Chei de deschidere a textului liric

Lectura ocupă un loc aparte în rândul competenţelor atât de necesare adaptării într-o lume în continuă şi rapidă schimbare, un loc aparte ȋntre abilităṭile de viaṭă ṣi, din fericire, ȋn activităṭile curente ale elevilor contemporani, astfel ȋncât dezvoltarea competenṭelor de lucru cu textul se impune ca prioritate nu doar ȋn activitatea didactică, ci ṣi ȋn cea extraṣcolară.

„Poezia este muzica sufletului şi, mai presus de toate, a sufletelor mari şi sensibile”, spunea cândva Voltaire.

În urma aplicării unui chestionar privind lecturile elevilor de gimnaziu, în urma observării sistematice şi a discuţiilor cu ei, a devenit foarte clar faptul că tipul de text preferat nu este textul liric, iar forma textuală agreată nu este poezia. Cei mai mulţi aleg să citească proză epică, de preferat romane grafice.

Să fie aceasta din cauză că sufletul lor nu mai simte muzica sau că măreția şi sensibilitatea ar fi dispărut din sufletele adolescenților de azi? Greu de crezut… Mai degrabă poate fi vorba de lipsa unor „instrumente” adecvate cu ajutorul cărora poezia să-şi descopere tainele şi profunzimile insesizabile la prima vedere. Astfel, pornind de la patru texte lirice cu tematică variată, am construit un atelier didactic pentru a oferi “chei” ce pot deschide universul oricărui text, indiferent de forma sau conținutul său, propunând patru metode de lucru şi patru modalităţi de abordare a textului, adecvate vârstei şi nivelului de pregătire al elevilor.

Activitatea propusă: La disciplina „Limba şi literatura română”, sub tema generică „Modalităţi şi metode de abordare a textului liric”, am provocat elevii claselor a VII-a şi a VIII-a la o lecţie bogată în texte, metode şi modalităţi de abordare a textului.

Am format patru grupe de elevi, prin tragere la sorţi (orice mijloc utilizat în acest sens este funcţional – după data/ luna naşterii, după numărul din catalog, după sportul/ culoarea/ felul de mâncare preferat etc.), fără a se ţine seama de preferinţele lor de lectură.

Pentru că nu putem vorbi despre textul liric fără a vorbi despre emoţie, am început cu un exerciţiu de spargere a gheţii. Am realizat un brainstorming pornind de la cerinţa: “Notaţi un cuvânt care să identifice sentimentele pe care le aveţi în acest moment şi un obiect care să ilustreze concret sentimentele numite.”

Fiecare grupă a primit, apoi, un text liric poetic, pe baza căruia a avut de răspuns unor cerinţe astfel formulate, încât să asigure abordarea textelor printr-o modalitate şi o metodă diferite pentru fiecare grupă în parte, astfel:
grupa 1 – textul “Oda soarelui” de Nicolae Labiş, modalitate de abordare ilustrativă, metoda cadranelor;
grupa 2 – textul “Martie” de Lucian Blaga, modalitate de abordare tabulară, metoda diagramei Venn;
grupa 3 – textul “Cântec” de George Topârceanu, modalitate de abordare centrată pe “punctele tari” ale textului, metoda cubului;
grupa 4 – textul “Întrebare” de Radu Gyr, modalitate de abordare din perspectiva comunicativă, metoda cvintetului.

Produsul final nu va fi o analiză sau o interpretare complexă a textului, ci va consta în identificarea mesajului general şi prezentarea acestuia printr-un poster. Feed-back-ul şi reflecţia se realizează prin turul galeriei.

Grupa 1 – text suport

“Te naşti din plasma zării cu limpezimi de-albuş,
Ne dai în semicicluri lumina ta prin rază –
Mă entuziasmează sublimul tău urcuş,
Căderea ta în hăuri adânc mă întristează.

Când urci, adapi pământul cu sângele-ţi ceresc,
Ucizi fără de milă bacterii ucigaşe.

Dar când cobori sub zare, piticii se fălesc
Cu umbre pieritoare, dar mari, dar uriaşe.”
Nicolae Labiş, Odă soarelui

Fişă de lucru

1. Citeşte textul. Identificaţi cuvintele necunoscute, dacă există, şi clarificaţi sensul lor cu ajutorul partenerilor sau al profesorului.
2. Discutaţi particularităţile de structură / prozodie ale textului.
3. Care este sentimentul dominant exprimat în acest text ? Notaţi sintagmele care susţin alegerea făcută.
4. Care este obiectul în jurul căruia este construit textul ?
5. Identificaţi figurile de stil şi comentaţi rolul lor în sugerarea caracteristicilor obiectului căruia i se dedică poezia.
6. Realizaţi un poster prin care să ilustraţi mesajul poetic pe care credeţi că îl transmite textul, în urma celor descoperite anterior.

