O revistă internațională, care acceptă pentru publicare articole în domeniul educației și formării, în limbile română, engleză și franceză.
În cadrul rubricii Out of the box, prezentă în emisiunea Lumea Europa FM, s-a pus în discuție, îl citez pe Cătălin Striblea, „o viziune nouă asupra scutirii de la sport”.
În prima parte a articolului o să prezint ce au discutat Cătălin Striblea și invitatul lui, iar în a doua parte o să analizez subiectul prin prisma omului din sistem, adică un profesor de educație fizică și sport.
Școala Gimnazială Nicolae Colan este o unitate de stat, reprezentând locul de desfășurare a activităților instructiv-educative zilnice a 786 de preșcolari și elevi. Instituția noastră și-a asumat responsabilitatea de a găsi soluții concrete de integrare a copiilor cu CES în învățământul de masă atât la nivel preșcolar cât și primar.
Încadrată într-un context geografic, istoric, cultural complex și dinamic, România este un spațiu care nu face excepție de la tendința actuală de accentuare a diversității structurilor sociale. În acest context, educația interculturală a devenit o temă de actualitate în școala și în societatea românească.
Fiecare profesor are o teorie despre ce reprezintă predarea, chiar dacă nu au o formulare explicită a respective teorii. Acestea percepții afectează mediul pe care îl creează în clasele în care predau. În urma a două studii empirice, s-a observat că predarea profesorilor poate fi încadrată în două categorii: transmiterea de cunoștințe și facilitarea învățării. Transmiterea de cunoștințe e ceea ce mai vedem numit ca și predare clasică, unde profesorul transmite direct informațiile către elevi și se axează pe activitățile proprii, nu a elevilor. Aceasta s-a observat că rezultă în învățare superficială. Facilitarea învățării, în schimb, presupune un profesor care se concentrează pe ceea ce elevii fac și gândesc. În cazul facilitării învățării, s-a observat că elevii sunt mai probabili sa aprofundeze și s-au observat rezultate mai bune.
Proiectul „3 apples fell from the sky” este un proiect european cu 15 parteneri, printre care 1 din Azerbaidjan, 1 din Croația, 2 din Albania, 1 din România, 10 din Turcia, desfășurat cu elevi cu vârsta cuprinsă între 7-11 ani, în perioada septembrie 2020 – ianuarie 2021. Poveștile noastre tradiționale, care au un loc important în transferul moștenirii noastre culturale imateriale, conțin valorile universale indispensabile societății noastre (bunătate, sinceritate, iubire, cooperare, cinste), și au, în același timp, un rol foarte important în dobândirea acestor valori. Scopul proiectului este acela de a îmbunătăți învățarea elevilor prin utilizarea instrumentelor Web 2, de a ajuta elevii să dobândească alfabetizare digitală, de a crește persoane care folosesc limba în mod eficient, de a dezvolta abilități de exprimare în limba română și în alte limbi străine (engleză, turcă).
Implementarea educației STEM în învățământul primar presupune o abordare modernă a programelor școlare, corelând matematica și științele cu cunoștințe de inginerie și tehnologie sau chiar de arte, inovație sau literatură, pornind de la investigarea realității.
Pe tot parcursul anului școlar 2021-2022, elevii mei din clasa I B au desfășurat săptămânal activități de inițiere în programare cu ozoboți, în colaborare cu doamna bibliotecară Isabela Savioli, în cadrul unui parteneriat între American Corner de la Biblioteca județeană „Gheorghe Asachi” Iași și Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”.
Și noi putem… și putem atât de frumos și bine, apreciați fiind în țară, dar mai ales de către partenerii și colaboratorii străini întâlniți în timpul mobilităților! Proiectele Erasmus+ sunt o experiență inedită pentru elevii cu CES, dar foarte utilă pentru viitorii absolvenți ai C.S.E.I. ”Sfânta Filofteia” Ștefănești. Ne aflăm la a doua experiență de acest fel, vom continua pe acest drum, în beneficiul elevilor noștri, dar și al cadrelor didactice, pentru că experiențele dobândite aduc plus valoare prin acumulare de cunoștințe, experiențe noi personale și profesionale.
Finalizarea cu succes în lunile iunie-iulie 2022 a sesiunilor de formare organizate de Asociația OvidiuRo (și a cursului Magia lecturii – pentru încurajarea citirii cu (și) pentru copiii de vârstă mică) mi-au înlesnit intrarea într-un proiect interesant – ofertant din mai multe perspective. Este vorba despre coordonarea unui Atelier de Vară Șotron, destinat copiilor aflați în dificultate/ vulnerabili, dintr-o zonă defavorizată din punct de vedere socio economic a județului Iași. Mărturisesc că nu mai organizasem ateliere de vară de niciun tip, așadar, demersul a fost, cel puțin la debutul său o provocare, temerile risipindu-mi-se însă pe măsură ce reluam informațiile din sesiunile de formare, spre a mă asigura că am prins esența și obiectivele proiectului.
Articolul de față își propune să inventarieze câteva dintre valențele formative ale acestui modulul educațional, punctând, de asemenea, elementele de specificitate care îi conferă de mai bine de două decenii unicitatea în spațiul românesc, printre proiectele de vară pentru preșcolari.
În dorinţa de progres şi creştere economică cu orice preţ, omul a uitat, adesea, că este şi parte a sistemului natural, intervenind, uneori, peste capacitatea de suport a acestuia. Astfel, au apărut dezechilibre ale căror efecte deja se simt, preocupările la nivel mondial fiind tot mai accentuate în direcţia contracarării acestor efecte. Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice şi potenţialul natural.
Pornind de la faptul că ne dorim cu toții o planetă mai curată am ajuns la concluzia că trebuie să învățăm micii copii care pășesc pragul grădiniței că pot deveni adulți responsabili. Aceștia au nevoie să conștientizeze că tot ce folosesc și consumă lasă o urmă asupra mediului. În ciuda lipsei de infrastructură pentru colectarea selectivă și a lacunelor din învățământ când vine vorba de ecoeducație, există încă soluții și metode la îndemână pentru formarea unor generații cât mai responsabile.