EDICT

Pentru o dezvoltare plenară și armonioasă a personalității sale copilul trebuie să crească și să se dezvolte într-un mediu bazat pe fericire, înțelegere, respect și pregătit pentru a trăi în spiritul toleranței, acceptării, egalității și solidarității (art. 29). Pentru mine, ca învățător, a fost important momentul în care mi-am pus un șir de  întrebări: Cum trebuie să fie mediul clasei pentru a influența toate aspectele dezvoltării unui copil din punct de vedere social, emoțional, cognitiv și fizic ? Cum să fac ca toți elevii să fie tratați cu respectul cuvenit și să le fie apreciată demnitatea? Cum să asigur un mediu care promovează starea de bine a fiecărui copil? etc.

Pornind de la aceste întrebări, am încercat să organizez altfel activitatea mea de cadru didactic, astfel încât să aibă de câștigat toți. Pentru a se dezvolta, copiii au nevoie să se simtă în siguranță atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional, dar în același timp să se simtă stimulați să progreseze.

Adaptarea mediului educațional care să ajute copilul să se concentreze, în primul rând, asupra satisfacerii nevoilor proprii, astfel devenind factor activ al propriei formări este un element –cheie în procesul de dezvoltare a acestuia. Prin diversificarea strategiilor de predare ofer copiilor de diferite capacități, necesități educaționale și origini sociale să poată participa în activități. Diferențele sunt resurse valoroase, situații de învățare, nu obstacole. Tratez toți copiii cu respect, demnitate și considerație și le ofer oportunități egale pentru implicare și participare; folosesc un limbaj și activități care evită stereotipurile și prejudecățile. Copiii mici învață din modele de aceea, adulții au un rol important în formarea comportamentelor responsabile ale copiilor față de lumea din jur.

O astfel de învățare le oferă elevilor autonomie în alegerea subiectelor, a metodelor de învățare și a ritmului de studiu.

Deoarece într-o școală cu valori democratice cei mai buni profesori sunt cei care pot obține progrese cât de mici pentru fiecare copil în parte, mă adaptez continuu la cerințele individuale diverse ale copiilor. Așa cum nu există soluții care se potrivesc tuturor copiilor și pentru a nu pierde calitățile și competențele acelor indivizi care au aceeași valoare ca și alții, dar care, din diverse motive sunt amenințați cu excluderea, pun accent pe interesele și nevoile lor.

Copiii trebuie înțeleși, auziți, ascultați, e necesar să li se creeze contexte de deschidere,  încredere în propria valoare și demnitate, pentru că fără aceasta ei nu se pot implica activ. Relaționarea și interacțiunile pozitive dintre copii  au un rol important în dezvoltarea lor ca personalități.

Respectarea indicatorilor sus numiți în cadrul procesului oferă copiilor oportunități de dezvolta o identitate puternică și o stimă de sine ridicată; se vor simți în siguranță și confortabil pentru a participa și învăța; vor deveni mai deschiși față de diferențe și diversitate; se vor simți acceptați și vor simți apartenența; își vor dezvolta competențele sociale și emoționale; vor simți că sunt respectați, liberi să exploreze; vor deveni independenți, vor învăța să devină autonomi; vor afla mai multe despre punctele lor forte și cum le pot valorifica; își vor dezvolta gândirea critică; vor deveni încrezători în forțele proprii; vor deveni pro-activi și vor învăța să soluționeze constructiv conflictele; etc.

O clasă în care copiii îi tratează pe ceilalți echitabil, corect, respectuos, demn și se așteaptă la același lucru de la alții se caracterizează prin:

• cooperare – copiii învață să lucreze împreună și funcționează ca o echipă;
• comunicare respectuoasă- copiii se ascultă cu atenție unii pe alții; prietenii care nu se limitează doar la sala de clasă;
• respect reciproc- copiii se acceptă unii pe alții indiferent de aspectul lor sau de mediul lor de proveniență;
• managementul conflictelor- copiii nu se tem de conflicte, le văd ca pe o oportunitate de a învăța;
• schimburi- fac schimb de idei, experiențe, fiind siguri că pot avea încredere unii în alții.

