În jocurile sportive, antrenamentul este considerat „un proces specializat de dezvoltare şi formare a personalității jucătorului – considerat individual, cât şi integrat în echipă – sub aspectul perfecționării sale fizico-sportive, în vederea realizării unei capacități maxime de performanță, a unei disponibilități pentru performanțe foarte înalte”.
Legătura dintre școală și familie – fundamentul reușitei educaționale
Educația contemporană se confruntă cu provocări complexe care depășesc limitele tradiționale ale instituțiilor de învățământ. Cercetările din domeniul științelor educației evidențiază în mod constant că succesul școlar al elevilor nu depinde exclusiv de calitatea instruirii formale, ci rezultă dintr-o interacțiune dinamică între multiple contexte educaționale. Dintre acestea, parteneriatul între școală și familie constituie una dintre variabilele cele mai semnificative în predicția performanțelor academice și a dezvoltării personale a copilului. Prezentul articol analizează dimensiunile acestei colaborări, identificând mecanismele prin care sinergia educațională poate fi optimizată pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare integrală a elevului în contextul educațional actual.
Alegerea manualelor școlare – o misiune a cadrelor didactice
În ultimii ani, vara, în lunile iunie-iulie, pe agenda de lucru a cadrului didactic se mai adaugă o activitate, care este o misiune onorantă, dar și dificilă, de a selecta din lista manualelor câștigătoare un manual școlar pe care să-l utilizeze elevii săi în parcursul următorului an școlar.
Lecții digitale pentru viitor: Emoții, carieră și jocuri de învățare
Prezentul articol sintetizează bune practici educaționale implementate în procesul instructiv-educativ ca urmare a participării la un curs de pedagogie digitală. Diseminarea vizează aplicarea metodelor și instrumentelor digitale moderne în lecții de consiliere și dezvoltare personală: LessonApp, Genially și Kahoot.
Gamificare, ludificare sau joc didactic digitalizat?
Termenii precum „gamificare”, „ludificare” și „joc didactic digitalizat” au devenit tot mai utilizați ca urmare a schimbărilor aduse de noile paradigme educaționale și a integrării tehnologiei în educație. Gamificarea implică adăugarea caracteristicilor jocurilor, cum ar fi puncte, niveluri, insigne și feedback instantaneu, în contexte educaționale care nu sunt de jocuri pentru a stimula interesul și implicarea elevilor (Deterding et al., 2011). Ludificarea, sau ludicizarea, merge mai departe, transformând întreaga experiență educațională într-un cadru ludic prin convenții, scenarii narative și reguli acceptate, fără a utiliza neapărat instrumente tehnologice (Fizek & Dippel, 2016). Alternativ, jocul digitalizat pentru educație implică direct jocurile electronice educaționale în procesul de învățare (Dominguez et al., 2013). Alegerea și echilibrarea acestor metode trebuie realizată în funcție de contextul educațional, vârsta elevilor și scopurile pedagogice urmărite.
Utilizarea inteligenței artificiale în perfecționarea traducerii – oportunitate sau provocare?
De la instrumente de traducere automată, până la platforme avansate, Inteligența Artificială influențează profund modul în care depășim barierele lingvistice. Avansurile aduse de inteligența artificială în fenomenul cultural complex al traducerilor generează atât posibilități, cât și provocări. Integrarea IA în procesul de traducere poate duce la servicii mai eficiente și de înaltă calitate, însă este esențială colaborarea strânsă dintre traducătorii umani și tehnologia AI, întrucât traducerea este o sarcină complexă care necesită înțelegerea nuanțelor contextuale ale unei anumite limbi.
Muzica și dansul – limbaje universale ale educației nonformale
Într-o lume în continuă schimbare, educația nonformală devine un instrument tot mai valoros în formarea copiilor și tinerilor. Dincolo de programa școlară, aceasta oferă un cadru creativ, liber și participativ în care învățarea capătă sens prin experiență. Două dintre cele mai eficiente și iubite metode sunt muzica și dansul – limbaje universale care unesc, inspiră și transformă.
Albă ca Zăpada și cei șapte pitici – activitate transdisciplinară
Într-o epocă a tehnologiei și a informației rapide, lectura pare adesea o activitate marginalizată în rândul elevilor de gimnaziu. Cu toate acestea, basmele rămân un izvor fundamental pentru formarea gândirii critice, a valorilor morale și a imaginației. Alegerea unui basm clasic, precum „Alba ca Zăpada și cei șapte pitici”, ca suport de învățare nu este deloc întâmplătoare. Dincolo de caracterul său narativ accesibil și atractiv, basmul oferă numeroase oportunități de abordare transdisciplinară, integrând competențe și concepte din diverse domenii – de la literatură la educație civică, arte vizuale, psihologie sau chiar biologie.
Clișeul în lexicul românesc
În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, regăsim trei sensuri ale noțiunii clișeu: primele două proprii, al treilea figurat. Le amintesc pe toate trei: 1. „imagine fotografică negativă (pe peliculă de film sau pe sticlă), obținută în camera obscură și după care se face reproducerea fotografică”, 2. „planșă de metal, de lemn etc. pe care s-a reprodus sau s-a gravat o imagine, spre a fi imprimată”, 3. „Formulă stilistică, expresie etc. banalizată din cauza repetării excesive; șablon”. La o analiză atentă a celor trei definiții, observăm că sensul figurat nu este complet străin de celelalte două, fiindcă are în comun cu acestea reproducerea (clișeul lingvistic reprezintă o reproducere a unor expresii) și imprimarea (judecând după felul în care se imprimă acestea în mentalul colectiv al unei societăți).
Ceea ce face obiectul acestei lucrări este sensul figurat al noțiunii, clișeul lingvistic.
Bienvenue à Paris. Cyberquȇte
Dans le contexte de l’enseignement des langues étrangères, l’importance des expériences d’immersion culturelle pour le développement global des apprenants ne peut être sous-estimée. Ces expériences, qu’elles soient physiques ou virtuelles, constituent un catalyseur essentiel dans l’acquisition non seulement des compétences linguistiques, mais également des compétences interculturelles fondamentales pour l’épanouissement personnel et académique des élèves.
