Trecerea la educația incluzivă nu reprezintă doar o schimbare de paradigmă. Ea presupune transformarea menirii de dascăl în arta de a fi om pentru oameni. Dacă menirea presupune doar valorificarea unui dat sau a unor calități personale și profesionale într-un anumit context, arta de a fi dascăl constă în adaptarea permanentă la provocări variate ce provin atât de la fiecare dintre elevi, cât și din partea unei societăți în continuă schimbare. Cum reușim să realizăm integrarea în colectiv a elevilor cu dizabilități, în condițiile în care ei înșiși au particularități și afecțiuni diferite?
Consider că un prim aspect pe care trebuie să-l avem în vedere constă în cunoașterea specificului membrilor grupului țintă și corelarea resurselor existente la nivelul instituției de învățământ cu nevoile de formare ale acestora. Așadar, identificarea caracteristicilor persoanelor cărora urmează să ne adresăm, adaptarea resurselor umane, materiale și financiare ale școlii pentru a răspunde acestor solicitări reprezintă câteva etape care nu sunt de neglijat.
Colaborarea cu părinții elevilor și cu specialiștii din celelalte instituții de pe plan local/ județean devine o necesitate. De asemenea, înregistrarea progresului fiecărui elev permite adoptarea măsurilor potrivite și a strategiilor didactice ulterioare.
Criterii de selecție a resurselor educaționale digitale
În ultimii ani, putem observa cu ușurință că beneficiem de o multitudine de aplicații online gratuite, transformate/care pot fi transformate în resurse educaționale valoroase. Ele oferă șansa cadrului didactic de a-și adapta demersul didactic la particularitățile clasei de elevi, profesorul devenind creator de RED (resurse educaționale deschise).
Materialele didactice realizate cu ajutorul acestor aplicații, în special pentru elevii de vârstă școlară mică, trebuie să fie simple, amuzante/ prietenoase, să aibă un caracter interactiv și să-i motiveze pe școlari. Pentru a reuși să alegem variantele optime, lista criteriilor pe care le avem în vedere este mai lungă și vizează:
- Adecvarea la specificul clasei/ grupei de elevi
- Relevanța pentru tematica studiată/ subiectul abordat și pentru obiectivele urmărite
- Evitarea resurselor cronofage sau a celor în care abundă detaliile inutile (optimizarea resurselor și conținuturilor de studiat/de evaluat)
- Sprijinirea demersului de învățare al elevilor sau de autoevaluare
- Feedbackul după o perioadă scurtă
- Posibilitatea de a-i implica direct pe elevi, de a realiza proiecte individual/ în grup, de a valorifica lucrările/creațiile acestora
Activități colaborative și evaluare interactivă
Dacă elevii lucrează individual/pe grupe pentru realizarea unor proiecte care permit interacțiunea dintre ei, își pot valorifica potențialul creativ, se vor obișnui să colaboreze, să se implice activ în propriul demers de învățare, vor utiliza competențele deja dobândite pentru formarea altora (din aceeași disciplină sau specifice altor discipline).
Uneori, resursele educaționale simple, concepute și utilizate oportun, transformă activitățile anoste, plictisitoare pentru elevi, în unele interesante, atractive. Evaluarea nu mai era deloc stresantă atunci când am optat pentru un test interactiv, de tip grilă, de pe platforma Kahoot. În urma studierii unității tematice, testarea cunoștințelor a devenit un joc. Întrebările erau simple, clare, însoțite de imagini sugestive. Corectitudinea și rapiditatea cu care au fost date răspunsurile au determinat obținerea unui punctaj mai mare. Accentul a căzut pe modul în care învățăm din propriile greșeli, nu asupra locului din clasament de la un moment dat. Feedbackul apărea automat. În cazul elevilor cu CES, am renunțat la limita de timp.
Mijloace audio-vizuale și strategii didactice
Mijloacele audio-vizuale au căpătat o importanță din ce în ce mai mare în contextul actual. Ele, însă, fac parte din categoria mult mai largă a strategiilor didactice și devin eficiente numai dacă sunt adaptate, atent selectate și îmbinate cu celelalte metode și mijloace didactice.
Aplicațiile din mediul online nu sunt întotdeauna realizate în scop educativ. Adeseori ele trebuie folosite în tandem, astfel încât cadrul didactic să le confere un efect formativ, prin modul în care le utilizează. Chatterpix, de exemplu, ar putea fi utilizat cu succes doar dacă imaginea aleasă va corespunde elementelor de conținut vizate în cadrul lecției. În acest caz, poza ar putea fi realizată în WordArt.
Fișele de lucru de tip interactiv, documentarele, materialele PPT ușurează mult activitatea cadrului didactic și determină o atitudine pozitivă a elevilor. Adeseori, la discipline precum limba și literatura română, istorie sau geografie școlarii sunt tentați să renunțe la efortul de a învăța, mai ales dacă această învățare presupune – din perspectiva lor – simpla memorare mecanică și redare a unor cunoștințe. De cele mai multe ori, însă, ei nu sunt familiarizați cu tehnicile de învățare eficientă.