În acest context,  planific și organizez activitățile în așa fel ca ele să ducă și la formarea competențelor sociale, care sunt prioritate pentru viață, ținând de valori, deprinderi, atitudini și cunoștințe, cât și în baza următoarelor principii: interesul superior al copilului; asigurarea drepturilor și șanselor egale; abordarea individualizată și interdisciplinară; identificarea potențialului și necesităților copilului; flexibilității, confidențialității; cooperării și parteneriatului socio-educațional.

Pornind de la premisa că elevii nu sunt doar beneficiari ai unor cunoștințe, ci și participanți activi în procesul de învățare, strategiile didactice utilizate în cadrul orelor vor asigura dezvoltarea abilităților și competențelor necesare prin învățarea activă și participativă.

• Învățarea individuală – unele activități le-am proiectat pentru a mă asigura că fiecare copil se poate exprima. Utilizarea fișelor individuale și alte exerciții au ajutat, mai ales copiii timizi, copiii cu CES etc., să participe la procesul de învățare.
• Învățarea prin colaborare – lucru în grupuri mici sporește participarea copiilor; încurajează copiii să se aprecieze reciproc; dezvoltă abilități de comunicare eficientă, consensul și capacitatea de luare a deciziilor.
• Învățarea împreună cu toată clasa – discuțiile în clasă sunt pentru copii o modalitate valoroasă de a explora împreună idei și probleme. Astfel de discuții asigură audierea unei game foarte largi de idei. Copiii pot cunoaște și înțelege diversitatea de opinii care pot exista cu referire la un singur subiect. Astfel poate fi încurajată dezvoltarea respectului pentru alte puncte de vedere.
• Reflecție – la sfârșitul lecțiilor încurajez elevii să reflecteze critic, de sine stătător, la ceea ce au învățat. Încurajez să spună ceea ce le-a plăcut, să discute despre ceea ce au învățat și să descrie sentimentele pe care le-au trăit pe parcursul activității.

Activitățile ce asigură oportunități egale de învățare și participare pentru toți copiii trebuie să fie:

• active – pune accent pe învățarea prin acțiune;
• centrate pe sarcini – este structurată în jurul unor sarcini de învățare;
• colaborative – utilizează lucrul în grup și învățarea prin cooperare;
• interactive – utilizează discuția și dezbaterea;
• critice – îi încurajează pe elevi să gândească singuri;
• participative – permite elevilor să contribuie la procesul de formare.

Standardele de calitate din perspectiva școlii prietenoase copilului au stat întotdeauna la baza organizării activităților mele. Dimensiunea 1/ Participarea democratică m-a făcut să încurajez elevii la soluționarea problemelor la nivel de clasă mai întâi, apoi la nivel de școală
Acest lucru l-am pornit întotdeauna de la elaborarea regulilor de grup într-o manieră democratică, fiecare expunându-și părerea despre ceea ce poate să-i ofere confort în timpul activităților și pauzelor și cum putem soluționa acest lucru. S-au enumerat un șir de probleme pe care le-am listat, le-am ierarhizat după priorități și în grup au elaborat reguli pe care trebuie să le respecte pentru a se simți bine și în sigurantă.
Tot din acest exercițiu au derivat unele aspecte, care ne-au făcut să înțelegem că avem nevoie  să abordăm anumite teme ce țin de drepturi, responsabilități, încredere, acceptare etc. Aici a fost momentul să îi întreb ce așteptări au ei în urma acestor lecții, astfel ajutându-i să-și exprime opinia personală referitor la demersul educațional și să formuleze niște obiective.

În planul cadru al Programului de alternativă Pas cu Pas, avem ora de Activități de învățare în grup, care ne oferă pe larg posibilitatea abordării  subiectelor de interes. Astfel, am structurat temele noastre pe  trei nivele: Eu; Eu și Tu; Eu și ceilalți. Am pornit de la studierea  eului deoarece am observat că de multe ori situații de conflict apar din necunoaștere pe sine. Temele abordate aici au ținut de respect de sine, încredere în sine, emoțiile și gestionarea lor, eu ca subiect al învățării, planificarea timpului, identitate etc.  Atunci când am trecut  la Eu și Tu am abordat subiecte ce țin de apartenența lor la diferite grupuri sociale : familie, colegi, prieteni, dar și despre diversitate, înțelegerea asemănărilor și diferențelor, aprecierea diversității, etc.  Am continuat cu Eu în raport cu societatea. Aici am discutat despre ce poate să-ți ofere societatea, care sunt drepturile de care se poate bucura, dar și despre pericole și responsabilități.

