Obiectivele generale propuse pentru consilierile individuale cu elevii:► Copilul trebuie să înveţe să se observe atent. Pentru a putea stabili relaţii mai bune cu ceilalţi copii vom exersa împreună noi comportamente. ► Copilul învață să devină liniștit şi relaxat motor, prin fazele de relaxare din timpul şedinţelor. ► Stabilirea unui plan de administrare de întăriri. Prin intermediul acestuia, copilul va putea recunoaşte relaţia dintre comportamentul său şi consecinţele care îl urmează.
Fiecare şedinţă de consiliere este construită în același fel: ► Mai întâi vom cota împreună fişa detectiv. Această conţine sarcini de autoobservare în afară consilierii. Aceste teme de casă pe care copilul le primeşte până la următoarea şedinţă se referă la situaţii specifice, observabile din viaţa de zi cu zi, în care copilul are dificultăţi. ► Ulterior, are loc faza de relaxare cu ajutorul poveştilor Căpitanului Nemo. În acest caz este vorba de poveşti care prezintă întâmplări de sub ape, care facilitează liniştirea şi obţinerea stării de relaxare. ► Urmează apoi de fiecare dată o fază de consiliere, în care se lucrează la comportamentele agresive şi problematice ale copilului. În această fază lucrăm la identificare unor comportamente şi soluţii adecvate pentru problemele şi conflictele din viaţa de zi cu zi. Accentul este în mod special pe comportamentele pozitive, acceptabile, dezirabile social. ► La finalul fiecărei şedinţe, copilul poate să transforme punctele obţinute în cadrul planului de întăriri în minute de joc. În timpul acestor minute de joc copilul decide cum se va juca la finalul şedinţei.
Prima întâlnire servește cunoașterii reciproce. Copilul este familiarizat cu spațiul în care se află (CSAP – doar acei care nu-l cunosc), apoi i se oferă informații referitoare la programul ce urmează a se desfășura precum și la rolul/ importantă chestionarelor și a celorlalte materiale de diagnostic. În cadrul primei întâlniri s-au avut în vedere discuții referitoare la expectanțele copilului (reprezintă un indiciu al motivației, al succesului consilierii) vis a vis de participarea la program, completarea unei fișe de consiliere/ contract terapeutic care include și discuția terapeutică (orientată spre un scop) în care este abordat și comportamentul concret al copilului precum și eventualele reacții ale mediului și discuții nestructurate – la finalul ședinței (sub formă jocului liber), că o recompensă pentru o bună colaborare. Pe parcursul jocului liber copiii folosesc personaje cu care se identifica ceea ce oferă o mai bună înțelegere a comportamentului.
În cadrul celei de-a doua ședințe, li s-a prezentat copiilor o secvență dintr-un film care, în prima parte redă conflicte, iar la final, personajul este recompensat pentru că a înțeles că un comportament agresiv nu este apreciat de cei din jur și a găsit soluții pentru a-l îndrepta. Scenele au reprezentat o situație plauzibilă specifică vârstei, astfel că acești copii să se poată identifica cu personajele filmului. Fiecare situație prezentată a fost analizată ulterior oferindu-se două alternative – una dezirabilă social și altă indezirabilă, apoi copiii, prin comparare, au avut de ales între cele două motivând alegerea. Faptul că personajul principal și-a îndreptat greșeala, astfel primind o recompensă, a făcut posibilă învățarea prin modelare – care să permită imitarea comportamentului dorit. În cadrul acestei activități accentul a fost pus pe conștientizarea comportamentului fiecărui copil – cum se comportă? este dispus să facă compromisuri? unde are loc conflictul (acasă, la școală)? care sunt consecințele acestuia.?…
În cea de-a treia ședința accentul este pus pe dezvoltarea unui comportament dezirabil prin intermediul tehnicii de autoinstruire/ autocontrol. Această tehnică de autocontrol a fost realizată cu ajutorul poveștii vulpoiului. Vulpea cea vicleană este un simbol de reflectare, de comportament bine gândit și adecvat. Personajul principal a fost un vulpoi tânăr și neexperimentat, care are dificultăți și reacționează cu furie și agresivitate ( Anexă 7).Cu ajutorul vulpilor mai bătrâne și mai viclene, tânărul vulpoi învață eficientă limbajului înțelept (sau vulpesc). El învață acest lucru autoinstruindu-se în mod eficient în viață de zi cu zi. Mesajul transmis de această povestioară a vizat trei direcții – instrucțiunile de calmare sau liniștire (influențarea pe cale verbală a comportamentului agresiv, amânări intenționate), de reflectare (reflecția referitoare la propria persoană – evaluarea propriului comportament, a declanșatorilor reacțiilor agresive, reflecția referitoare la alte persoane – deblocarea abilităților de empatie pentru a acționa împotriva comportamentului agresiv) și instrucțiunile de orientare spre viitor (efectele pozitive ale comportamentului non-agresiv, înțelegere și comunicare asertivă). (Anexă 8)
Cea de-a patra ședința s-a focalizat pe povestiri după imagini, ce prezintă conflicte asemănătoare cu cele prezentate în filmul din prima ședința. În funcție de comportamentul problematic al copilului a fost aleasă o povestire ( din șase) ce conține o descriere a situației și două modalități de soluționare a problemei. Inițial copilului i s-a citit povestirea, a primit imaginea fără însă a i se oferi soluția conflictului (Anexă 9). Ulterior i s-a cerut să spună care e continuarea poveștii și felul în care ea s-ar putea finaliza. S-au analizat consecințele soluțiilor pozitive și negative identificate (a comportamentelor dezirabile și indezirabile). Accentul s-a pus pe anticiparea a diferite consecințe, subliniind amânarea unui comportament imediat care să faciliteze dezvoltarea mai multor alternative de comportament adecvat ( autoinstruirea adecvată – expresiile vulpești). În final s-a recurs la compararea soluțiilor de rezolvare a conflictului oferite de copil cu cele oferite de povestea în imagini, prin intermediul unor întrebări directe care să pună în evidență consecințele comportamentului indezirabil și mai ales avantajele comportamentului dezirabil. Prin intermediul acestor povestiri s-a făcut referire la raportarea copilului la experiențe similare din viață cotidiană, identificând astfel soluții pentru situațiile care le consideră dificile.
