Uneori, o școală devine mai mult decât un loc în care se învață, devine un spațiu al întâlnirii, al întrebărilor, al ideilor și al schimbării. Așa a fost săptămâna în care Colegiul Național Bănățean și-a deschis porțile pentru cei 12 elevi și cei 2 profesori ai școlii partenere din Żory, Polonia, în cadrul proiectului Erasmus+ „A Cool School for Global Warming”.
De la formarea Erasmus+ la practica la clasă: utilizarea inteligenței artificiale în CLIL
În cadrul proiectului Erasmus+ 2025-1-RO01-KA121-SCH-000331672 – Acreditare în domeniul Educație Școlară al Colegiului Național „Doamna Stanca” Satu Mare, am avut oportunitatea de a participa la cursul „AI for CLIL: Lesson Plans, Resources and Assessment Tools”, organizat de Europass Teacher Academy la Nisa, Franța, în perioada 20–25 iulie 2026.
Mobilitatea a reprezentat o importantă experiență de dezvoltare profesională și cooperare internațională, având ca temă utilizarea inteligenței artificiale (IA) în CLIL – Content and Language Integrated Learning. Scopul cursului a fost explorarea modalităților prin care IA poate sprijini planificarea lecțiilor, crearea resurselor educaționale, dezvoltarea activităților de învățare și evaluarea, contribuind la implicarea, autonomia și creativitatea elevilor.
De la plâns la autonomie: experiențe privind adaptarea copilului la mediul creșei
Intrarea copilului în colectivitatea creșei are o importanță semnificativă atât pentru acesta, cât și pentru familia sa. Pentru copilul antepreșcolar, această experiență poate însemna prima separare semnificativă de părinți și primul contact cu un mediu educațional organizat. Adaptarea nu se produce în același mod și în același timp pentru toți copiii. Unii acceptă relativ ușor noul mediu, în timp ce alții au nevoie de mai mult timp pentru a se simți în siguranță. Plânsul la despărțirea de părinte, refuzul inițial al activităților sau nevoia de apropiere de un anumit adult pot reprezenta modalități prin care copilul își exprimă emoțiile și nevoia de securitate.
Natura bacoviană în permanentă schimbare
Articolul analizează modul în care natura este reprezentată în poezia lui George Bacovia, ca spațiu aflat într-o permanentă transformare și în concurență cu mediul urban. Sunt puse în evidență cadrele spațiale recurente – câmpul, cârciuma, parcul, cafeneaua, târgul – și fenomenele naturale (ploaia, ninsoarea, ceața) care contribuie la conturarea unei atmosfere tulburi, apropiate de o viziune apocaliptică specifică simbolismului. Pe baza exemplificărilor din poeme precum „Sonet”, „Amurg violet”, „Frig”, „Pastel” sau „Furtună”, este urmărită cromatica specifică universului bacovian – galbenul, violetul și roșul – ca expresie a stărilor de nevroză și dezorganizare sufletească. Articolul evidențiază, de asemenea, absența umanului din peisaj și relația dintre natură și temele morții, ale descompunerii și ale singurătății, susținând ideea unei desacralizări a mitologiei cosmice tradiționale în lirica lui Bacovia.
Împletim firele funiei literației împreună cu elevii de clasa a III-a. Bune practici din cadrul Școlii de vară cu scLipici
Conform Programei școlare pentru disciplina „Limba și literatura română”, clasele a III-a – a IV-a (OMEN nr. 5003/02.12.2014), la clasa a III-a se presupune că elevii practică deja lectura activă, „cu creionul în mână” (competența specifică 3.1) și folosesc organizatori grafici pentru a extrage informații de detaliu din texte variate (1.1, 3.1) și pentru a evidenția cuvinte-cheie (3.4). Tot la acest nivel se urmărește aprecierea valorii cărților (3.6). Clasa pe care o coordonez este atipică din multe puncte de vedere. Decalajul de vârstă, mediul socio-economic, riscul de absenteism, elevii reînscriși, lipsa sprijinului din partea familiei pentru dezvoltarea competențelor de bază sunt doar câteva aspecte care interferează cu învățarea și decalează deprinderea citit-scrisului.
