Lucrarea de față investighează rolul jocului dirijat și al jocului liber în formarea competențelor socioemoționale la copiii cu vârste între 3 și 6 ani. Pornind de la activitatea zilnică la grupă, studiul urmărește modul în care intervenția directă, dar discretă, a profesorului pentru educație timpurie poate transforma momentele de joc spontan în oportunități reale de învățare. Prin analiza unor situații concrete din mediul preșcolar, lucrarea evidențiază legătura dintre autonomia acordată copilului în joc și capacitatea acestuia de autoreglare emoțională și de gestionare a conflictelor.
Rolul excursiei școlare pentru dezvoltarea socio-emoțională a elevilor
În educația contemporană, școala nu mai poate fi privită doar ca un spațiu al transmiterii de informații. Formarea elevului presupune dezvoltarea sa intelectuală, morală, socială și emoțională. Din această perspectivă, excursia școlară reprezintă un veritabil laborator al experiențelor de viață, în care elevii învață prin observare, comunicare, colaborare și descoperire.
De la instrument digital la partener educațional: inteligența artificială în activitatea didactică
Integrarea inteligenței artificiale în educație marchează o etapă importantă în evoluția tehnologiilor utilizate în procesul de predare–învățare–evaluare. Articolul analizează modalitățile de valorificare a inteligenței artificiale în activitatea didactică, cu accent asupra învățământului primar, evidențiind oportunitățile privind proiectarea lecțiilor, diferențierea, evaluarea formativă și dezvoltarea creativității, dar și limitele referitoare la acuratețe, protecția datelor, echitate, dependență tehnologică și diminuarea efortului cognitiv. Utilizarea responsabilă presupune medierea permanentă a profesorului, verificarea conținuturilor generate și formarea competențelor de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale.
Utilizarea inteligenței artificiale la ora de limba și literatura română
Pe parcursul ultimilor ani, evoluția rapidă a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială generativă (AI) a redeschis o dezbatere esențială în mediul educațional românesc: cum se poate adapta școala contemporană unei realități în care instrumente precum ChatGPT, Claude sau diverse modele lingvistice sunt accesibile oricui. Într-un sistem educațional în care disciplina Limba și literatura română a fost adesea asociată cu memorarea mecanică a comentariilor și reproducerea unor tipare rigide de redactare, apariția AI-ului nu trebuie privită cu reticență sau ca o amenințare la adresa integrității academice, ci ca un catalizator pentru regândirea pedagogiei literare.
Valențele didactice ale inteligenței artificiale în experimentul de chimie. De la simularea computațională la practica de laborator
Lucrarea de față analizează modalitățile de integrare a instrumentelor bazate pe Inteligență Artificială (AI) în desfășurarea experimentului de chimie la nivel preuniversitar. Sunt abordate aspecte legate de simularea reacțiilor, evaluarea riscurilor prin analiza Fișelor cu Date de Securitate (FDS/MSDS), personalizarea alegerii de învățare și analiza datelor experimentale. Articolul oferă un cadru metodologic structurat pe etapele lecției, evidențiind modul în care tehnologia digitală completează practica experimentală clasică fără a o substitui.
Șase pălării, șase perspective. Caracterizarea personajului printr-o metodă interactivă
În contextul actual al procesului educațional, utilizarea metodelor interactive și valorificarea resurselor digitale pot contribui la crearea unor situații de învățare în care elevii sunt implicați activ în propria formare, activitățile centrate pe elev oferind posibilitatea dezvoltării nu numai a competențelor specifice disciplinei, ci și a unor competențe transversale, precum colaborarea, creativitatea, gândirea critică, exprimarea opiniilor și capacitatea de autoevaluare. Un exemplu de bună practică îl reprezintă activitatea de învățare desfășurată la clasa a VII-a, la disciplina Limba și literatura română, în cadrul Unității 2 – Aproape de ceilalți, având ca titlu Caracterizarea personajului, cu text-suport Popa Tanda, de Ioan Slavici. Activitatea urmărește valorificarea metodei interactive „Pălăriile gânditoare”, pentru realizarea caracterizării personajului principal, și poate fi adaptată atât activității didactice desfășurate în clasă, cât și unui context online sau hibrid, atunci când situația o impune.
