Observația, ca metodă de cercetare, constă în „urmărirea intenționată și înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale” ale unei persoane (Zlate, 2000, p. 118), în „studierea sistematică și intenționată a comportamentului, în condiții naturale” (Neculau, Iacob, Boncu, Sălăvăstru & Lungu, 2000), cercetătorul fiind „principalul instrument” (Dafinoiu, 2002, p.63). Etimologia cuvântului observație trimite la „cuvântul latin observare care înseamnă a privi, a fi atent la” (Zlate, 2000, p. 115).
În cercetările educaţionale, obiectul observaţiei îl constituie manifestarea comportamentală a subiecţilor investigaţi: elevi sau cadre didactice. Cercetătorul elaborează un protocol de observație în care notează o serie de elemente (Dulamă, 2020):
- contextul (data, spațiul, ambianța fizică, aranjamentul subiecților);
- descrierea participantului (gen, vârstă, etnie, aspect fizic);
- descrierea observatorului (gen, vârstă);
- descrierea acțiunilor și conduitelor participanților (verbale, motorii, emoționale);
- interpretarea situației (observatorul încearcă să înțeleagă ce înseamnă această situație pentru subiecți);
- interpretări alternative ale situației (furnizare de motive pentru concluzii);
- notarea și explorarea de către observator a propriilor trăiri și sentimente.
Metoda implică elaborarea şi utilizarea unor instrumente de înregistrare şi sistematizare a datelor constatate: fişe de observaţie, scări de clasificare, liste de control sau verificare (Opriș & Opriș, 2013).
Specificul observației
Observația poate lua forme multiple (Zlate, 2000) (tabelul 1):
Reușita observațiilor este condiționată de stabilirea clară a scopului urmărit, de selectarea condițiilor și a instrumentelor necesare, de elaborarea riguroasă a planului de observație, de consemnarea imediată a celor observate și de efectuarea unui număr optim de observații (Anexa 1).
În timpul activităţilor didactice, observațiile cercetătorului asupra manifestării comportamentului unui elev pot fi direcționate spre: participare la lecţie, rezolvarea sarcinilor și/sau exprimarea personală (Opriș & Opriș, 2013).
Avantajele observației: surprinderea manifestărilor firești ale individului, acces la fenomene ce nu pot fi studiate experimental.
Limitele observației: producerea unor schimbări ale comportamentelor celor observați, erori de interpretare, posibilitatea de a trece peste unele aspecte importante (Zlate, 2000).
Formarea reprezentărilor la elevii din învățământul primar
| Etapele studiului | Elemente de etică | |
| Pregătirea studiului | integritatea academică |
|
| stabilirea condițiilor de desfășurare |
|
|
| elaborarea protocolului de observație |
|
|
| Desfășurarea studiului | relația dintre cercetător și participanți; |
|
| respectarea drepturilor și demnității copiilor implicați în cercetare; |
|
|
| colectarea rezultatelor obținute |
|
|
| Încheierea studiului | caracterul confidențial al observațiilor |
|
| publicarea responsabilă a observațiilor |
|
|
Bibliografie
Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode calitative de abordare. Observaţia şi interviul. Iaşi: Polirom.
Dulamă, M. E. (2020). Observația – metodă de cercetare în didactică. Suport de curs. Cluj- Napoca: Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Psihologie si Științe ale Educației.
Neculau, A., Iacob, L. Boncu, Ș., Sălăvăstru, D. & Lungu, O. (2000). Psihologie. Manual pentru clasa a X-a. Iași: Polirom.
Opriș, M. & Opriș, D. (2013). Cercetare şi religie. Repere şi demersuri comune. Cluj-Napoca: Eikon.
Zlate, M. (2000). Introducere în psihologie. Ediția a 3-a. Iași: Polirom
Anexa 1
Data completării fişei de observaţie ………………………………………..……………………………………….
Numele observatorului ………………………………………………………………………..……………………………
Numele copilului …………………………. Vârsta ………………………..………………………
Școala …………………………………………………… Cadru didactic ………………………………………………………..
Clasa ……………. Disciplina de învățământ: ………………………………………………………….
Conținutul activității de învățare: …………………. Interval de timp: …………………………………
- Instalarea în clasă:
| Intrarea în clasă | Se îndreaptă direct spre banca proprie. | Își pregătește materialele necesare. | Se așază
disciplinat în bancă. |
Observații | |||||||||
| – – | – | + | + + | – – | – | + | + + | – – | – | + | + + | ||
- Desfășurarea activității:
| Managementul materialelor școlare | Folosirea eficientă a materialelor. | |||||
| – – | – | + | + + | |||
|
Interacțiuni verbale |
Formulează întrebări sau răspunsuri. | Respectă regulile de comunicare. | Intervențiile verbale sunt pertinente. | Observații | ||||||||||
| – – | – | + | + + | – – | – | + | + + | – – | – | + | + + | |||
| Postura
de ascultător |
Ascultă cu atenție mesajele transmise. | Observații | ||||
| – – | – | + | + + | |||
- Participarea la activitate
| Angajamentul față de sarcina
de lucru |
Începe activitatea imediat. | Așteaptă pasiv. | Face altceva decât sarcina de lucru indicată. | Solicită ajutor din partea unui coleg. | Solicită sprijin din partea cadrului didactic. |
| Da/Nu | Da/Nu | Da/Nu | Da/Nu | Da/Nu |
|
Realizarea sarcinii de lucru |
Finalizarea sarcinii în timpul alocat. | Sarcină finalizată fără solicitare de sprijin | Observații | ||||||
| – – | – | + | + + | – – | – | + | + + | ||
|
Instrucțiuni |
Respectă instrucțiunile date. | Observații | |||
| – – | – | + | + + | ||
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.