În ultima vreme au apărut o mulțime de programe și instrumente de organizare a timpului: calendare, agende, articole, aplicații, cărți. În largul lumii și imensitatea timpului, în școală sau la locul de muncă, copii și adulți și-au cumpănit în mod diferit activitățile.
Dezvoltarea stimei de sine pozitive a copiilor
Copiii cu o stimă de sine pozitivă își asumă responsabilități (pot să fac acest lucru!) și se comportă independent (mă descurc singur!). Ei sunt mândri de realizările lor și se implică in efectuarea unor sarcini noi fără probleme. Aceștia își exprimă atât emoțiile pozitive cât și pe cele negative (Îmi place de mine așa cum sunt! Sunt supărat când tu vorbești așa cu mine…). De asemenea ei oferă ajutor și sprijin celorlalți colegi sau membrilor familiei.
Relația manager-lider în context educațional
Relația dintre manager și lider reprezintă unul dintre subiectele cele mai studiate în literatura de specialitate. La prima vedere, cei doi termeni par a se confunda, fiind adesea utilizați ca și sinonime, însă doar prin raportare la diferențele dintre cei doi pot fi stabilite rolurile precise ale fiecăruia.
Copilăria este inima tuturor vârstelor
„Copilăria este inima tuturor vârstelor” (Blaga), este singurul moment al vieții în care trăim totul la maximă intensitate, în care râdem și plângem în aceeași zi, în care ne supărăm și iertăm în câteva secunde, în care suntem singuri și totodată cu toată lumea. Copilăria înseamnă bucurie, puritatea privirii cu care copilul încearcă să înțeleagă lumea și pe care observatorul cât de cât atent, nu poate să nu o remarce, este perioada în care deprindem cele mai importante învățăminte ale vieții, iar fiecare eveniment prin care trece copilul îl formează mai târziu ca om.
Misiunea actuală a femeii creștine. Învățătură creștină și educație morală
Femeii îi revine rolul important de creştere şi educare a copiilor, rol pe care aceasta are datoria sfântă de a-l duce la îndeplinire. Din punct de vedere religios, necesitatea educaţiei rezultă din faptul că omul nu a fost creat perfect, ci perfectibil, cu misiunea de a lucra constant în vederea perfecţionării lui.
Creativ sau critic în cadrul orelor de limba română?
Părerea generală e că a fi creativ înseamnă a fi artist, a avea talent și a crea lucruri frumoase. Dar creativitatea nu înseamnă doar artă făcuta cu talent și nu înseamnă neapărat frumos. Creativitatea înseamnă să găsești soluții la probleme și să depășești obstacolele întâlnite în cale. Poți fi o persoană creativă chiar dacă nu ai vreun talent sau vreo abilitate ieșită din comun.
Abordări interdisciplinare, pornind de la literatură
Abordarea interdisciplinară pornește de la ideea că nicio disciplină de învățământ nu constituie un domeniu închis, fiind posibile legături multiple între discipline. Artele, devenite discipline de învățământ, ar putea avea o viziune comună de predare-învățare pornind de la ideea de estetic și de la aceea că arta reflectă realitatea. Este absolut surprinzător ce varietate de posibilități de explorare a textului literar oferă până și cea mai simplă, sau necomplicată ideatic operă literară în lumina ideii de interdisciplinaritate.
Perspectiva interculturală în predarea limbilor străine
Revoluția tehnologică a ultimelor decenii reduce planeta noastră la dimensiunile a ceea ce McLuhan numește „satul global”. În acest context, noul cetățean trebuie să fie diferit de predecesorul său. El trebuie să conviețuiască cu oameni de naționalități diferite, ceea ce va presupune o inevitabilă confruntare a culturilor. Cultura devine astfel un instrument de socializare care permite actorilor să se situeze în lume, să interpreteze evenimentele și să stabilească relații interpersonale (Kerzil & Vinsonneau, 2004). Dacă Europa de azi este multiculturală, Europa de mâine trebuie să devină interculturală.
Chei de deschidere a textului liric
Lectura ocupă un loc aparte în rândul competenţelor atât de necesare adaptării într-o lume în continuă şi rapidă schimbare, un loc aparte ȋntre abilităṭile de viaṭă ṣi, din fericire, ȋn activităṭile curente ale elevilor contemporani, astfel ȋncât dezvoltarea competenṭelor de lucru cu textul se impune ca prioritate nu doar ȋn activitatea didactică, ci ṣi ȋn cea extraṣcolară.
Opționalul, între deziderat și realitate
Disciplinele opţionale reprezintă o formă de materializare a CDS-ului numită curriculumul elaborat în şcoală. Ele au apărut din necesitatea şi din dorinţa adaptării programelor şcolare la nevoile şi particularităţile comunităţii locale, iar preocupări în această direcţie regăsim încă din perioada interbelică. Introducerea curriculumului elaborat în şcoală reprezintă o provocare semnificativă pentru managementul şcolar, un demers serios în abordarea curicumului, a întregului proces de predare – învăţare – evaluare într-o modalitate diferită.
