Dicţionar explicat şi ilustrat de termeni semnificativi pentru diverse texte literare

Ideea lucrării a venit în urma unei discuţii avute cu elevii de clasa a XII-a la începutul anului şcolar, când fiecare urma să hotărască ce facultate va urma. Am observat dezorientarea lor, lipsa lor de valori, absenţa reperelor morale care ducea la debusolarea tinerilor şi la o alegere superficială. Drumul în alegerea profesiei este considerat  drept una dintre cele mai importante decizii din viaţa unui tânăr, alegerea carierei constituie, pentru orice persoană, o ocazie importantă de a medita asupra valorilor de viaţă, asupra preceptelor asumate şi de a le aplica într o situaţie concretă. Lipsindu-le aceste valori pe care să se bazeze şi de la care să pornească în alegerea drumului pe care  vor merge, elevii bâjbâiau în ofertele profesionale.

Având în vedere că limba şi literatura română este o disciplină şcolară complexă şi dinamică, cu un rol foarte important în formarea personalităţii elevilor, am considerat că abordarea dintr-o altă perspectivă a textelor literare  îi va ajuta să se familiarizeze cu noţiunile de moralitate, de etică, să explice semnificaţia termenilor, să le identifice şi să le aplice în acţiunile lor.

Paradigma actuală de studiere a limbii şi a literaturii române este cea comunicativ-funcţională care presupune şi studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar. Unul dintre principiile actualului model este asigurarea caracterului flexibil şi actual al studierii limbii române prin conectarea sa la realităţile vieţii cotidiene.

De asemenea, învăţământul actual nu mai este centrat pe conţinuturi, ci pe competenţe, pe ce poate elevul  să facă în diverse situaţii de viaţă, avându-se în vedere asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea cu standardele europene. De aceea, activităţile de învăţare trebuie gândite, create astfel încât să motiveze, să stimuleze elevul să comunice, să interacţioneze cu semenii, să înţeleagă lumea.

Astfel, lucrarea de faţă îşi propune să aducă elevii mai aproape de situaţii practice de viaţă, să înţeleagă care sunt valorile omului, principiile după care acesta  îşi poate ghida existenţa, printr-o multitudine de activităţi şi strategii didactice.

Prima oră. Activitatea s-a derulat în cadrul clasei a X-a, a XI-a şi a XII-a, profil uman şi ca punct de acces  a avut un filmuleţ1 în care echipa Epic Show creează un material amuzant prin care explică de ce nu e bine să citim: se distruge planeta prin tipărirea cărţilor, nu ai timp de părerea altora, cartea nu poate fi derulată ca filmul, prietenii îţi pot poevesti multe întâmplări, cartea te limitează pentru că e scrisă în alb şi nergru, etc. Folosind  textul argumentativ, elevii aveau de combătut argumentele expuse de băieţi prin realizarea unui material argumentativ răspunzând la întrebarea  Ce ne oferă literatura? Elevii au lucrat în echipe şi la sfârşit am notat pe tablă răspunsurile lor care au fost dintre cele mai diverse, de exemplu: există o lecţie de morală în orice text, cititul te face să-ţi vezi sufletul, lectura oferă universuri compensatorii, lectura te întoarce către tine, te îndeamnă la introspecţie, lectura furnizează modele de oameni, prin lectură te apropii de valorile vieţii, etc. Următoarea sarcină a fost şi tema lor pentru acasa, respectiv să caute în DEX  semnificaţia cuvintelor etică, morală, valoare, care apăruseră în răspunsurile lor şi pe care le strecurasem şi eu subtil pentru a pregăti terenul.

Semnificaţia acestor cuvinte au notat-o pe un carneţel ce urmează dă devină dicţionarul lor explicat şi ilustrat şi care va conţine cuvintele şi expresiile necunoscute întâlnite în textele literare.

