Școala Gimnazială Vulcana Pandele implementează, în perioada iunie 2022 – iulie 2023, proiectul de mobilitate pe termen scurt pentru mobilitatea elevilor și a personalului în domeniul educației școlare numit „Incluziune prin starea de bine”, cu numărul de referință: 2022-1-RO01-KA122-SCH-000075211. Acest proiect este finanțat de Comisia Europeană în cadrul Acţiunii-Cheie 1: Mobilitatea persoanelor în scopul învăţării a programului Erasmus+. Prima mobilitate în cadrul acestui proiect s-a desfășurat în perioada 9-15 octombrie 2022, în Reykjavik, Islanda.
Metoda clasei inversate. Eficacitatea acesteia în învățământul profesional-tehnic
Articolul prezintă o secvență din lucrarea-studiul de caz de implementare a metodei Clasei inversate în clasele cu profil tehnic. Pentru o implementare reală și fezabilă, este nevoie ca atât profesorii cât și elevii să fie familiarizați cu instrumentele digitale educaționale, cu hardware-ul, software-ul, confidențialitatea și securitatea online, care deja fac parte din viața de zi cu zi a elevilor, indiferent de grupa de vârstă în care se află. Ajutâdu-i să facă singuri, conform principiului Mariei Montessori, am experimentat timp de 7 luni (în perioada studiului la distanță, septembrie 2021-martie 2022) metoda Clasei inversate, relatând mai jos experiența proprie.
Cuvinte-cheie: disciplinele lingvistice, clasa inversată, teorie vs practică, instrumente digitale, implicare, eficacitate, aria profesional-tehnic, produs educațional.
Studiu privind perioada pandemiei în grădinițele de copii
Acest studiu expune concret aspectele urmărite privind perioada pandemiei precum și o analiză tehnică a acestora din experiența mea ca și profesor dar și ca masterand al programului de studiu Management Educațional și Integrare Europeană. În continuare, voi realiza o analiză tehnică pentru fiecare punct urmărit și voi reda și concluziile aferente.
Cărțile virtuale – modalitate de promovare a imaginii unei școli
Promovarea imaginii şcolii a avut şi are un important rol, atât în rândul elevilor şi a părinţilor acestora, a comunităţii, cât şi în rândul cadrelor didactice. Pentru mulţi dintre „actorii” unei şcoli este foarte important sentimentul de apartenenţă la un grup şcolar, mai ales în contextele în care şcoala are o imagine şi o reputaţie deosebită. Devine, aşadar, un act de mândrie faptul de a învăţa, lucra sau colabora în şi cu o instituţie şcolară „bine văzută”.
Liviu Rebreanu în curriculumul școlar (Studiu)
Odată cu căderea comunismului și odată cu reformele educaționale, calea aleasă de comisiile de elaborare a programelor școlare „a fost aceea de a găsi un raport rezonabil între nevoia modernizării obiectivelor și metodelor utilizate în educația umanistă și imperativul de a transmite tinerelor generații un sentiment al responsabilității pentru patrimoniul cultural românesc ca parte a parte a patrimoniului cultural european”. În următoarele rânduri, voi prezenta locul pe care îl ocupă opera lui Liviu Rebreanu în programa de limba română pentru nivelul inferior al liceului cât și pentru nivelul superior.
Studiu privind principalele cauze ale absenteismului și abandonului școlar în comunitățile de rromi
Rromii sunt una dintre cele mai dezavantajate minorităţi etnice din România, atât în ceea ce privește mediul social cât și dreptul la educație. Se cunoaște faptul că mulți dintre ei au probleme încă de la începutul vieții. Din cauza lipsei educației părinților, mulți dintre copiii rromi nu sunt înregistrați la naștere, acest pas îngrădindu-le dreptul la educație și la integrarea în societate. Tradiția, sărăcia, lipsa unor modele de urmat în familie fac ca integrarea acestora în societate să devină din ce în ce mai dificilă. Faptul că îmi desfășor activitatea într-o astfel de comunitate, în care astfel de fenomene sunt des întâlnite, reprezintă un punct de plecare în realizarea acestui studiu.
Stresul ocupațional
Una dintre probleme multiple cu care se confruntă societatea modernă este stresul ocupațional, fiind generat de viața profesională, de mediul muncii, cu consecințe directe asupra activității profesionale, dar și asupra sănătății celor care prestează munca respectivă. Ganster și Schaubroeck (1991) au remarcat faptul că doar în ultimii zece ani au fost publicate aproape 300 de articole cu privire la relația dintre muncă și stres.
Educația outdoor
Educația în aer liber, sau educația în aer liber, este caracterizată ca o strategie educațională, vastă și versatilă, bazată pe pedagogie activă și învățare experimentală, este determinată de principiul aplicării mediului extern și natural. Educația outdoor poate fi folosit în multiple itinerarii educaționale potrivite pentru aprofundare, extindere, detaliere a ceea ce se face în interior, în secțiune. În acest sens nu este o strategie care înlocuiește sistemul educațional mai tradițional, mai degrabă îl susține, îl completează cu experiențe pe care mediul închis nu le poate oferi.
Ziua internațională a cititului împreună la grupă mică
Pe data de 1 februarie 2023, grupa mică a sărbătorit Ziua internaţională a cititului împreună – „O carte, un glas, multe urechi”. O zi-poveste pentru preșcolari. Aceasta este o zi dedicată nu doar lecturii, ci și artei și practicii de a citi cu voce tare. Preșcolarii au avut „liber” la lectură. De Ziua internaţională a cititului împreună, am lansat o provocare preșcolarilor de la grupa mică: să aducă la grădiniță cartea lor preferată pentru a fi răsfoită de către colegii lor. Așadar, am organizat la centru Bibliotecă o expoziție cu acestea, copiii au avut libertatea să le exploreze.
Procrastinarea
Cuvântul procrastinare provine din termenul latin „pro”, care înseamnã înainte, și „castinus”, care înseamnă ieri (Van Wik, 2004). Conform DEX, a procrastina înseamnă a amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. Una dintre primele cercetări care vizau procrastinarea a fost realizată în anul 1978, prin intermediul unui chestionar care încerca să măsoare prezența acestui fenomen și care ajungea la concluzia că 15% dintre respondenții care au fost intervievați au confirmat că uneori procrastinează, în timp ce 1% au rãspuns că procrastinează în mod sistematic. De asemenea, în 2006, în urma unei alte cercetări, aceste procente au crescut în mod simțitor, pânã la aproximativ 60% în cazul celor care procrastinează uneori și cu 2% în cazul celor care procrastineazã sistematic (Steel și Konig, 2006).