De la dificultăți la reușite prin exercițiu și încredere. Activitățile remediale la matematică
Articolul prezintă experiența activităților remediale la Matematică desfășurate cu elevi din clasa a XII-a în cadrul proiectului PNRR „CNPR – Skills 4 Learning”, implementat la Colegiul Național „Petru Rareș” din Beclean, în vederea pregătirii pentru examenul național de Bacalaureat. Sunt descrise etapele programului: diagnoza inițială și evaluarea intermediară realizate pe platforma Brio School, organizarea elevilor în două grupe, precum și îmbinarea activităților față în față cu întâlnirile online prin Google Meet și cu sarcinile de lucru asincrone din Google Classroom. Accentul cade pe exercițiu, recapitulare și consolidare, pe înțelegerea cerinței și pe explicarea demersului de rezolvare, dar și pe feedbackul imediat și pe valorificarea greșelii ca etapă firească a învățării. Articolul reliefează progresul observat în rezolvarea exercițiilor și schimbarea atitudinii elevilor față de dificultate, arătând că intervenția remedială contribuie nu doar la pregătirea pentru examen, ci și la dezvoltarea perseverenței, a autonomiei și a încrederii în propriile capacități, într-un climat de învățare bazat pe colaborare și sprijin reciproc.
Avantajele și dezavantajele digitalizării în educația timpurie
Digitalizarea reprezintă una dintre transformările majore ale societății contemporane, influențând modul în care oamenii comunică, muncesc, se informează și învață. Educația nu face excepție de la acest proces, iar tehnologiile digitale au început să fie utilizate din ce în ce mai mult și în educația timpurie, atât în grădinițe, cât și în mediul familial. Tabletele, calculatoarele, tabletele interactive, aplicațiile educaționale, cărțile digitale, roboții educaționali și diversele platforme de comunicare cu părinții pot deveni instrumente utile în procesul educațional. Educația timpurie este însă o etapă particulară, deoarece în primii ani de viață copilul își dezvoltă rapid competențele cognitive, emoționale, sociale, motrice și de comunicare. De aceea, introducerea tehnologiei trebuie realizată cu multă atenție.
Demers de cercetare privind eficiența managementului activităților extracurriculare
Articolul prezintă designul și metodologia unei cercetări privind eficiența managementului activităților extracurriculare în unitățile de învățământ preuniversitar, urmărind modul în care planificarea, organizarea, coordonarea și evaluarea acestor activități contribuie la dezvoltarea competențelor elevilor și la calitatea procesului educațional. Cercetarea este structurată pe cinci obiective SMART, vizând identificarea tipurilor de activități extracurriculare desfășurate, evaluarea gradului de participare și satisfacție a elevilor și cadrelor didactice, analiza aplicării funcțiilor managementului educațional și formularea unor propuneri de îmbunătățire. Demersul investigativ este de tip cantitativ, cu elemente descriptive și explicative, realizat printr-un chestionar online (Google Forms), aplicat unui eșantion de elevi, părinți și cadre didactice. Sunt descrise pe scurt designul cercetării, procedura de colectare a datelor, metodele de analiză statistică și considerațiile etice avute în vedere. Prin articularea unor ipoteze verificabile și a unui instrument de cercetare validat, lucrarea își propune să ofere un cadru metodologic util pentru fundamentarea deciziilor manageriale privind activitățile extrașcolare la nivelul unităților de învățământ.
Dezvoltarea personalității elevilor prin activitățile extrașcolare
Activităţile extraşcolare, în general, au cel mai larg caracter interdisciplinar, oferă cele mai eficiente modalităţi de formare a caracterului copiilor încă din clasele primare, deoarece sunt factorii educativi cei mai apreciaţi şi mai accesibili sufletelor acestora.
Activităţile complementare concretizate în excursii şi drumeţii, vizite, vizionări de filme sau spectacole imprimă copilului un anumit comportament, o ţinută adecvată situaţiei, declanşează anumite sentimente. O mai mare contribuţie în dezvoltarea personalităţii copilului o au activităţile extraşcolare care implică în mod direct copilul prin personalitatea sa şi nu prin produsul realizat de acesta. Activitatea în afara clasei şi cea extraşcolară trebuie să cuprindă masa de copii.
Dificultăți și provocări în managementul activităților extracurriculare
Activitățile extracurriculare reprezintă o componentă esențială a educației moderne, contribuind la dezvoltarea personală, socială și profesională a elevilor. Conform OMEN (2020) , acestea au rolul de a completa curriculumul formal și de a oferi contexte de învățare non-formală, adaptate intereselor și nevoilor elevilor. Cu toate acestea, managementul activităților extracurriculare presupune o serie de dificultăți și provocări care pot afecta calitatea și eficiența lor. Identificarea și gestionarea acestor provocări sunt esențiale pentru asigurarea unui proces educațional coerent și relevant.
