Dans le contexte actuel de la mondialisation, de l’essor des technologies de l’information et de la communication ainsi que de l’intensification des phénomènes de migration, l’enseignement des langues étrangères, et plus particulièrement celui du FLE, est confronté à de nouvelles exigences pédagogiques. Celles-ci montrent que l’apprentissage d’une langue ne peut plus se limiter à la seule maîtrise linguistique, mais doit intégrer de manière fondamentale la dimension culturelle, voire interculturelle.
Educația, mediator al științei și tehnicii în epoca contemporană
Transformarea existenței contemporane are loc sub acțiunea a diverși factori, între care o importanță particulară o are dezvoltarea științei și tehnicii. Progresul real nu e posibil prin multiplicarea factologică și prin proliferarea haotică de informații, a căror aglomerare amenință spiritul cu strivirea, ci prin ordine, sistematizare, sinteză, orizont larg etc. În această din urmă privință, cea de a doua jumătate a secolului nostru promovează orientări integralist-funcționaliste, ce determină o atitudine epistemologică unitară de concepere a cunoștințelor și a instrumentelor de acțiune. Spiritul epocii atestă o vocație globalistă în ordonarea stocului imens de date cucerite pe calea investigației științifice și prin conceptualizarea experienței practice.
Predarea-învățarea-evaluarea în stagiile de pregătire practică la agentul economic în domeniul economic-comerț
Importanța stagiilor de pregătire practică la agentul economic reprezintă, în peisajul educațional actual, „puntea” critică între teorie și realitatea productivă. Pentru un elev de liceu din filiera tehnologică sau profesională, contactul direct cu mediul de lucru nu este atât o cerință a curriculei, cât și un factor esențial care poate să îi determine succesul la angajare.
Anatomia cyberbullying-ului în școală: O amenințare fără pauză
Generația actuală de copii este prima care folosește tehnologia ca instrument de hărțuire, punându-i pe părinți în postura inedită de a învăța din mers cum să gestioneze acest fenomen. De cele mai multe ori, aceștia nu realizează cât de vast este publicul din mediul online și nici ce pericole pot apărea atunci când își expun informațiile private pe internet.
Eco-generația în acțiune. Cronică de explorare și responsabilitate în Săptămâna verde
Într-o lume în care amprenta ecologică a umanității devine o provocare globală, educația pentru mediu încetează să mai fie o simplă opțiune curriculară şi devine o necesitate morală. Programul național „Săptămâna Verde” reprezintă mai mult decât o simplă pauză de la cursurile tradiționale; este un cadru educațional non-formal esențial, menit să reconecteze elevii cu natura și să îi responsabilizeze față de resursele planetei. La Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva, am transformat această săptămână într-un maraton al învățării active, unde teoria s-a împletit armonios cu experimentul și observația directă.
Competițiile școlare ca instrument de formare a caracterului
Educația fizică și sportul școlar înseamnă mai mult decât dezvoltarea fizică sau obținerea unor rezultate bune. În competițiile organizate la clasă, între școli sau la niveluri mai avansate, elevii trăiesc experiențe care îi ajută să se descopere, să înțeleagă cum reacționează sub presiune și să învețe să lucreze și să relaționeze cu ceilalți.
Articolul urmărește modul în care competițiile, integrate conștient în procesul didactic, devin contexte de formare a unor comportamente și atitudini care depășesc spațiul terenului de joc: asumarea riscului, gestionarea eșecului, colaborarea și respectul față de reguli și parteneri. Dacă în alte situații școlare învățarea este adesea verificată prin rezultate imediate, în competiție elevii trăiesc direct aceste experiențe, iar ceea ce învață se transformă în valori care îi însoțesc în timp.
Experiențe inedite în Portalegre, Portugalia, în cadrul proiectului Erasmus+
Job shodowing-ul este o metodă de învățare practică la locul de muncă prin care o persoană (observatorul/ shodowing) urmărește îndeaproape un profesionist cu experiență pe parcursul activităților lui zilnice. Prin programul Erasmus+, cadrele didactice au posibilitatea de a se dezvolta profesional, vizitând o școală parteneră din străinătate pentru a observa metodele de predare.
Alanya 2026: Un Hub de învățare STEM și dialog cultural pentru elevii Colegiului Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva
În peisajul educațional contemporan, granițele sălii de clasă devin tot mai permeabile, lăsând loc experiențelor care transformă învățarea într-un proces viu, transdisciplinar și intercultural. Recent, sub egida programului Erasmus+ nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000317140, un grup de 14 elevi de la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva, însoțiți de prof. dr. Sicoe Luminița și prof. Botici Irina, au finalizat o mobilitate de studiu de succes în Alanya, Turcia, în perioada 20–24 aprilie 2026. Găzduiți de Emine Ahmet Uysal Teknoloji Anadolu İmam Hatip Lisesi, elevii noștri au explorat o simbioză inedită între rigoarea tehnologică și profunzimea tradiției, demonstrând că viitorul educației europene rezidă în colaborare și adaptabilitate.
Erasmus+ în Polonia: inovație, incluziune și parteneriate pentru viitor
Proiectul de mobilitate Erasmus+2025-1-RO01-KA121-SCH-00317140 „Feel Amazing in Your School – Inclusive & Digital Learning Partnership RO-PL” a marcat o etapă esențială în dezvoltarea profesională a cadrelor didactice de la Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” din Deva. Găzduită de Zespół Szkolno-Przedszkolny în Brzeźnica, Polonia, această experiență de job shadowing desfășurată între 20 și 24 aprilie 2026 a pus accentul pe integrarea tehnologiei digitale și a metodelor incluzive în învățământul primar.
Jocul didactic matematic în educația timpurie – fundamente și valențe formative la vârsta preșcolară
În educația timpurie, jocul nu reprezintă o simplă formă de recreere, ci principala modalitate prin care copilul preșcolar accesează și își însușește noțiuni abstracte. Claparède afirma că jocul este singura atmosferă în care ființa psihologică a copilului poate să respire și, în consecință, poate să acționeze. Pornind de la această premisă, articolul de față analizează rolul jocului didactic matematic la vârsta preșcolară, punând în dialog reperele teoretice ale domeniului cu câteva exemple concrete din activitatea la grupă, prin care copilul de 3–6/7 ani își dezvoltă gândirea logică și raționamentul matematic.