Trăim într-o lume plină de semne şi simboluri mai mult sau mai puţin perceptibile. Cele din lumea sportului au însă o vizibilitate maximă. Gilbert Durand consideră că diferenţa dintre semn îşi simbol constă în semnificant. În cazul semnului, semnificatul poate fi regăsit în planul vieții profane. De exemplu, în sport îmbrăţişările, strângerile de mână, poziţia mâinii la piept atunci când se cântă imnul ţării sunt semne cu semnificaţie precisă, asociată direct contextului în care se manifestă. Ele pot anunţa prietenie, solidaritate, spirit de echipă, mobilizare sau ură, violenţă etc. Astfel, utilizarea semnelor cu o anumită regularitate şi în aceleaşi contexte pot forma coduri socioculturale. Acestea pot fi specifice unei bresle ori categorii profesionale sau de altă natură. Cât priveşte simbolul, acesta este orice semn concret care evocă, printr-un raport natural, ceva abstract sau imposibil de perceput. El nu se mai referă la un obiect, lucru sau personaj, ci la un sens ocultat mult prea puţin evident.
Gamificarea – Lecția care se joacă
Într-o lume educațională tot mai marcată de neatenție, suprasolicitare digitală și pierderea motivației autentice, profesorii caută noi căi prin care să reaprindă curiozitatea și implicarea elevilor. Una dintre cele mai eficiente și moderne abordări este gamificarea – adică integrarea elementelor specifice jocurilor în procesul de predare și învățare.
Împreună pentru sport
Când Pierre de Coubertin a reînviat Olimpiada Modernă, și-a propus să împlinească multe obiective – dintre care unul a fost acela de a aduce lumea împreună să concureze în sport. Fair Play este o virtute a regulii, aderarea prin care jucătorii și sportivii respectă regulile de concurență. Este, de asemenea, un angajament de a participa într-un spirit bun și încurajează o atitudine bună față de sport care include respect, modestie, generozitate și prietenie.
Evaluarea, o cale spre perfecționare
Evaluarea reprezintă una dintre componentele fundamentale ale procesului educațional, evoluând semnificativ de-a lungul timpului pentru a răspunde nevoilor în continuă schimbare ale sistemului de învățământ. De la primele încercări de măsurare obiectivă prin teste standardizate la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la conceptualizarea modernă care integrează evaluarea ca instrument de reglare și perfecționare continuă, această practică pedagogică a parcurs o traiectorie complexă de dezvoltare teoretică și metodologică. Înțelegerea evoluției istorice și a caracteristicilor specifice ale evaluării devine esențială pentru optimizarea proceselor educaționale contemporane, oferind cadrul conceptual necesar pentru implementarea unor strategii evaluate eficiente și adaptate particularităților fiecărei discipline de studiu.
Shaping High School Students’ Thinking and Attitudes: Theoretical Foundations and Educational Interventions
Abstract: The development of students’ thinking and attitudes is a central focus in contemporary education. This article explores the theoretical underpinnings of critical, creative, and reflective thinking, alongside the formation of positive attitudes toward learning and social engagement. It examines effective pedagogical strategies for fostering cognitive and socio-emotional development in adolescents. Drawing from current research, the article offers practical recommendations for teachers and educational decision-makers.
Tehnologiile asistive ca instrumente pentru adaptarea elevilor cu diferite categorii de dizabilități
Integrarea elevilor într-un mediu educațional obișnuit indiferent de dificultățile cu care aceștia se confruntă reprezintă o preocupare deosebită pentru educația incluzivă în societatea modernă. Astfel, de-a lungul timpului s-a încercat identificarea celor mai accesibile instrumente și platforme care vin în sprijinul elevului cu dizabilități în privința adaptării actului educativ.
Exemple de bune practici prin proiectul eTwinning „Little Footprints for a Better Future”
Proiectul eTwinning „Little Footprints for a Better Future” s-a concentrat pe educarea copiilor despre importanța protejării naturii, a reciclării și a menținerii unui mediu curat. Prin intermediul acestei inițiative, elevii au adoptat obiceiuri ecologice și au înțeles rolul lor în crearea unui viitor sustenabil.
La ludification en classe de FLE
La ludification est l’utilisation des codes et des mécanismes du jeu dans d’autres domaines, dans le but de stimuler la participation (applications collaboratives, apprentissage, ressources humaines, etc.). Elle consiste à intégrer des éléments de jeux vidéo, comme les points, les badges, les niveaux, les défis et les classements, pour rendre l’expérience plus ludique et inciter à la participation et à l’atteinte d’objectifs.
STEM Experiments Using Mobile Phones
Science is based on experiments and therefore, science teaching must use didactic experiments. Traditionally, experiments are carried out using expensive laboratory equipment. But in recent years, mobile phones have become increasingly widespread. These phones are equipped with a series of sensors that perform different functions. The sensors can also be used to perform various educational experiments.
De ce avem nevoie de sens, nu doar de salariu
Într-o lume din ce în ce mai orientată spre eficiență, profit și carierism, întrebarea „Cât câștigi?” a devenit mai importantă decât „Ești mulțumit de ceea ce faci?”. Cu toate acestea, tot mai mulți tineri și adulți își dau seama că banii nu pot înlocui sensul. Un salariu atrăgător poate aduce confort, dar nu poate aduce împlinire, motivație profundă sau fericire pe termen lung.
