Metodica predării unui obiect de învățământ este o știință relativ nouă, greu de definit. Metodica predării matematicii studiază structura învățământului matematic și metodele de predare, învățare, evaluare adecvate, reprezentând o îmbinare perfectă între didactică, matematică, pedagogie și psihologie. Aceasta încearcă să răspundă la întrebările: Ce fac?, Când fac? Cum fac?.
Metodica predării matematicii arată cum se realizează în mod eficient procesul de predare-învățare-evaluare a tuturor ramurilor matematicii: aritmetica, algebra, geometria, trigonometria, analiza, selectând din matematică conținuturile, conceptele, rezultatele și ideile fundamentale ce vor fi predate elevilor. Selecția se face în strânsă legătură cu stadiul de dezvoltare al matematicii, cu nevoile societății pe termen scurt și lung, precum și cu legile psihologice ale învățării.
Matematica elementară predată în școală trebuie să se realizeze în mod interdisciplinar, într-un învățământ modern centrat pe elev și pe achizițiile acestuia. Aceasta trebuie corelată și cu alte discipline din aceeași arie curriculară: fizica, chimia, biologia, dar și cu alte obiecte de studiu cum ar fi: geografia, muzica, desenul tehnic.
Metodele de predare sunt diverse, unele tradiționale, altele moderne, iar alegerea lor ține strict de conjunctura în care profesorul desfășoară o anumită activitate didactică (tipul lecției, specificul clasei, cultura metodică a profesorului). Însă, de preferat în predarea matematicii ar fi combinarea mai multor metode ce dezvoltă capacitatea de abstractizare, generalizare, intuiție, creativitate, ingeniozitate.
Învățarea matematicii se realizează în trepte, noțiunile se reiau periodic, însă li se adaugă noi concepte, crește gradul de dificultate, se schimbă metodele de abordare. Abia după ce elevul atinge o maturitate cognitivă se ajunge la o învățare liniară a matematicii (clasele a XI-a, a XII-a).
Un învățământ matematic de calitate oferă atât transmiterea de cunoștințe elementare ce duc și la dezvoltarea altor concepte, precum și practica aplicării acestora în viața de zi cu zi. Învățarea matematicii are efecte benefice asupra educabililor: organizează o gândire logică corelând ipotezele cu consecințele, exersează analiza și sinteza, capacitatea de a separa esențialul de neesențial, ajută elevul să distingă adevărul științific de neadevăr, dezvoltă atenția, memoria, creativitatea.
Stă în puterea profesorului, printr-o serie de mijloace și metode didactice, nu neapărat să-i învețe matematică pe elevi, cât să-i provoace să descopere singuri anumite concepte, să abstractizeze realitatea înconjurătoare, să știe ce fac și pentru ce fac. Tehnica predării matematicii trebuie concepută astfel încât să ducă la atingerea unor obiective operaționale clar formulate. Exercițiile și problemele trebuie gândite astfel încât să valorifice abilitățile fiecărui elev, să formeze deprinderi și priceperi, să evidențieze rolul elementelor teoretice. Totodată, profesorul trebuie să urmărească permanent valorificarea formativ-educativă a lecțiilor de matematică, dezvoltarea la elevi a dorinței de cunoaștere, a atenției, voinței, precum și a exigenței față de propriile judecăți.
Bibliografie:
”Metodica predării matematicii”, Autori: Dan BRANZEI, Roxana BRANZEI, Ed. Paralela 45.