I had two main motivations for starting to use the Internet in my English classes. First, I wanted students to be exposed to a wider range of English than they usually encounter in their daily lives. Second, I wanted to encourage students to use English for pleasure outside the class.
The Importance of Using the Internet in the Process of Teaching and Learning English
Competențele – problematică și modele de dezvoltare
„A învăţa să înveţi” este una din competenţele cheie în societatea de astăzi, care este o societate bazată pe cunoaştere. În prezent, domeniul cunoaşterii este imens, evoluţia tehnologică are loc foarte repede şi nevoile sociale sunt în continuă modificare. Pentru a se putea adapta unei astfel de societăţi persoanele trebuie sa ştie cum să înveţe. Modelul tradiţional al educaţiei, bazat pe transmiterea cunoştinţelor de la vechea generaţie la cea nouă nu mai este actual, întrucât informaţiile sunt în continuă schimbare şi nu sunt valabile pentru mult timp.
Classroom Interaction
The classroom is a macrocosm which, for all its universal magisterial conventions, reflects in fundamental social terms the world that lies outside the window.
Educația religioasă din perspective a trei factori: Familia, Biserica și Școala
Trăim vremuri din ce în ce mai secularizate. Duhul acestei materializări a spiritului a pătruns până la „despărțitura dintre suflet și duh”. Tinerii sunt cei pe care îi urmărește această stare de indiferentism religios. Oare de ce? Nu ne putem plânge că trăim vremuri în care tinerii nu ar avea acces la spiritualitate. Cu toate că poporul român beneficiază de educația religioasă a copiilor, începând de la o vârstă fragedă până la adolescență, totuși, pe măsură ce înaintează în vârstă, parcă devin tot mai indiferenți, mai apatici și fără sens în direcția valorilor morale. Ce se întâmplă cu semănătura pe care părinții, preoții și dascălii de religie o aruncă în sufletele acestor copii?
Învăţarea mediată
Învăţarea mediată este o modalitate de facilitare şi capacitare a elevului cu ajutorul intervenţiei adultului în structurarea activităţii de învăţare. Strategia işi are originile în teoria dezvoltării inteligenţei a lui Vîgotsky şi practica învăţării mediate a lui Feuerstein (Sternberg, Grigorenko, 1998).
Copilul are o zonă de dezvoltare la care nu are acces decât prin medierea unui adult. Adultul (profesor) facilitează dezvoltarea elevului oferind ajutoare declarative şi procedurale elevului. Dacă elevul învaţă noile abilităţi va fi capabil să transfere această învăţare la situaţii noi, dar similare cu cele învăţate.
Primele etape în începerea unui program de educație ecologică
Educaţia ecologică se confruntă cu provocări şi cu mari ocazii. Printre provocări se numără dorinţa „politică” de a sprijini aplicarea educaţiei ecologice, competiţia pentru resurse, atât financiare cât şi umane, şi reacţiile de deznădejde sau capitulare în faţa degradării mediului.
Documente utile pentru asigurarea calității educației în unitatea de învățământ
Aşa cum prevede ROFUIP, la nivelul fiecărei instituţii de învăţământ, fie ea de stat sau private, funcţionează o serie de comisii, care prin activitatea lor contribuie la susţinerea procesului instructiv-educativ.
Rolul comunicării în prevenirea conflictelor organizaționale
Comunicarea este un proces cu care ne confruntăm în fiecare zi, dar conflictul este şi el un „ingredient” cotidian al experienţei noastre de viaţă. Unii oameni par să ştie doar să provoace conflicte, alţii le şi rezolvă.
De ce clasa inversată?
Una dintre temele actuale ale formărilor de specialitate pentru profesorii de limbi moderne este aceea a clasei inversate (în franceză «classe inversée» sau «renversée», în engleză ”flipped classroom”).
Dar ce este clasa inversată și care este utilitatea ei? Cum putem crea o clasă inversată și cum poate fi ea integrată în una sau mai multe activități de predare? Poate fi adaptată la sistemul românesc de predare și care este impactul acesteia asupra dezvoltării abilităților elevilor, asupra achizițiilor acestora? Poate constitui o formă de evaluare alternativă? Sunt întrebări pe care și le pune orice profesor dornic să își adapteze metodele de predare-evaluare.
Finalități – conținuturi – timp de învățare
Finalităţile educaţiei reprezintă orientările valorice ale educaţiei şi sunt sistematic structurate şi prezentate în legea învăţământului. Ele constituie criteriul fundamental de proiectare, organizare şi evaluare a tuturor activităţilor educative, independent de subsistemul social în care ele se întreprind sau formele de abordare (formal, nonformal, informal). Finalităţile descriu specificul fiecărui nivel de şcolaritate din perspectiva politicii educaţionale. Din perspectivă curriculară, finalităţile au menirea de a fundamenta pedagogic curriculum-ul, îndeplinind următoarele funcţii: de comunicare a valorilor în slujba cărora este pusă educaţia; de anticipare a rezultatelor învăţării; de evaluare a rezultatelor şi de organizare şi reglare a procesului educativ.