Consilierea părinților privind reducerea agresivității la nivel primar

► Informarea părinților despre modul de desfășurare a programului cu copilul – consilierile individuale și de grup; ►Oferirea posibilității de a povești despre evenimentele și observațiile făcute de la ultima întâlnire; ►La final, se vor analiza atent diferite situații din viața de zi cu zi și implicit strategiile de educare utilizate şi cele la care mai trebuie lucrat. În acest caza părinții vor primi sarcini concrete de exersat. Se vor discuta experiențele cu care se confruntă în mod sistematic.

Prima întâlnire cu părinții s-a realizat printr-o vizită la domiciliu acestora, cu scopul de a observa interacțiunile familiale în mediul natural, securizat ce permite oferirea în mod deschis a unor informații legate de familie. Vizita la domiciliu a  influențat comportamentul părinților/mamei (s-au simțit apreciați datorită disponibilității de implicare, „atât de mult” în problemele lor) și realitatea situațiilor conflictuale ale copilului. Tot în cadrul primei întâlniri, părinții au primit informații despre programul ce urmează a fi implementat. Toate activitățile cu părinții s-au derulat sub formă consilierilor individuale pentru a fi înlăturate unele prejudecăți existente.

În  prima activitate cu părinții, este prelucrată tema pe baza fișei de lucru „De ce este copilul meu atât de ostil și de agresiv?”. Observațiile comportamentale realizate pe baza grilei de observare a comportamentului agresiv (BAV) și a grilei de evaluare a implicării copilului în intervenția terapeutică (TMK) au fost de asemenea prezentate părinților. Astfel de observații comportamentale sistematice și complexe realizate fie la școală sau acasă oferă indicii asupra mecanismelor de control comportamental de care dispune copilul. De ex. Copilul amenință cu crize de furie, mama cedează imediat, începe să plângă și astfel reușește să se impună. Părinții au putut vedea în acest fel cum se pot reduce sau întări comportamentele agresive. Că și sprijin părinții au primit fișa de lucru „Tipuri de atitudini” accentuându-se asupra  exemplificării acesteia cu situații concrete în care ei reacționează la comportamentul copilului. Pe baza fișei de lucru „Cum să recompensez/ să pedepsesc în mod corect?” s-a discutat mai atent despre modalitățile de întărire – întărire socială, materială și simbolică, precum și despre consecvență cu care se aplică acestea.

A doua activitate s-a focalizat pe relația dintre comportamentul părinților/ mamei și cel al copilului. Deosebit de important pentru părinți este că ei să formuleze solicitări eficiente. Pentru a modifică pattern-ul comportamental al părinților, s-a avut în vedere însușirea și respectarea a 10 reguli în formularea solicitărilor pentru copii agresivi (Barkley, 2002).

  1. Formulați solicitări doar atunci când sunteți pregătiți să le și impuneți.
  2. Solicitările trebuie adresate direct copilului, nu sub formă de întrebări sau interdicții.
  3. Formulați doar o singură solicitare, o dată.
  4. Copilul nu trebuie să fie distras atunci când i se adresează o solicitare.
  5. Asigurați-vă că vă ascultă cu atenție.
  6. Cereți copilului să repete solicitarea.
  7. Rămâneți în preajma copilului pentru a va asigura că acesta respectă solicitarea.
  8. Părinții trebuie să aplice aceste reguli unui număr redus de sarcini.
  9. Se va stabili intervalul de timp în care solicitarea trebuie respectată.
  10. Dacă solicitarea este respectată, copilul este recompensat – fie prin intermediul programului de întăriri cu puncte, fie prin aprecieri verbale – laude, ….

În cea de-a treia activitate li se prezintă părinților materiale realizate în timpul ședințelor de consiliere cu copiii – individuale și de grup. Prin intermediul acestor materiale ei au putut vedea progresele realizate de copil dar și aspectele la care mai trebuie lucrat. Părinților le-a fost prezentat modul în care pot influența comportamentul agresiv al copiilor. Tot în cadrul acestei ședințe au fost abordate teme precum – discutarea problemelor de comunicare (apar datorită dorințelor neexprimate ale membrilor familiei, de aceea se impune discutarea acestora într-un consiliu de familie), discutarea problemelor legate de educația copilului (părinții trebuie să înțeleagă că uneori ei stimulează dezvoltarea comportamentului inadecvat prin promisiunile făcute și prin inconsecvență), căutarea unor soluții pozitive la conflicte precum și restructurarea vieții de familie (timp petrecut împreună și realizarea a cât mai multe activități comune).

Cea de-a patra activitate a vizat stabilizarea modificărilor pozitive din familie. Rezultatele consilierii au fost întărite prin modificările pozitive și comportamentele consecvente (au fost încurajate activitățile planificate), discutarea comportamentelor alternative situațiilor critice, tipice familiei – fișele de lucru „Tipuri de atitudine”, „Cum să recompensez/ pedepsesc în mod corect”, precum și organizarea consecvență a consiliilor de familie.

Bibliografie

1. Adler A. – „Cunoașterea omului”, Editura științifică, București, 1991.
2. Allport G.W. – „Personality. Psychological Interpretation”, Henry Holt, New York, 1937.
3. Balica, M., Fartuşnic, C., Horga, I., Ionescu, M., Jigău, M., Liiceanu, A., & Mărutescu, A. – ,Rezultatele cercetării de teren -Violență în şcoală” , Bucureşti: Ed. Alpha, 2006.
4. Bandura, A.- ”Aggression: a social learning analysis”, N-Y: Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1973
5. Berger A. – „Copilul dificil”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1978.
6. Coasan A., Vasilescu A. – „Adaptarea școlară”, Editura științifică și Enciclopedică, București, 1988.
7. Cosmovici A., Iacob L. – „Psihologie școlară”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1997.
8. Magerotte G., Willaye E. și colab. – ” Intervenție comportamentală clinică”, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2012.
9. Piaget J. – „Psihologia inteligenței”, Editura științifică, București, 1965.
10. Păunescu C. – „Agresivitatea umană”, Editura Trei, București,1995.
11. Petermann F., Petermann U. – ”Program terapeutic pentru copii agresivi”, Editura RTS, Cluj Napoca, 2005.
12. Rădulescu M.S. – „Anomie, deviantă și patologie socială”, Hyperion, București, 1991.
13. Șchiopu U. – „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967.
14. Szentagotai, A., Tărău, A. – ”Stil de viaţă”, Lemeni, G., Miclea, M (coord), Consiliere şi orientare-ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2004

 

prof. Viorica Borș

Liceul Tehnologic Liviu Rebreanu, Maieru (Bistriţa-Năsăud) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/viorica.bors

Articole asemănătoare