Ședința a cincea a fost inițiată prin jocul ,, Să ne împăcăm și să nu ne mai certăm”. Jocul este format din 4 cartoane mari cu imagini care prezintă diferite situații conflictuale și 15 cartonașe cu soluții – jocul cu focul (un copil părăsește grupul de prieteni în timpul unui joc periculos ), tenis (copiii se ceartă din cauza unui joc apreciat de toți – anexă 10), casă cu bandiți (un copil dorește să se joace cu un grup deja format) și săruturi de ciocolată (unii copii mănâncă în detrimentul altora). Dintre cele 15 cartonașe cu soluții câte 3 formează o poveste ce reprezintă continuarea imaginilor mari. Aceste imagini pornesc de la un comportament indezirabil sau agresiv și merg până la diferite manifestări comportamentale dezirabile social cu un final pozitiv ( de ex. Anexă 10 – cartonașul de început 1,2,4,3,5; cartonașul de mijloc 6,8,7,9,10; cartonașul de final 11,13,12,14,15). Comportamentele prezentate corespund experiențelor reale ale copiilor. Pe tot parcursul jocului i s-a cerut copilului să justifice de ce consideră că o soluție este bună sau rea ( din poveștile elaborate de el), să justifice alegerea rolului pentru exersarea comportamentală (care dintre copiii din poveste vrei să fi și de ce?) și să identifice consecințele pozitive respectiv negative ale unui comportament dezirabil sau indezirabil.
În cadrul celei de-a șasea ședință, s-a folosit chestionarul pentru descrierea situațiilor agresive (BAS). Situațiile din BAS sunt enunțuri care reprezintă conflicte din mediul copiilor care au consecințe previzibile și imprevizibile – neliniște în clasa, tulburarea liniștii, bătăi în curtea școlii, copiatul la ore, Filip cel neastâmpărat, interzicerea televizorului, Nu te supără, frate!, amendă pentru trișat, fără tort la ziua de naștere. Pentru fiecare situație BAS, sunt precizate patru soluții pozitive, fără a fi dependență una de cealaltă, reprezentând etapele parțiale ale unei rezolvări adecvate a conflictului. În urma aplicării acestui chestionar, copilul s-a confruntat activ și intens cu acele comportamente dezirabile social (prin prezentarea acestora în situații individuale, concrete) deoarece el trebuia să motiveze cum implementează concret soluția identificată. Pe lângă aceasta în timp ce rezolva sarcina el trebuie să povestească despre ceea ce face și să explice acest lucru, să exerseze dialogul cu sine.
Bibliografie
1. Adler A. – „Cunoasterea omului”, Editura stiintifica, Bucuresti, 1991.
2. Allport G.W. – „Personality. Psychological Interpretation”, Henry Holt, New York, 1937.
3. Balica, M., Fartuşnic, C., Horga, I., Ionescu, M., Jigău, M., Liiceanu, A., & Mărutescu, A. – ,Rezultatele cercetării de teren -Violenta în şcoală” , Bucureşti: Ed. Alpha, 2006.
4. Bandura, A.- ”Aggression: a social learning analysis”, N-Y: Prentice-Hall, Englewood Cliffs, 1973
5. Berger A. – „Copilul dificil”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978.
6. Coasan A., Vasilescu A. – „Adaptarea scolara”, Editura stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1988.
7. Cosmovici A., Iacob L. – „Psihologie scolara”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997.
8. Magerotte G., Willaye E. si colab. – ” Interventie comportamentala clinica”, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2012.
9. Piaget J. – „Psihologia inteligentei”, Editura stiintifica, Bucuresti, 1965.
10. Păunescu C. – „Agresivitatea umana”, Editura Trei, Bucuresti,1995.
11. Petermann F., Petermann U. – ”Program terapeutic pentru copii agresivi”, Editura RTS, Cluj Napoca, 2005.
12. Rădulescu M.S. – „Anomie, devianta si patologie sociala”, Hyperion, Bucuresti, 1991.
13. Schiopu U. – „Psihologia copilului”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967.
14. .Szentagotai, A., Tărău, A. – ”Stil de viaţă”, Lemeni, G., Miclea, M (coord), Consiliere şi orientare-ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2004