Nu de puține ori, atunci când se discută despre schimbări care ar trebui aduse sistemului de învățământ din România, se vehiculează ideea schimbării și reducerii conținuturilor pentru a produce la elevi o învățare vizibilă, de durată, ancorată în viața reală, într-un cuvânt – a dezvolta competențe. Soluția este, însă, posibilă, și chiar la un click distanță. Deși conceptul de educație STEM a intrat și în vocabularul metodic și didactic în școlile din România suntem încă novice în implementarea la clase a acestui tip de educație.
În perioada 15-19 Mai 2023, am participat în cadrul unei mobilități Erasmus+, la un program job shadowing la CEIP Arco de la Sierra din El Molar, Spania, unde am observat cum conceptul de activitate STEM se poate transforma într-un Festival STEM, cum se depășește educația formală din clase și se ajunge pe un tărâm al creativității, imaginației, al gândirii critice până la primordială formă de învățare – jocul.
Tema de cercetare pe care a avut-o această Feria STEM a fost Importanța apei în natură, iar elevii, organizați în grupuri, și-au prezentat metoda de cercetare, experimentul și concluziile în fața părinților și colegilor, pentru 7 minute. Parcurgând fiecare atelier de la fiecare clasă – de la grădiniță până la clasa a VI-a, am putut învăța despre proprietățile apei, circuitul apei în natură, metode de reducere a poluării, ce este o stație de epurare, construirea unui sistem de irigații, urse de apă potabilă din El Molar. Așadar, s-au utilizat metode de predare bazate pe investigație și analiză directă pentru a-i implica pe elevi în învățare prin experimentare și joc în vederea extinderii abilităților în viața reală și în sprijinul dezvoltării memoriei de lungă durată.
Făcând un tur al galeriei prin toate ateliere de lucru, am putut decela cu ușurință avantaje ale educației STEM.
- Proiectele STEM promovează învățarea prin experiment și permit identificarea de probleme și găsirea de soluții; sunt angrenate toate simțurile care aduc statornicie învățării. Când copiii construiesc, creează și explorează, învățarea are sens pentru ei. Spre exemplu, preșcolarii spanioli au învățat despre proprietățile apei – inodor, insipid, incolor – prin experiment: au gustat apa de la robinet, apoi au adăugat oțet – concluzia a fost că a apărut o modificare a situației inițiale (gustul și mirosul), au adăugat curcuma, au observat o modificare a culorii inițiale.
- Acest tip de educație include activități reale de soluționare a problemelor mondiale: elevii spanioli de clasa a IV-a au adus în atenție distrugerea barierei de corali și distrugerea cochiliilor animalelor marine. Experimentul lor a constat în introducerea unui ou în apă cu oțet și observând consecințele, prin analogie, au concluzionat că apa acidă este dăunătoare animalelor din ecosistemul marin.
- Sunt integrate arta cu știința: clasa a V-a a demonstrat cum cu un microbit și un limbaj de programare ce verifică umiditatea de sol se poate crea un sistem de irigație pentru seră.
- Învățarea bazată pe proiecte STEM încurajează curiozitatea și gândirea analitică. Și îmi amintesc de experimentul simțit pe pielea mea – Strange Water – care m-a pus în situația de încerca și de a corela informații pentru a înțelege de ce după ce am introdus mâinile în apa rece și apă caldă și apoi schimbându-le efectul simțit a fost invers.
- Elevii au un control mai mare asupra învățării ceea ce înseamnă că le pasă mai mult, că vor fi mai implicați.
Evident că nimic nu a rămas neevaluat. Ineditul a fost faptul că părinții au fost implicați în etapa de evaluare; au avut un pașaport cu care au demonstrat prezența la fiecare atelier și împreună cu elevii au creat afișe despre tema de proiect a clasei.
Consider că în această direcție ar trebui să se îndrepte învățământul românesc – în a da societății copii care să gândească profund, care să devină inovatori, care să demonstreze zi de zi cum metoda științifică poate fi aplicată zi de zi, mai pe scurt – a învăța prin a face și prin a integra.