Într-o lume în care inteligența artificială generativă (precum ChatGPT, Gemini sau Claude) poate crea instant prezentări, eseuri sau proiecte sofisticate, cadrele didactice se confruntă cu o provocare esențială: „Cum putem proiecta sarcini de învățare în care elevul să folosească AI-ul în mod constructiv, dar în care să fie clară contribuția lui personală, gândirea, alegerile și vocea proprie?” Simpla interzicere a utilizării AI nu mai este realistă — și nici educativă. În schimb, este nevoie de un cadru pedagogic care să încurajeze utilizarea conștientă, transparentă și critică a tehnologiei. Elevul trebuie să învețe nu doar ce știe AI-ul, dar mai ales ce înțelege el, ce alegeri face și ce voce proprie aduce în proces.
Educația muzicală în era digitală: între tradiție și inovație
Educația muzicală, ca parte fundamentală a formării culturale și intelectuale a individului, se află într-un proces continuu de adaptare la noile realități tehnologice și pedagogice ale societății contemporane. Predarea instrumentelor muzicale, în special a viorii, a fost tradițional centrată pe relația directă, personală, dintre profesor și elev, având la bază repetiția, imitarea și transmiterea orală a experienței interpretative. Modelele pedagogice consacrate, precum metoda Suzuki, care valorifică învățarea prin imitație auditivă și începerea studiului la vârste fragede, sau metoda Galamian, axată pe dezvoltarea autonomiei tehnice și expresive, reflectă o filosofie educațională bazată pe prezența fizică și interacțiunea continuă între maestru și discipol (Suzuki, 1983; Galamian, 1962).
Dezvoltarea rezistenței la ciclul liceal – dificultăți și soluții
Întreaga varietate de acţiuni motrice efectuate de individ în activitatea cotidiană sau cea sportivă se realizează corect, sau mai puţin corect, în raport direct cu gradul de dezvoltare a calităţilor motrice. Pregătirea elevilor în ciclul liceal pentru dezvoltarea rezistentei trebuie să aibă la bază îmbunătățirea pe termen lung a capacității de adaptare la efort a organismului.
Colaborarea învățătorului cu familia elevilor în sprijinul educației
În societatea contemporană, educația nu mai este responsabilitatea exclusivă a școlii. Pentru a asigura o dezvoltare armonioasă a copilului, este esențială o colaborare strânsă între școală și familie. Relația dintre noi, învățătorii, și părinți joacă un rol fundamental în crearea unui climat educațional favorabil învățării și formării personalității elevilor.
Educația centrată pe elev în școala românească: între ideal pedagogic și realitate practică
În fiecare clasă din România, de la urbanul cosmopolit până la cel mai izolat sat de munte, elevii vin în fața catedrei cu lumi complet diferite în spate. Unii vin cu încredere, alții cu teamă. Unii au părinți care le citesc seara, alții trebuie să-și îngrijească frații mai mici după ore. Și totuși, de la toți se așteaptă același lucru: să răspundă la aceleași întrebări, să învețe în același ritm, să fie evaluați după aceleași standarde. Acest model educațional, deși încă predominant, a început să fie pus sub semnul întrebării.
Educație în aer liber pentru promovarea valorilor de mediu și incluziune socială (Erasmus+)
În urma participării la cursul de formare „Outdoor education to promote environmental and social inclusion values”, desfășurat în Tenerife, Spania, finanțat prin programul Erasmus+, am fost instruiți și antrenați în activități ce au avut ca scop deprinderea unor tehnici și metode de predare non-formale, pentru crearea unui mediu de învățare antrenant, în aer liber. Voi detalia metodologia „TORE”, care abordează organizarea de activități și excursii în aer liber, cu accent pe biodiversitate si protecția mediului, a eticii în natură și aplicabilitatea acesteia.
De la „metoda exercițiului” la Project-Based Learning: continuități, contraste și sinergii
Învățământul românesc a fost modelat, timp de un secol, de metoda exercițiului – procedeu tradițional axat pe repetarea conștientă a unei sarcini până la formarea unei deprinderi stabile (Cerghit, 2006). În ultimele decenii, aceeași scenă educațională a adoptat cu entuziasm Project-Based Learning (PBL), un cadru modern în care elevii investighează probleme autentice și produc artefacte publice (PBLWorks, 2024). Cum se raportează cele două metode una la cealaltă? Deși par opuse, exercițiul fiind asociat automatizării, iar PBL competențelor de ordin superior, analiza lor relevă o genealogie comună și oportunități de îmbinare strategică.
Istoria și geografia, mereu împreună
Într-o eră a schimbărilor rapide și a globalizării accelerate, școala trebuie să răspundă nevoii de formare a unor cetățeni activi, informați, capabili să gândească critic, să colaboreze și să acționeze responsabil. Tradiționala abordare disciplinară nu mai este suficientă pentru a dezvolta competențele necesare secolului XXI. În acest context, proiectele interdisciplinare – în special cele care îmbină istoria și geografia – devin un catalizator pentru transformarea educației într-un proces viu, conectat la realitate, care formează gândirea complexă și înțelegerea integrată a lumii.
Rolul ARDOR în viața elevilor de gimnaziu – formare prin dezbatere și competiție
Într-o lume în continuă schimbare, în care comunicarea, argumentarea și gândirea critică devin competențe esențiale, elevii de gimnaziu trebuie sprijiniți să se exprime liber, responsabil și convingător. În acest context, ARDOR (Asociația Română de Dezbateri, Oratorie și Retorică) oferă o platformă educațională remarcabilă, cu un impact profund asupra formării intelectuale și morale a tinerilor. Participarea la activitățile ARDOR ajută la modelarea caracterului, dezvoltarea empatiei, respectului și spiritului civic, în acord cu valorile creștine și culturale ale poporului român.
Educația nonformală și proiectele Erasmus+
În Liceul de Arte „Bălașa Doamna” din Târgoviște, s-au derulat, în ultimii 4 ani, proiecte Erasmus+, de tip KA1 – Mobilități școlare, în cadrul acreditării obținute în anul 2020. Două dintre obiective au fost: „îmbunătățirea competențelor pedagogice ale cadrelor didactice, pentru a dezvolta elevilor proveniți din medii defavorizate, atât competențe sociale, civice, de comunicare, cât și abilitități de viață” și „dezvoltarea competențelor de comunicare a cadrelor didactice, în scopul creșterii motivației învățării elevilor ce au domiciliu departe de școală, a celor din familii cu o situație financiară precară”.