Ne aflăm, după mai bine de un an și jumătate de pandemie, care a bulversat întreg mapamondul, înaintea unui nou an școlar și… a unui nou val Covid-19. Când vine vorba despre impactul avut de această pandemie asupra școlii românești și a celor implicați în procesul de învățământ, părerile sunt împărțite. Mulți critică felul în care s-a realizat școala online, deplâng impactul avut de aceasta asupra pregătirii elevilor și a sănătății lor psihice, privesc viitorul elevilor de astăzi și al nostru, al tuturor, în culori sumbre și descurajante. Însuși ministrul Educației a dat un verdict sec și implacabil:„ școala online este un dezastru” (Ministrul Educației: Școala online este un dezastru – Educatie – HotNews.ro).
Responsabilități în lumea digitală
Felul în care ne exprimăm ne dezvăluie personalitatea. Cu alte cuvinte, „arată-mi cum vorbești, ca să-ți spun cine ești!”. Putem merge mai departe și spune că felul în care comunicăm vorbește despre calitatea umană dobândită, este cartea noastră de vizită. Dar, în ultima vreme comunicăm din ce în ce mai mult în sfera digitală. Folosim de la telefoane mobile până la Internet, Facebook, Instagram, Twitter, ori Whatsapp pentru a posta informație considerată adevărată. Suntem creatori de conținut, cum se vehiculează mai nou. Dar, oare, câți dintre noi suntem realmente conștienți de responsabilitățile pe care trebuie să ni le asumăm o dată cu dobândirea cetățeniei digitale? Căci, tot ceea ce scriem/ postăm este înregistrat pentru o lungă perioadă de timp, lăsăm o urmă digitală a interacțiunilor noastre.
Conectarea cu natura prin lecțiile în aer liber
Primele clase și lecții în aer liber sau de „școală în pădure” s-au făcut cunoscute prin anul 1904, în Germania, apoi s-au extins cu repeziciune în toată lumea occidentală. Aceste tipuri de lecții au o multitudine de beneficii, fiind extrem de apreciate de elevi și de profesorii care ies din „cutie”, dorind ca toți elevii să participe în mod activ la fiecare lecție desfășurată în curtea școlii, în livadă, în parc, în grădina bunicilor.
Spirala – metodă de învățare
Modul de abordare a învățării, respectiv experiențele de învățare (prin receptare, prin descoperire, prin problematizare, prin cooperare) sunt etape în atingerea obiectivelor propuse, respectiv a dobândirii de competențe. Cu cât elevul se implică mai mult în activitatea de învățare, având rolul central, fiind organizatorul şi îndrumătorul propriei activități de învățare, cu atât mai mult învățarea favorizează înțelegerea profundă și retenția de lungă durată.
Impactul personalității cadrului didactic asupra managementului clasei (Cercetare)
Omul nu se naște cu personalitate, ci aceasta se formează pe parcursul vieții. „Ea are unele însuşiri biologic-ereditare, dar se obţine ca urmare a confruntărilor cu mediul exterior, este produsul împrejurărilor, rezultând că natura şi calitatea acestora determină calitatea personalităţii.” (Zlate, 2005, p.100)
Managerul școlar. Pregătire, calități și competențe manageriale
Managementul școlar reprezintă, în perioadă actuală, o provocare continuă, ce poate fi dusă către o performanţă ridicată numai dacă persoanele desemnate ţin seama de funcţionalitatea complexă cerută unei şcoli, cunosc şi aplică un sistem de cunostinţe din ştiinţa conducerii, dacă sunt capabile să utilizeze o serie de tehnici si metode care să confere procesului de învăţământ consistentă, dinamism şi eficienţă. Pentru aceasta nu este suficientă experienţă de viaţă, este necesar şi un proces de instrucţie în arta managementului şcolar şi educaţional.
Violența școlară. Proiectul „Mainstream Sighișoara – Investiție europeană pentru incluziunea socială”
Dacă e să vorbim despre violența școlară, atunci și în Școala Gimnazială ”Miron Neagu” sunt cazuri, deoarece violența școlară este asociată, în general, cu zonele urbane dificile sau cu periferiile, acolo unde sărăcia este la ea acasă. Spun acest lucru pentru că cea mai mare parte dintre elevii înscriși la școala noastră trăiesc în astfel de locuri. În general violența, indiferent de forma pe care o îmbracă, este determinată atât de factori externi precum mediul familial sau mediul social, dar și de factori interni ce țin de personalitatea copilului.
Adolescentul în spațiul școlii, de la revoltă la depășirea crizei vârstei
Înțeleasă simplu ca reprezentând acea „perioadă a vieții omului cuprinsă între vârsta pubertății și cea adultă, în care are loc maturizarea treptată a funcțiunilor fizice și psihice ale organismului” (vezi DEX s.v.), adolescenţa se dovedeşte a fi de fapt vârsta marilor confruntări şi a descoperirilor deopotrivă; etapa în care omul învaţă să devină om, se confruntă cu sine şi cu lumea, îşi descoperă sinele şi îşi caută cu obstinaţie drumul spre afirmare.
Copacul cu bucluc – metodă interactivă de evaluare
„Copacul cu bucluc” este o metodă interactivă de evaluare, în care elevii sunt solicitați să facă aprecieri asupra propriei cunoașteri. Elevii revizuiesc ceea ce știu deja despre o anume temă şi apoi exersează aplicarea cunoștințelor dobândite prin cerințe care să le solicite legarea teoriei de practică.
Perpetuarea tradițiilor și obiceiurilor în Maramureș prin activități de educație nonformală
Începuturile educaţiei nonformale se consideră a coincide cu începuturile fondării educaţiei. O expresie înrudită cu educaţia nonformală este „educaţia pe tot parcursul vieţii”. În limba engleză, termenul similar este „life-long learning”. Elementele comune celor două tipuri de învăţare sunt caracterul continuu şi dinamicitatea procesului educaţional, care fundamentează în paralel orice definiţie a educaţiei nonformale.