Rolul mijloacelor audio-vizuale este tocmai acela de a-i ajuta pe școlari să deprindă tehnici variate de învățare, de a contribui la formarea unor hărți conceptuale, la evidențierea elementelor esențiale de conținut și de a diminua efortul copiilor prin stimularea simultană a diferiților receptori (auditivi, vizuali, kinestezici etc).
Încă din clasele mici, copiii trebuie îndrumați să identifice mesajul unui text, să extragă ideile principale, să învețe pe baza unei hărți logice, să extragă cuvintele-cheie din materialul receptat. Planșele cu imagini potrivite, organizatorii grafici, fișele de lucru cu sarcini de lucru diferențiate reprezintă instrumente utile atât pentru școlarii cu CES, cât și pentru colegii lor.
Optimizarea procesului de învățare
Recitirea unui text este eficientă dacă se face doar de două – trei ori. Când se insistă pe același material, rezultatul nu este cel dorit. Utilizarea unor aplicații de tip Liveworksheets conduce la creșterea interesului elevilor pentru lectură, în condițiile în care jocurile online propuse sunt strâns legate de conținutul textului studiat.
Creșterea nivelului motivațional al elevilor pentru studiu se poate obține prin implicarea în propriul demers de învățare (prin realizarea unor fișe/ hărți conceptuale, a unor materiale informative însoțite de imagini, prin adăugarea unor aspecte prin care să-și exprime punctul de vedere cu privire la temele de studiat).
Cercetătorii de la California Institute for Technology recomandă ca elevii să caute singuri relații logice sau cauzale între informații, apoi să primească răspunsul corect. Uneori trebuie să existe un interval de timp variabil între soluția găsită și aflarea celei corecte. Fișele de evaluare realizate pe platformele de învățare din mediul online facilitează acest demers, dată fiind posibilitatea de temporizare a răspunsurilor primite.
Strategii interactive și jocuri educaționale
Prin alegerea unor strategii didactice moderne, interactive, școlarii sunt încurajați să coopereze, să se exprime liber și să aibă încredere în abilitățile lor de a înțelege și interpreta un text literar.
Jocul de puzzle constă în reconstituirea unei imagini sau a unui obiect tridimensional având la dispoziție numeroase piese (diferite ca formă și culoare) ce se pot intercala. Pentru cele mai multe persoane această activitate este un hobby. Implicarea copiilor în jocuri/activități care au ca rezultat formarea/întregirea unor imagini care au legătură cu textul studiat ar putea avea impactul dorit.
Implicarea părinților
Implicarea părinților în diferite activități ale tuturor elevilor este de bun augur. Copiii sunt încântați atunci când lucrează cot la cot cu părinții lor, în special în cadrul proiectelor educaționale în care obiectivele și beneficiile sunt clar definite. Poate fi vorba de cititul împreună din Clubul de lectură, de activități practice, de jocuri și concursuri de pictură.
Mai multe aspecte care au legătură atât cu interesul membrilor comunității, cu tradițiile/ obiceiurile de sărbători, cu preocupările, vârsta și aptitudinile școlarilor, cât și cu disponibilitatea adulților de a participa trebuie avute în vedere. Adeseori, dacă părinților elevilor nu li se solicită părerea cu privire la activitățile școlare și extrașcolare pe care le consideră potrivite pentru cei mici și la perioada propice pentru desfășurarea lor, implicarea nu va fi pe măsura așteptărilor cadrelor didactice.
Studiu de caz: Proiectul „Magia sărbătorilor de iarnă”
Un proiect educațional ce pare a fi fost deopotrivă pe placul părinților, al elevilor și al cadrelor didactice a fost „Magia sărbătorilor de iarnă”. Scopul a fost acela de a facilita integrarea elevilor cu CES, punându-i pe copii să colaboreze în cadrul echipelor/grupelor de lucru.
Activitățile realizate au permis valorificarea potențialului creativ și aptitudinilor elevilor de vârstă școlară mică prin jocuri didactice, concursuri și activități artistico-plastice, în vederea formării unei atitudini pozitive față de promovarea obiceiurilor și tradițiilor comunității locale.
Obiectivele proiectului au fost:
- formarea disponibilității elevilor de a respecta obiceiurile, tradițiile, normele de comportare în societate
- participarea la jocuri, concursuri, la activități artistice și practice dedicate sărbătorilor de iarnă
Elevii, ajutați de părinți și de profesori, au aflat care este semnificația sărbătorilor de iarnă, care sunt obiceiurile de Crăciun, au desenat, au modelat, au recitat poezii, au cântat colinde și au descoperit elemente specifice portului popular. Ei au avut posibilitatea să se bucure de cadouri-surpriză, după ce au participat la un concurs în care au făcut echipe cu proprii lor părinți.
Când elevii se bucură de înțelegere, colaborare, empatie, încurajare și valorizare, învață să fie fericiți și să le zâmbească părinților, colegilor și profesorilor.
Bibliografie
Gheorghiu, F. (2005), Modalități de intervenție personalizată în cadrul învățământului integrat, Presa Universitară Clujeană.
Gherguț, A. (2001), Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale, Editura Polirom, Iași.