Strategies for Preventing and Combating Cyberbullying Among Adolescents Through Romanian Language and Literature Lessons in Middle School
The rapid expansion of the digital ecosystem has profoundly reshaped forms of social interaction while simultaneously heightening adolescents’ vulnerability to cyberbullying – a type of aggression characterized by permanence and severe viral spread. From a psycho-pedagogical perspective, strictly punitive interventions have proven ineffective in managing online harassment; consequently, adopting educational strategies with a primarily preventive focus is imperative.
This article analyzes the impact of integrating thematic modules on digital safety and online ethics into Romanian language and literature classes at the lower secondary level. Employing an action-research methodology over the course of a semester with an eighth-grade class, the study operationalized skills in critical literacy, argumentation, and reflective writing through the analysis of non-literary texts and formal debates.
Strategii psihopedagogice de incluziune a elevilor cu CES la orele de limba și literatura română în gimnaziu
Asigurarea accesului echitabil la educație, reglementată prin cele mai recente norme legislative, impune o reconfigurare a managementului clasei din învățământul de masă. Integrarea eficientă a elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) reprezintă o provocare majoră, ce necesită tranziția de la modelele segregative la practici structural incluzive. Acest articol analizează impactul utilizării fișelor de lucru diferențiate și al învățării prin cooperare la orele de limba și literatura română din ciclul gimnazial, având ca fundament teoretic abordările moderne din psihopedagogia specială. Printr-o metodologie de cercetare-acțiune desfășurată pe parcursul unui semestru, s-a evaluat evoluția performanțelor academice și a gradului de coeziune socială pentru un grup de elevi cu tulburări de învățare și ADHD. Intervenția a demonstrat că flexibilizarea și adaptarea structurală a mediului școlar combat direct fenomenul de marginalizare. Rezultatele empirice colectate atestă o creștere semnificativă a indicelui de acceptare socială a elevilor cu CES și o diminuare cu 50% a comportamentelor disruptive. În concluzie, adaptarea curriculară controlată și utilizarea metodelor colaborative nu doar că ameliorează competențele de literație ale elevilor cu dificultăți de învățare, ci optimizează climatul psiho-afectiv și randamentul academic al întregului colectiv de elevi.
Phonological Awareness and Its Role in the Development of Reading and Writing Skills: Implications for Speech and Language Therapy
The acquisition of reading and writing involves the progressive development of linguistic and cognitive skills that enable children to understand the relationship between oral language and its written representation. Among these skills, phonological awareness plays an important role because it involves the ability to identify and consciously manipulate the sound structure of spoken language.
Phonological awareness is a broad concept that includes sensitivity to rhyme and syllable structure, as well as the ability to identify and manipulate phonemes. Phonemic awareness refers specifically to the ability to identify and manipulate phonemes, the smallest sound units of spoken language. This distinction is relevant to speech and language therapy because intervention activities can be organized progressively, moving from larger phonological units toward increasingly complex operations involving individual phonemes.
Metoda TAPPS – Thinking Aloud Pair Problem Solving la disciplina istorie
Metoda TAPPS (Thinking Aloud Pair Problem Solving) este o strategie de învățare cooperativă în care elevii lucrează în perechi, asumându-și roluri distincte – „rezolvitor de probleme” și „ascultător” – pentru a externaliza procesul de gândire în timp ce rezolvă sarcini complexe. Deși inițial dezvoltată pentru disciplinele STEM, TAPPS se aplică eficient și la istorie, transformând analiza surselor, interpretarea cauzalității și argumentarea istorică într-un proces vizibil și metacognitiv.