Grupa 2 – text suport

“Din caier încălcit de nouri
toarce vântul
fire lungi de ploaie.
Fluşturatici fulgi de nea
s-ar aşeza-n noroi,
dar cum li-e silă –
se ridică iar
şi zboară să-şi găsească
cuib de ramuri.
Vânt şi-i frig –
iar mugurii
prea lacomi de lumină
îşi zgulesc acum
urechile în guler.”
Lucian Blaga, Martie

Fişă de lucru

1. Citeşte textul. Identificaţi cuvintele necunoscute, dacă există, şi clarificaţi sensul lor cu ajutorul partenerilor sau al profesorului.
2. Discutaţi particularităţile de structură / prozodie ale textului.
3. Care este modul de expunere dominant în text ?
4. Cu ajutorul unei diagrame Venn, notaţi elementele câmpului lexical al naturii şi elementele cu care acestea intră în relaţie pentru a constitui figuri de stil.
5. Comentaţi rolul figurilor de stil în conturarea tabloului general descris în text.
6. Realizaţi un poster prin care să ilustraţi mesajul poetic pe care credeţi că îl transmite textul, în urma celor descoperite anterior.

Grupa 3 – text suport

“Frumoasă eşti, pădurea mea,
Când umbra-i încă rară
Şi printre crengi adie-abia
Un vânt de primăvară…

Când de sub frunze moarte ies
În umbră viorele,
Iar eu străbat huceagul des
Cu gândurile mele…

Când strălucesc sub rouă grea
Cărări de soare pline,
Frumoasă eşti, pădurea mea.
Şi singură ca mine…”
George Topârceanu, Cântec

Fişă de lucru

1. Citeşte textul. Identificaţi cuvintele necunoscute, dacă există, şi clarificaţi sensul lor cu ajutorul partenerilor sau al profesorului.
2. Discutaţi particularităţile de structură / prozodie ale textului.
3. Identificaţi cuvintele-cheie, construcţiile care vă atrag atenţia, elementele de bază în jurul cărora credeţi că se dezvoltă textul.
4. Cum se realizează legătura între elementele descoperite anterior pentru a constitui un mesaj unitar?
5. Comentaţi posibilele sensuri ale repetiţiei primului vers, eventual în relaţie cu titlul textului.
6. Realizaţi un poster prin care să ilustraţi mesajul poetic pe care credeţi că îl transmite textul, în urma celor descoperite anterior.

Grupa 4 – text suport

“Adâncă-i noaptea, orele profunde…
Gemând, spre raftul cărţilor mă-ndrum
şi-ntreb în şoaptă fiece volum:
-Tu eşti? Şi cartea fuge şi se-ascunde.

Plângând, întreb portretul ei acum:
-Tu eşti? Şi nici iubita nu-mi răspunde.
Îmi umplu cupa-n vin să mă scufunde,
întreb: -Tu eşti? Şi cupa piere-n fum.

Şi-ntreb şi spada mea: -Tu eşti? Şi tace.
Şi, cum mă prăbuşesc în jilţ, înfrânt,
din zid o umbră albă se desface…

Mă-ntorc spre ea cu sânge în cuvânt
şi-n ochii lui Iisus e numai pace.
Întreb: -Tu eşti? Şi umbra spune: -Sânt.”
Radu Gyr, Întrebare

Fişă de lucru

1. Citeşte textul. Identificaţi cuvintele necunoscute, dacă există, şi clarificaţi sensul lor cu ajutorul partenerilor sau al profesorului.
2. Discutaţi particularităţile de structură / prozodie ale textului.
3. Care sunt elementele situaţiei de comunicare pe care le puteţi descoperi în text?
4. Ce atribute ale fiecărui rol de comunicare sunt exprimate în text? Care sunt transformările prin care trece fiecare ?
5. Realizaţi un cvintet prin care să exprimaţi mesajul din text.
6. Realizaţi un poster prin care să ilustraţi mesajul poetic pe care credeţi că îl transmite textul, în urma celor descoperite anterior.

Ȋn ora următoare celei în care a avut loc activitatea descrisă am reluat atelierul, pe baza, evident, a altor texte suport.

A urmat modificarea corespondenţelor propuse între metodele de lucru şi modalităţile de abordare, pentru a revela puterea de decizie a elevului cititor în faţa textului şi, în special, pentru a ilustra posibilităţile de interpretare, limitate doar de propria încredere, de propria putere de analiză şi sinteză, de propria sensibilitate, de propria fantezie.

Astfel, elevii au călătorit pe drumuri variate în bogăţia semantică a textului liric poetic şi fiecare a avut prilejul să-şi descopere “cheia” preferată pentru intrarea în universul lirismului.

Bibliografie
1. Masteratul de “Didactici ale disciplinelor filologice”, din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti
2. Norel, Mariana & Sâmihaian, Florentina – Limba şi literatura română. Didactica limbii şi literaturii române (II), Proiectul pentru învăţământul rural, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2006
3. Pamfil, Alina – Limba şi literatura română în gimnaziu – Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, 2003
4. Sâmihăian, Florentina – O didactică a limbii şi literaturii române. Provocări actuale pentru profesor şi elev, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2016
5. Secrieru, Mihaela – Didactica limbii române, Universitatea “Al. I. Cuza”, Catedra de limba română şi lingvistică generală, Iaşi, 2004
6. www.romanianvoice.com/poezii/

 

prof. Denisa Dumitrescu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/denisa.dumitrescu

Articole asemănătoare