În a doua oră, am discutat pe-ndelete  despre semnificaţia acestor cuvinte cu exemple şi explicaţii. Am notat pe tablă exemple de valori  ne-am legat de faptul că aşa cum există legi materiale, legi ale fizicii, ale biologiei sau chimie, la fel şi legile morale  au un rol semnificativ, constituie bază sănătoasă, trainică a existenţei armonioase a omului cu societatea, cu natura, cu universul, exemplificând prin faptul că religia este sursa multor principii şi valori prin cele 10 porunci- respectul, bunătatea, corectitudinea,dreptatea, fidelitatea.

În timp, valorile şi normele morale s-au schimbat şi diferă în funcţie de societate, grup, orientare religioasă. Prima condiţie pentru a duce o viaţă morală o constituie trăirea sentimentului de vinovăţie pentru faptele noastre rele şi încercarea de a nu le mai repeta. Conştiinţa morală se trezeşte în copil nu când spune „ sunt bun ” , ci atunci când spune „ sunt rău ” . Sunt persoane care respectă normele morale de teama de a nu fi sancţionaţi, sunt însă persoane care duc o viaţă morală pentru că înţeleg necesitatea respectării normelor morale şi se conformează lor ca expresie a acestei înţelegeri . In concluzie, spunem despre o persoană că este o fiinţă morală atunci când îşi întemeiază viaţa pe sentimente de dragoste, generozitate, altruism ; când pune morala deasupra intereselor sale egoiste, când este capabilă să preţuiască şi să respecte fiinţa umană. Pentru a observa cum au perceput noţiunile de valoare, de principiu şi de moralitate, le-am dat ca temă  să motiveze în 5rânduri alegerea unei valori din cele discutate sau să scrie una nouă şi să explice într-un text de argumentativ de 10-15 rânduri pentru ce ar face un compromis. Scopul temei era observarea balanţei între valoare şi compromis.

A treia şi a patra oră. Am întors discuţia către literatură şi modul în care se reflectă aceste valori în textele literare. Am studiat fragmente din nuvelele „Moara cu noroc”, „Popa Tanda” şi „Gura satului” de Ioan Slavici, dar şi din „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război?” de Camil Petrescu, „Moromeţii” de Marin Preda, „Ion” de Liviu Rebreanu  ori „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale. După fiecare lectură a textului, elevii aveau de efectuat  în perechi cerinţele unei  fişe de lucru, conform anexei 2 apoi aveau de notat în dicţionar  cel puţin 3  cuvinte sau expresii al căror sens nu îl cunoşteau.  Puteau chiar să asocieze cuvântului/expresiei necunoscute o imagine care să-i ajute să reţină explicaţia. Scopul acestei sarcini este familiarizarea elevilor cu dicţionarul  fiindcă aveau la îndemână mereu telefonul pentru a folosi site-ul dexonline.ro, dar şi uşurarea muncii lor, având în vedere ca la examenul de bacalaureat există  cerinţa conform căreia trebuie să găsească sinonime sau să explice sensul unor cuvinte sau expresii.

Ulterior discuţiilor din clasă, ei completau  în dicţionar în ordine alfabetică, alături de cuvintele/expresiile  necunoscute,  valorile  pe care le considerau compatibile fiecărui  text studiat de ei. (Anexa 3)

Pentru a  mă asigura că au identificat valorile întâlnite în tetele literare şi au judecat  semnificaţia acestora în evoluţia personajului,  am hotărât ca proiectul să se încheie cu un eseu având ca titlu Cine sunt eu? în care elevii  trebuia să se descrie explicând care  sunt calităţile şi defectele lor, în ce împrejurări şi le-au descoperit, ce i-a ajutat să se cunoască, li se solicita să enumere trei valori sau principii morale după care şi-ar ghida existenţa şi să explice dacă s-au identificat vreodată cu vreun  personaj literar.

