Primii 7 sunt anii de până la începerea şcolii, petrecuţi în căminul părintesc sub protecţia magică a figurii mamei celei pline de iubire şi gingăşie, în braţele tatălui cel puternic ca un zmeu şi, în cazuri fericite, sub privirea duioasă şi mângâietoare a bunicilor de poveste. De ce sunt atât de importanţi primii ani din viaţa unui copil?
Școala în care evoluezi – o scară către succes sau către monotonie
Se spune în popor că omul sfințește locul, dar, după părerea mea, și locul sfințește omul. De fapt, este vorba de un cumul de factori cu efecte benefice pentru toate părțile implicate. Ceea ce doresc să spun este de fapt povestea mea în școala în care activez.
Rolul jocului de rol în lecțiile de literatură
Jocurile de rol pot fi o modalitate inovatoare și eficientă de a învăța literatura. În timp ce metoda tradițională de predare implică de obicei citirea și analizarea operei literare, jocurile de rol permit elevilor să intre în pielea personajelor și să experimenteze în mod activ și creativ lumea operei. De multe ori, elevii nu se mai simt atrași de orele de literatură astfel că, profesorii apelează la jocul de rol pentru a le capta atenția și pentru a îi determina pe elevi să fie parte activă în activitățile din cadrul acestor ore.
Moduri de organizare și desfășurare a activității didactice. Lecția de gramatică
Învăţământul românesc actual se află la un punct de cotitură dacă ne gândim la modalităţile de predare sau de învăţare folosite. Felul tradiţional de predare se dovedeşte a fi în totală opoziţie cu cerinţele recente, trăsătura fundamentară fiind reprezentată de pasivitate, iar lumea contemporană necesită implicarea activă a tot ceea ce ne înconjoară. Cu timpul, noile tehnologii au reuşit să aducă o urmă de speranţă în educaţie şi, mai concret, în procesul instructiv-educativ, dar, înainte de toate, trebuie acceptate şi apoi, aplicate, având în vedere că par a fi insuflat teamă, fiind respinse cu obstinaţie de unii. Astfel, se formează un gol imens între vechiul sistem de educaţie şi cel ce se doreşte a fi nou. În ciuda potenţialităţii accelerate în ceea ce priveşte schimbarea lumii, sistemul educaţional este încetinit din toate direcţiile şi pare să i se refuze orice şansă de evoluţie. Cei mai mulţi dintre noi, fie că vorbim despre politicieni, elevi, părinţi, profesori, de fapt, nu reuşim să înţelegem adevărata sursă a crizei, reuşita neînsemnând ridicarea gradului de promovabilitate, ci impactul pe care un examen, spre exemplu, îl are asupra vieţii.
Cultivarea interesului pentru lectura la elevii cu CES
Cartea – acest instrument „magic” cu care cultivăm mintea și sufletul, un cuvânt simplu, obișnuit pentru noi toți și totuși un cuvânt care exprimă un univers întreg, un nesfârșit tezaur de cunoștințe, emoții și trăiri. Cartea permite cititorului să cunoască universul, tot ceea ce îl înconjoară, dar să se și cunoască pe sine și să-și regăsească eul interior.
Folosirea TIC în procesul de predare-învățare-evaluare a copiilor cu cerințe educaționale speciale
Procesul instructiv-educativ a cunoscut noi direcții și orientări pornind de la educația din perspectiva noilor tehnologii, iar învățământul tradițional este forțat spre a se reorienta și adapta în conformitate cu cerințele economico-sociale actuale. Mereu calculatorul a reprezentat un „partener” de joc și un bun „educator” (Tobolcea, 2001). Toate interațiunile cu acesta și intervențiile prin intermediul lui în scopul educației își pun amprenta asupra dezoltării psiho-sociale ale copilului și asupra modelării personalității acestuia. Tocmai din acest motiv, tehnologia informației și comunicării devine un mijloc din ce în ce mai folosit în scop educational prin mijloacele de prezentare, stocare şi procesare a informaţiei.
Metoda cubului – un exemplu de metodă modernă în actul instructiv educativ
În procesul instructiv-educativ, metoda didactică este un concept utilizat în orice activitate. „Termenul metodă derivă etimologic din două cuvinte grecești (odos- „cale”; metha- „spre”, „către”) și are înțelesul de „drum (către)”, „cale (spre). În didactică, metoda se referă la calea care e urmată, drumul ce conduce la atingerea obiectivelor educaționale” (Constantin Cucoș, 2006, p. 287) în funcție de diferite criterii, „atât pe axa evoluției istorice, cât și pe plan sincronic” (Constantin Cucoș, 2006, pag 289). Astfel, privite din perspectivă istorică, metodele se împart în tradiționale și moderne, cu precizarea că o metodă care este tradițională poate evolua spre modernitate în funcție de secvențele care se găsesc în construcția sa, iar o metodă clasificată ca fiind modernă poate conține secvențe cu specific tradițional sau se poate observa faptul că varianta propusă era aplicată și cunoscută de mult timp. Atât metodele moderne, cât și cele tradiționale au caracteristici proprii, însă toate au același scop şi anume: dezvoltarea și consolidarea cunoștințelor elevilor, familiarizarea acestora cu diverse forme de manifestare în viața de zi cu zi.
Abordarea textului literar din perspectivă interdisciplinară
Actualmente, tendinţa sistemului de învăţământ, orientat spre formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie, este de a valorifica un nou model de predare-învăţare-evaluare a disciplinelor şcolare, în care sunt consolidate cunoştinţe din diverse discipline, în vederea educării unei persoane inteligente, capabile să înţeleagă lumea şi să răspundă imperativelor acesteia, printr-o unitate a cunoaşterii. S-a demonstrat faptul că prin învăţarea trans şi interdisciplinară, elevii îşi conştientizează mult mai bine nevoile, abilităţile, stilurile de învăţare, valorificând cunoştinţe acumulate şi potenţialul creativ de identificare a soluţiilor optime pentru diverse probleme sau situaţii racordate la adevărata existenţă umană.
CALL (Computer Assisted Language Learning)
The term CALL (Computer Assisted Language Learning) became established in language education in the early 1980s. It is a form of computer-based learning and it is not a method. The focus of CALL is learning and not teaching. CALL materials are used in teaching to facilitate the language learning process, promoting self-paced learning.
Comportamentul agresiv abuziv repetitiv – bullying, forma specifică a violenței școlare
Potrivit literaturii de specialitate, comportamentul agresiv abuziv repetitiv (bullying) este una dintre formele specifice ale violenței şcolare. Deşi fenomenul bullying – „comportamentul agresiv, abuziv, repetitiv” – este o problemă internațională, care poate conduce la grave consecințe atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, atât pentru agresor, victimă cât şi pentru societate, totuşi această formă de manifestare a agresivității în şcoală este prea puțin studiată în România (Jigău, 2006). Copiii trebuie învățați și sensibilizați în legătură cu sentimentele lor și ale celor din jur.