile outdoor au câștigat o importanță crescândă, fiind percepute nu doar ca o alternativă atractivă la lecțiile tradiționale desfășurate în sala de clasă, ci ca un demers educațional cu impact semnificativ asupra calității și profunzimii învățării. Studiul de impact asupra beneficiilor activităților outdoor evidențiază modul în care mediul exterior devine un catalizator al învățării autentice, al motivației și al dezvoltării globale a elevului.
Instrucțiunea nr. 8. Aplicație practică la istorie
În lucrarea de față, ne propunem să oferim o modalitate de aplicare a instrucțiunii nr. 8 din 1 septembrie 2025 în mod concret la disciplina istorie, la clasa a V-a. Inițial, vom prezenta prevederile instrucțiunii, parte urmată de o abordare concretă la disciplina istorie, clasa a V-a, unitatea de învățare „Civilizația Orientului Antic”. Instrucțiunea nr. 8, din 1 septembrie 2025, trasează modalitatea de aplicare unitară a prevederilor referitoare la utilizarea timpului disciplinei de studiu aflat la dispoziția cadrului didactic în învățământul gimnazial și liceal. Această instrucțiune își propune să contribuie la creșterea calității învățării.
Digitalizarea educației în România: provocări, oportunități și practici inovatoare. Experiențe didactice din sistemul educațional românesc
Prezentul articol explorează procesul de digitalizare a educației în România, analizând provocările sistemice, oportunitățile emergente și practicile didactice inovatoare implementate în contextul transformării digitale post-pandemice. Prin analiza experiențelor concrete din sistemul educațional românesc, studiul identifică factorii critici de succes în integrarea tehnologiilor educaționale, barierele infrastructurale și pedagogice, precum și soluțiile adoptate de cadrele didactice pentru optimizarea procesului de predare-învățare în mediul digital. Cercetarea evidențiază necesitatea unei abordări holistice care combină dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice cu investițiile în infrastructură tehnologică și reforma curriculară adaptată cerințelor secolului XXI.
Étude approfondie sur l’impact de la réduction du nombre d’heures de français langue étrangère sur les élèves
Cette étude analyse les effets pédagogiques, cognitifs, socio‑affectifs et institutionnels de la réduction du nombre d’heures consacrées au français langue étrangère (FLE) dans les systèmes éducatifs contemporains. En s’appuyant sur des travaux francophones en didactique des langues, en psycholinguistique et en sociologie de l’éducation, elle met en évidence les conséquences directes sur la progression linguistique, la motivation des apprenants, la construction des compétences métalinguistiques et l’accès à la culture francophone. L’étude propose également des recommandations pour maintenir la qualité de l’enseignement du FLE dans un contexte de contraintes curriculaires.
Weaving Memory into the Future: Three European Projects Redefining Cultural Education
Across Europe’s classrooms, a quiet yet transformative shift is taking place. Through the collaborative framework of eTwinning, schools are transcending geographical borders to engage in projects that place cultural heritage at the heart of innovative pedagogy. Within this vibrant European community of practice, three initiatives—MOTİF: “Memories Of Tradition In Futuristic Designs”, “Listen to my story… tell me yours…”, and “Food for Friendship: Connecting Cultures Through Traditional Cuisines” – exemplify how digital collaboration can revitalise tradition and reimagine it for a new generation.
Stratégies ludiques et types de jeu didactique
Cet article explore le rôle fondamental des stratégies ludiques dans l’enseignement des langues étrangères, en particulier du français langue étrangère (FLE). Partant du constat que le jeu constitue une activité vitale pour le développement cognitif et social de l’enfant, l’article examine comment les approches ludiques peuvent transformer la pratique pédagogique en dépassant la simple dimension récréative pour devenir un véritable levier d’apprentissage. L’analyse met en évidence la capacité du jeu didactique à motiver les apprenants, à réduire les inhibitions face à une langue étrangère, et à favoriser le développement de compétences linguistiques et transversales. Cette réflexion s’inscrit dans une perspective d’innovation pédagogique visant à repenser les modalités d’enseignement-apprentissage pour mieux répondre aux besoins des élèves contemporains.
La didactique du français langue étrangère : fondements, transformations et enjeux contemporains
La didactique du français langue étrangère (FLE) s’est profondément renouvelée au cours des cinquante dernières années, sous l’influence des évolutions sociales, culturelles, technologiques et pédagogiques. L’enseignement du français ne se limite plus à la transmission de règles grammaticales ou de listes lexicales ; il vise désormais la formation d’individus capables de communiquer, d’interagir, de collaborer et de s’intégrer dans un monde plurilingue et interculturel. Dans ce contexte, l’enseignant de FLE doit repenser ses pratiques, diversifier ses approches et concevoir des situations d’apprentissage authentiques, motivantes et adaptées aux besoins des apprenants. Cet article propose une analyse approfondie des fondements théoriques de la didactique du FLE, des transformations majeures qui l’ont marquée et des enjeux contemporains auxquels elle doit répondre.
Dezvoltarea relațiilor sociale ale elevilor prin intermediul activităților din cadrul educației nonformale (Studiu)
Prezentul studiu urmărește modul în care activitățile din cadrul educației nonformale aplicate în învățământul primar îmbunătățesc relațiile sociale dintre școlari. La studiu au participat 15 elevi de clasa a IV-a din mediul rural care au participat la diverse activități extracurriculare, realizând diverse sarcini împreună cu colegii. Rezultatele studiului au evidențiat faptul că activitățile extracurriculare realizate în afara cadrului formal dezvoltă abilități sociale, îmbunătățind relațiile sociale dintre aceștia.
Strategii de dezvoltare a abilităților sociale în învățământul tehnologic: Studiu de caz la clasa a IX-a
Prezentul articol analizează importanța competențelor socio-emoționale în procesul de adaptare a elevilor de clasa a IX-a la mediul liceului tehnologic. Într-un context în care piața muncii pune un accent tot mai mare pe soft skills, școala trebuie să integreze strategii de coeziune a grupului. Lucrarea prezintă un studiu de caz bazat pe tehnici de tip ice-breaking și simulări profesionale, demonstrând impactul acestora asupra climatului școlar și a motivației elevilor.
„Sănătatea se învață”: de la informație, la formarea unor obiceiuri durabile în rândul elevilor
Educația pentru sănătate nu mai poate fi privită astăzi ca o componentă secundară a curriculumului școlar, ci ca o necesitate fundamentală într-o societate în care copiii și adolescenții sunt expuși constant unor riscuri legate de alimentație, sedentarism, stres, consum de substanțe sau utilizarea excesivă a tehnologiei.
În experiența mea la clasă, am constatat că informația teoretică, deși importantă, nu este suficientă pentru a produce schimbări reale în comportamentul elevilor. Transformarea cunoștințelor în obiceiuri sănătoase presupune implicare, exercițiu, reflecție și parteneriat între școală, familie și comunitate.