Rezultate şi concluzii

Eplicaţiile lor au fost din cele mai diverse, inedite chiar.  La valorile alese au fost: sinceritatea, respectul, dreptatea, încrederea, familia, tradiţia, altruismul, controlul, curajul. Unul dintre elevi a scris că pentru el este o valoare faptul că este român. Au fost câţiva care au ales şi bogăţia ca valoare, aprobând comportamentul Emiliei din Patul lui Procust, motivând că era o fată şireată şi egoistă care nu trebuie judecată deoarece era un rezultat  al societăţii respective. De asemenea, un elev a explicat  tot la această valoare faptul că toată lumea îşi doreşte un confort financiar şi Ghiţă nu plecase cu gândul îmbogăţirii, el dorea doar să ofere un confort material  familiei sale. Faptul că lucrurile au degenerat nu trebuie pus doar în spatele lui Ghiţă, pentru că Ana nu a fost destul de matură şi curajoasă să se implice mai mult şi să gestioneze situaţia, ea se înghesuia mereu în spatele lui Ghiţă. Mai mult, consideră că bogăţia este o valoare a omului pe care, din ipocrizie, o evită. În schimb, au găsit în  Ladima demnitatea şi tăria de caracter de care dă dovadă prin modul în care alege să-şi încheie socotelile cu viaţa. Alti elevi au apreciat ca valoare altruismul, explicat în cazul Otiliei şi al lui Pascalopol. Controlul, ca valoare , l-au pus pe seama lui Ilie Moromete prin dominaţia pe care o avea asupra familiei şi a sătenilor. Unele fete au apreciat simţul practic al Elei şi au apreciat că societatea de astăzi este cea a Elei nu a visătorului Ştefan. Considerau întemeiate şi practice  solicitările femeii de a-i trece pe numele ei o parte din moştenire. Mi-au explicat chiar, că şi mătuşa lor a făcut acelaşi lucru când unchiul a plecat in misiune în Afganistan.

Majoritatea compromisurilor le-ar face pentru carieră, familie şi prieteni.

Răspunsurile m-au descurajat şi încurajat pe rând. După valorile alese, mi-am dat seama că ei sunt ca un burete şi că îşi aleg drept valoare tot ce este zâmbitor şi strălucitor în jur. Tototdată, am avut şi posibilitatea să-i cunosc mai bine şi să văd că mulţi dintre ei interiorizaseră experienţele din textele studiate  până la identificarea cu trăsăturile unor personaje, Otilia  şi Ştefan Gheorghidiu, de exemplu.

Notă

Bibliografie:
Simion, Eugen,Scriitori români de azi, Editura Cartea românească, Bucureşti, 1976
Dicţionarul literaturii române de la origini pînă la 1900, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2002
Săndulescu, Al., Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, Bucureşti, 1976
Slavici, Ioan, Opere. I.Nuvele, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001
Vighi, Daniel, Onoarea şi onorariul, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2007
Pamfil, Alina, Didactica literaturii. Reorientări, Editura Art, Bucureşti, 2016

Anexa 1

Pace
Putere
Tărie
Credință
Distractie
Energie
Filantropie
Independență
Onestitate
Implinire
Perseverență
Siguranță
Umilință
Statut social
Adevăr
Bogăție
Claritate
Contribuție
Cunoştințe
Dragoste
Entuziasm
Flexibilitate
Abundență
Aventură
Câştig
Conexiune
Creativitate
Disciplină
Empatie
Fericire
Importanță
Intimitate
Natură
Perfecțiune
Sănătate
Stabilitate
Tradiție
Acțiune
Bani
Abilitate
Confort

Anexa 2

“Marta se apropie și se alipi de dânsul, își așeză brațul pe umărul lui, apoi grăi:

— Lasă, taică, nu te supăra! Nu fi mâhnit! Nu am să-l uit în viața mea, dar niciodată n-am să vă vorbesc despre dânsul. El s-a dus, pentru ca să nu se mai întoarcă. Poate însă că, dacă l-ai cunoaște, i-ai zice să rămâie, atât e de nu știu cum, încât nu se poate să-l vezi și să nu-i duci dorul. Nu cer să-l mai văd, dar doresc, taică, să-l vezi și tu, apoi mărită-mă după cine vei voi.
— Draga mea copilă! răspunse Mihu mișcat. E mai bine să nu-l vezi nici tu și nici eu să-l văd. Mi s-ar sfărâma inima.
— Dacă socotești,
tată, apoi fie și așa! grăi Marta; după aceea ieși încet din casă, iară Safta ieși din urma ei.

