Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” din Galați a demarat un proiect special dedicat combaterii violenței în mediul școlar, intitulat „Cuvinte dulci, relații armonioase”. Scopul acestui proiect este de a promova un climat educațional bazat pe respect, empatie și bunătate în rândul elevilor.
Metoda cubului. Exemplu de aplicare
Cubul este o tehnică prin care se evidenţiază activităţile şi operaţiile de gândire implicate în învăţarea unui conţinut. Metoda cubului este o metodă de învatare prin cooperare ce presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Geografia vie: cum transformăm harta într-o experiență interactivă pentru elevi?
Geografia este știința care ne învață să citim lumea. Totuși, în multe clase, harta rămâne un obiect static, iar lecțiile se rezumă la memorarea unor noțiuni. Elevii din prezent, obișnuiți cu interactivitatea digitală, au nevoie de o abordare diferită — una care să le permită să exploreze, să pună întrebări și să își construiască propriile răspunsuri.
Abordarea prin joc la chimie – o experiență de învățare captivantă
În contextul educațional contemporan, integrarea tehnologiilor digitale și a metodelor interactive în procesul de predare-învățare reprezintă o necesitate imperioasă. Învățarea chimiei la nivel gimnazial presupune înțelegerea unor concepte abstracte și a unor procese complexe care pot fi dificil de asimilat prin metodele tradiționale. Pornind de la premisa că jocul constituie o modalitate naturală de învățare, prezenta lucrare își propune să demonstreze eficiența abordării prin joc didactic în consolidarea cunoștințelor despre tipurile de reacții chimice la clasa a VIII-a.
Implicare, creativitate și motivare în lecțiile de chimie
În realizarea unui demers didactic interactiv și creativ, centrat pe competențe, la disciplina chimie, învățarea promovată nu urmărește doar achiziția de cunoștințe științifice, ci și dezvoltarea unor abilități și atitudini care să facă posibile noi conexiuni cu viața cotidiană.
În activitățile didactice, am observat că elevii învaţă diverse cunoştinţe, dar nu reuşesc să facă legătura cu ceea ce observă în jurul lor. Majoritatea însă, nu pot învăţa sau învaţă mecanic, fără a se gândi măcar că ceea ce învaţă sunt fenomene cotidiene, întâlnite la tot pasul şi că şcoala vine tocmai să le explice. Ca urmare, în dorinţa de a-mi perfecţiona activităţile, iar elevii să descopere secretele şi frumuseţea acestei ştiințe, am aplicat strategii centrate pe elev, strategii interactive.
Motivația învățării – factor determinant al succesului școlar
Motivația învățării reprezintă un ansamblu de factori care determină elevul să se implice activ în procesul educațional, influențând atât rezultatele academice, cât și dezvoltarea personală și emoțională a elevului. Termenul motivație își are originea în limba latină, verbul „movere” înseamnând „punere în mișcare”. Așadar, motivația reprezintă ansamblul factorilor interni și externi care declanșează și susțin comportamentul uman în vederea atingerii unui scop. În contextul învățării, aceasta se referă la acele impulsuri care determină elevul să participe activ la procesul de instruire, să își stabilească obiective personale și să urmeze anumite strategii pentru atingerea acestora. „Motivul este acel fenomen psihic ce are un rol esențial în declanșarea, orientarea și modificarea conduitei” (Cosmovici, 2005).
Tranziția la educația digitală în România: o analiză tematică a infrastructurii, competențelor și provocărilor pedagogice în timpul pandemiei COVID-19
Trecerea bruscă la educația online în timpul pandemiei de COVID-19 a scos la iveală provocări semnificative legate de infrastructură digitală, accesul la resurse, competențele digitale ale cadrelor didactice și aplicarea pedagogică a acestora în sistemul educațional românesc. Acest studiu realizează o analiză tematică a zece investigații empirice pentru a identifica și evalua obstacolele recurente cu care s-au confruntat cadrele didactice. Rezultatele indică faptul că adaptarea pedagogică a fost raportată universal ca fiind o provocare esențială, urmată îndeaproape de infrastructură digitală limitată și de gradul de pregătire al profesorilor. Toate categoriile de provocări identificate au fost evaluate constant ca având un impact ridicat asupra rezultatelor educaționale. Studiul evidențiază necesitatea unei investiții sistemice în echitatea digitală, dezvoltarea profesională structurată și strategii pedagogice adaptabile pentru a asigura reziliența în fața viitoarelor perturbări educaționale.
Elevul de azi – digital nativ și orientat spre acțiune
Într-un peisaj educațional în continuă transformare, dezbaterea despre motivația elevilor de a învăța este mai actuală ca oricând. Elevul actual, adesea numit „digital-nativ”, crește într-o lume dominată de tehnologie. Acest mediu a modelat un tipar de gândire și învățare diferit față de generațiile anterioare. Elevii sunt obișnuiți cu feedback rapid, cu acces instant la informație și cu interacțiuni bazate pe scurte explozii de conținut (ex: TikTok, Instagram). Acest model de consum rapid al informației are implicații directe asupra motivației.
Orele remediale obligatorii în învățământul primar – o soluție pripită, fără fundament solid
Acest articol analizează critic introducerea a două ore remediale obligatorii în învățământul primar din România. Sunt prezentate conceptele fundamentale ale educației remediale și principiile care o diferențiază de simpla prelungire a programului școlar. Analiza evidențiază lipsa valorificării experiențelor anterioare (e.g. proiectul ROSE), lipsa formării cadrelor didactice, riscul de supraîncărcare a elevilor și absența unei evaluări de impact. Concluzia subliniază că, fără o viziune pedagogică autentică și adaptată, orele remediale riscă să devină o formalitate administrativă, cu eficiență redusă, care pot compromite această formă de sprijin.
„Falșii prieteni” în limbile engleză și română
Cei doi termeni din componența sintagmei „falși prieteni” apar doar la plural, ceea ce înseamnă că fenomenul are întotdeauna în vedere perechi/grupuri de cuvinte care își au originea în limbi diferite. Melania Roibu a observat punctele comune din definițiile pe care lingviștii le propun pentru această sintagmă: a) falșii prieteni se referă la perechi sau seturi de cuvinte; b) acești termeni provin din limbi diferite; c) sunt foarte asemănători sau chiar identici, în ceea ce privește forma.
