Pentru a putea vorbi despre educația emoțională trebuie să definim în primul rând termenul de emoție. Conform definiției din DEX, emoția este: „o stare afectivă de durată mijlocie și de intensitate relativ scurtă, însoțită adesea de modificări în activitățile organismului, oglindind atitudinea individului față de realitate”.
Linguistic Biodiversity
Language learning promotes multilingualism and intercultural understanding. It is also important to promote the richness of Europe’s cultural and linguistic diversity and to maintain and cultivate it. It is essential to learn throughout life, not only in the school context but also outside it, during studies, for professional needs, but also for reasons of mobility or leisure and various exchanges. Language learning has benefits for everyone and for all ages; it is never too late to learn a language and take advantage of the opportunities it offers. Knowing even a few words in the language of the country we are visiting (for holidays, for example), allows us to establish contacts of great wealth. Learning the languages of other peoples allows us to better understand each other and to overcome our cultural differences.
Provocările învățării mixte la disciplina Educație pentru societate
Începând cu luna martie 2020, sistemul educațional are o nouă provocare-organizarea procesului didactic în condițiile învățării mixte determinate de contextul epidemiologic de COVID-19. Noile condiții sunt o provocare atât pentru elevi cât și pentru cadre didactice, care în situația creată sunt obligați să valorifice din plin noile tehnologii didactice.
Revoluția școlii online
Starea de urgență a provocat un experiment social în domeniul educației. Copiii și noi
profesorii am desfășurat ore în mediul online și am învățat să folosim platformele digitale
pentru a comunica și a ne parcurge materia. Zoom, Microsoft Teams, Google Classroom,
WhatsApp sau Skype au fost mijloacele cele mai utilizate.
S(KY)NAP- Harta cerului- astronomie, muzică și programare cu eTwinning și Meet and Code
Proiectul S(KY)NAP reprezintă un model de colaborare națională și internațională între școli, prin intermediul programării. Elevi din școli din mediul urban și rural din România și Moldova au observat cerul și au realizat o hartă a acestuia, însoțită de muzică creată chiar de ei.
Dislexo-disgrafia – dificultate de învățare manifestată la nivelul limbajului scris
Limbajul scris se deosebește de limbajul oral, deoarece se caracterizează prin precizie, rigoare și complexitate. Limbajul oral dispune de mecanisme expresive auxiliare, care ajută la completarea lacunelor informaționale, iar limbajul scris are caracter continuu, organizat și reflectă demersul rațional al gândirii. Problemele care apar la limbajul scris sunt situate la nivelul decodării textului – dislexia și al codificării lui – disgrafia.
Perspective, strategii și tehnici de management al conflictelor
Din punctul de vedere al managementului şcolar, o importanţă deosebită se acordă factorului cheie al acestuia, respectiv modul de acţiune al managerului de instutuţie, care are capacitatea de a conduce, organiza, media, acţiunile ce stau la baza instituţiei.
Managementul comunicării – noi roluri și funcții ale cadrului didactic
Cadrele didactice nu educă doar la catedră sau în clasă, ci, în fiecare zi, prin fiecare contact relaţional cu copiii şi părinţii, desfăşoară o muncă de conducere şi direcţionare, de creştere şi dezvoltare.
Stimularea creativității prin metodele propuse de Edward de Bono
În cadrul proiectului de mobilitate şcolară Erasmus K1, cu titlul „Calitate, inovaţie şi egalitate de şanse pentru o şcoală de succes”, am participat la cursul de formare „Teaching creativity in school, Inspired by Edward de Bono”, oferit de organizaţia Skupina Primera din Ljubljana, Slovenia.
Cursul s-a adresat atât cadrelor didactice din învăţământul preşcolar, deoarece a valorificat dimensiunile creative ale jocului ca mod de a descoperi lumea, cât şi învăţământului primar şi gimnazial, deoarece a oferit activităţi concrete de utilizare a metodelor creative de predare-învăţare.
Grădinița ca factor de socializare
Νumіtă dе-a lungul tіmрuluі „сaѕa јοсurіlοr” (Vіttοrіnο da Fеltrе), „grădіnă dе сοріі” (F. Frοеbеl), „сaѕa сοрііlοr” (Μ. Μοntеѕѕοrі), „şсοală dе сοріі mісі” (Lеgеa реntru învățământul рrіmar şі рrіmar-nοrmal, 1924), іnѕtіtuţіa dе învățământ şсοlar, numіtă dіn 1956 înсοaсе „grădіnіţă dе сοріі”, rерrеzіntă рrіmul ѕеgmеnt al ѕіѕtеmuluі dе învățământ сarе îşі рrοрunе în mοd ехрlісіt fіnalіtăţі еduсaţіοnalе реntru aсtіvіtăţіlе ре сarе lе οrganіzеază şі dеѕfăşοară.