Mihu se lăsă pe un scaun de lângă masă, își rezemă capul pe cot și rămase vreme îndelungată pierdut în gânduri mistuitoare. Viața îi era ruptă în două, după toate câte a suferit în cele din urmă zile; acum se temea că nici în viitor nu-i mai rămâne nici o mângâiere. Nu se îndoia că Marta peste câtva timp se va alina și va pierde gândul de dragoste pentru păstor; dar suferințele ei erau mai grele pentru dânsul. Ar fi purtat și aceste suferințe, și nu-l mâhnea decât un singur gând: ce va zice lumea? Toată viața a trăit astfel, ca lumea să poată vorbi numai bine despre dânsul; așa învățase de la părinți, așa se obicinuise, așa își găsea cea mai mare din mulțumirile vieții, și acum, deodată, vedea risipindu-se partea cea mai scumpă din prețul bogățiilor și al bunelor sale fapte.
Într-un târziu, el se ridică, își netezi fruntea, apoi grăi încet și fricos:
— Dar ce-mi pasă de gura satului! După ce rosti aceste vorbe fața lui se schimbă; nu mai era Mihu, omul bun și blând, ci omul bogat, căruia nu-i mai pasă de nimeni.
Afară începură să latre câinii. Mihu ieși. Erau Mitrea și Simion. Stăpânul casei îi primi după cum se cuvenea, îi duse în casă, apoi, după ce-i pofti să șadă, îi întrebă ce gând bun i-a adus la casa lui.
— Pentru ca să nu facem multe cotituri la dreapta și la stânga, răspunse Mitrea, am venit pentru vorbele slabe pe care le-ați avut cu Cosma.
— Nu are pricină, grăi Mihu rece.
— Adică da! urmă Mitrea. Cearta a fost din pricina copiilor, și vina, pe drept vorbind, nu este nici a unuia, nici a altuia. Și fiindcă se vorbește prin sat că nu ai fi voitor să-ți dai fata din casă…
— Așa-i! zise Mihu, ne vine greu să ne despărțim de dânsa.
— Tocmai fiindcă-ți vine greu, urmă Mirtea, și, pe drept vorbind, știm că ai putea să faci cum vrei în casa d-voastre! dar, fiindcă se vorbește prin sat că nici fata nu ar cam vrea și nu ai fi tocmai voitor să nu-i faci pe dorință, deoarece e singura pe care o ai…
— Așa-i! zise Mihu mulțumit. Ținem să o vedem fericită.
— Și fiindcă se vorbește prin sat, urmă Mitrea, că ai fi hotărât să-ți iei ginere în casă, adică să zidești de alături o casă pentru Marta, și ai fi zis că nu râvnești la bogăția nimănui, căci ai de unde să dai…
— Așa-i! zise Mihu, începând a se mândri. Mult, puțin, ne-a dat Dumnezeu, numai noroc să fie…
— L-a dat Dumnezeu! grăi Simion.
— Și fiind astfel, încheie Mitrea, Cosma s-a gândit că nu ți-ar fi cu supărare dacă ți-ar înapoia vorba, te-ar ruga să fii bun iertător și să rămâneți cu cinste ca mai înainte.”
Gura satului de Ioan Slavici

1) Care  este tema textului?
2) Căutaţi în dicţionar cuvintele subliniate.
3) Cu ce imagini le-ai asocia semnificaţia?
4) Ce valori întâlnim în textul suport?
5) În ce alte texte ai mai întâlnit aceste valori?
6) Ce situaţie concretă  pe care ai trăit-o sau ai auzit-o te duce cu gîndul la aceste valori?

Accesări: 32

Articole asemănătoare