În cadrul Activităților tematice, o altă lecție care permite studiul pe bază de interese, elevii  aleg să studieze o temă de interes pentru o perioadă de timp, mai bine zis cât se menține interesul.  Aceste proiecte tematice le oferă copiilor posibilitatea de a alege subtema pe care vor să o studieze, modul în care ea va fi prezentată (proiect individual, de grup), materialele pe care le vor folosi etc.

Prin intermediul unor astfel de activități, copiii sunt tratați în mod egal, le sunt înaintate aceleași cerințe, dar fiecare se implică în funcție de potențialul individual,  asumându-și responsabilități în funcție de posibilitățile și abilitățile individuale.

În cadrul acestor discipline, avem ocazia să aplicăm pe larg Modelul Lundy de participare bazat pe drepturile copilului.

SPAȚIU
Oferirea  un spațiu sigur și incluziv pentru copii, unde își exprimă opiniile

VOCE
Oferirea de informații și facilitarea exprimării punctelor de vedere

INFLUENȚĂ
Asigurarea că opiniile copiilor sunt luate în serios și se acționează

AUDIENȚĂ
Opiniile copiilor sunt comunicate adulților

Atunci când avem de discutat ceva împreună, noi ne adunăm la covoraș, unde fiecare are posibilitatea să ia poziția comodă, să se simtă parte a grupului, să fie față în față, astfel creându-se premise pentru o comunicare prietenoasă. Solicit în mod activ părerile copiilor referitor la subiectul pe care îl discutăm. De exemplu dacă suntem la etapa alegerii temei pentru un nou proiect, atunci ascult părerea tuturor celor care vor să se exprime. Fiind conștientă de faptul că copiii sunt diferiți, ofer copiilor și alte opțiuni prin care să se exprime: scris, desen etc. De asemenea, elevii sunt activ implicați în procesul de planificare a activităților care vor urma în urma identificării subiectelor de interes pentru ei la tema aleasă. Am observat că atunci când elevii participă în mod activ în procesul de planificare, ideile lor sunt acceptate și valorificate crește asumarea de responsabilitate din partea lor. Aceasta îi face să participe activ, să reflecteze asupra procesului, să negocieze, să ia decizii bazate pe respectarea drepturilor celorlalți.

Activitățile în care solicit opiniile sau participarea elevilor sunt:

• Transparente și informative- exprimarea liberă a opiniilor; informații complexe și accesibile; participare la planificare;
• Benevole- nu sunt impuse și dacă la un moment dat cineva din anumite motive vrea să se retragă are dreptul să o facă;
• Bazate pe respect- opiniile și acțiunile copiilor trebuie tratate cu respect;
• Relevante- spațiu sigur, confort emoțional, activități interdisciplinare;
• Prietenoase copilului-contextele și strategiile sunt adaptate la necesitățile și capacitățile fiecărui elev; timpul și resursele sunt puse la dispoziția elevilor;
• Incluzive- participarea trebuie să garanteze egalitatea de șanse;
• Susținute prin instruire- să-și susțină punctul de vedere; capacitatea de a-i asculta și de a conlucra cu ei.

Referințe bibliografice
1. Dawn Tankersley, Sanja Brajkovic ș.a., Cum aplicăm teoria în practică, ghid pentru promovarea principiilor unei pedagogii de calitate,Chișinău,2013
2. Auxiliar didactic „De la o identitate personală pozitivă – la relaţii interpersonale  constructive”. Ministerul Educaţiei, CIDDC. Chișinău, 2014 (Disponibil: www.edu.md, childrights.md/ )
3. Democraţia pentru toţi. Manual. Ghidul profesorului (trad. Tatiana Racu). Chişinău, 2005
4. Educaţie pentru democraţie, CEPD. Chişinău, 2004.
5. Gollob R., Krapf P. Explorarea drepturilor copilului. Activități didactice pentru clasele I-IX. Vol. V. Consiliul Europei, 2007.
6. Gollob R., Krapf P., Ólafsdóttir Ó., Weidinger W. Educaţie pentru democraţie. Materiale suport pentru cadre didactice privind educaţia pentru cetăţenie democratică şi drepturile omului. Vol. I. Consiliul Europei, 2010.
7. Gollob R., Weidinger W. A crește în democrație. Activități didactice pentru învățământul primar privind cetățenia democratică și drepturile omului. Vol. II. Consiliul Europei, 2010.