Comportamentul moral, după spusele lui Ilade, reprezintă „un ansamblu de manifestări psihice cu conținut normativ- axiologic, prezentând o diversitate de niveluri ale structurii, dezvoltării și educării sale ca element constituent al conștiinței umane”. Tot aici întâlnim anumite forme de exprimare precum: deprinderile morale care sunt componente automatizate ale conduitei ce se formează ca răspuns la anumite cerințe care se repetă în condiții relative identice, obișnuințele morale care implică în plus faptul că acțiunile automatizate au devenit o trebuință internă dar și trăsăturile pozitive de caracter și voință sunt componente psihomorale ale persoanei ce rezultă din asimilarea normelor morale și integrarea lor în structura personalității umane.
Strategii, metode şi tehnici de evaluare a textului liric (II)
În privinţa metodelor utilizate în evaluarea performanţelor şcolare, literatura de specialitate oferă o diversitate de metode de evaluare, o atenţie deosebită acordându-se gradului de obiectivitate şi de precizie al acestora, îmbinarea lor constituind soluţia optimă pentru eliminarea dezavantajelor apărute drept consecinţă a utilizării exclusive a uneia sau alteia dintre metodele cunoscute.
Strategii, metode şi tehnici de evaluare a textului liric (I)
Dacă în trecut disciplinele integrate studiului limbii şi literaturii române erau studiate urmărindu-se doar realizarea curriculumului, ceea ce ar fi însemnat o atenţie diminuată evaluării şi sporită parcurgerii materiei didactice, deci un efect negativ, astăzi evaluarea modernă presupune ca toate obiectivele curriculare să fie atinse printr-o permanentă diagnoză a progresului elevilor, efectul fiind pozitiv. Astfel, evaluarea modernă nu ajută doar la adaptarea acţiunilor elevilor, la orientarea acestora către alegerea celor mai bune căi de afirmare, ci ajută elevii şi profesorii deopotrivă în evaluarea comună a activităţilor întreprinse la orele de curs, să furnizeze implicit feed-backul către părinţi.
Necesitatea adaptării mijloacelor didactice la orele de limbă și literatură română în vederea revalorizării operelor „marilor clasici” (Studiu)
Una dintre problemele majore cu care se confruntă umanitatea mileniului III, începând cu vârsta copilăriei, continuând cu adolescența, culminând cu maturitatea este, fără îndoială, criza lecturii. Într-o societate puternic tehnicizată, a gadgeturilor de tot felul, a citi este un verb desuet, definind o activitate fără substanță pentru tânărul zilelor noastre, căruia nu i se mai cultivă, încă din pruncie, cultul sau plăcerea cititului. La aceasta, se adaugă școala, cu presiunea-i caracteristică, „trebuie să citim”, prea puțini profesori dezvoltând în discipolii lor autentica și pura plăcere a cititului, preferând să îi îmbuibe pe aceștia cu bibliografia obligatorie, care, în bună parte, nu mai reflectă preocupări ale adolescentului contemporan, oferindu-i acestuia o realitate ostilă, străină, un univers în care nu se mai poate regăsi la niciun nivel. Cititorul a devenit o „specie” rară, din ce în ce mai curioasă, iar practica cititului, asemenea.
First Conditional Clause – The 1st session/ Scenariu Didactic
Ca formator de caractere, conștientizez necesitatea adaptării abordării didactice în direcția inovării și a utilizării aplicațiilor moderne de învățare, accentul necesitând a se muta de pe componenta cognitiv-reproductivă pe cea practică, care răspunde unor nevoi imediate. Aplicațiile moderne implică elevul în propria formare, susțin motivația învățării, dezvoltă autonomia în gândire și capacitatea de rezolvarea de probleme, competențe esențiale ale omului modern.
Suntem buzoieni, dar și europeni!
Cu scopul de a dezvolta conștiința pro-ecologică în rândul elevilor școlilor partenere și a comunității locale, de economisire a energiei la școală și acasă, de descoperire a de modalităților de reducere a consumului ridicat de energie , de familiarizare a elevilor cu sursele de energie alternativă, precum și extinderea competențelor elevilor în domeniul construirii de machete, Şcoala cu cls. I-VIII nr. 7 Buzău a aplicat şi a obţinut finanţarea proiectului ERASMUS +, intitulat Water, wind and sun – ecology can be fun, cu numărul de referință 2018-1-PL01-KA229-050925_5.
Contribuția jocului didactic la socializarea preșcolarului
Ca modalitate de realizare a socializării preşcolarilor, jocul este, a fost și va rămâne esențial în formarea capacității de exprimare în grup, de relaționare.
Voi prezenta câteva jocuri didactice pe care le-am folosit la grădiniță, în activitatea cu copiii, în vederea socializării acestora.
Parteneriatul școală-comunitate (Studiu)
Parteneriatul reprezintă procesul de colaborare dintre două sau mai multe părţi care acţionează împreună pentru realizarea unor interese sau scopuri comune.
Termenul parteneriat este definit ca asocierea a doi sau mai mulţi parteneri, iar în literatura de specialitate, parteneriatul reprezintă modalitatea, formală sau informală, prin care două sau mai multe părţi decid să acţioneze împreună pentru atingerea unui scop comun.
Şcoala este una din instituţiile centrale ale comunităţii, are roluri specifice dar nu poate funcţiona şi nu se poate dezvolta fără a ţine cont de specificul comunităţii în care funcţionează.
Literatura și viața reală de ieri și de azi
Ca profesor, o întrebare pe care din ce în ce mai des mi-o pun este: ”Cum aș putea să-i fac și pe elevii mei să trăiască intens în universul cărții și să simtă bucuria de a privi lumea prin ochii altora?” Și cred că nu sunt singura care își pune această întrebare.
Considérations sur l’erreur en classe de fle
Tout enseignant est censé considérer l’erreur d’un apprenant comme une étape de l’apprentissage, absolument nécessaire et source d’enseignement pour tous les autres apprenants qui font partie du groupe – classe. Même si l’évaluateur a tendance à sursanctionner les erreurs commises par les élèves, celui-ci ne saurait pas les considérer comme impardonnables. En effet, les erreurs font partie du processus d’apprentissage témoignant, chez les élèves, du fonctionnement de leur interlangue, d’un système linguistique en train de se mettre à l’oeuvre reflétant une compétence linguistique transitoire qui correspond à un certain moment de l’apprentissage. Il est donc nécessaire d’envisager l’erreur comme un moyen, en évaluation formative, de réaliser des activités de remédiation.