Datorită prezenței elevilor cu cerințe educative speciale (CES), sistemul de învățământ a trecut recent prin schimbări fundamentale de paradigmă, concretizate în conceptele de educație integrată și școală incluzivă. Acești elevi prezintă dificultăți diverse (de comunicare, limbaj, orientare spațială, atenție, ritm de lucru, emoționale etc.), dar nu trebuie etichetați, ci recunoscuți ca având CES. Ei necesită un sprijin sporit din partea adulților (părinți, profesori), materializat prin atenție suplimentară, educație individualizată, răbdare și înțelegere. Pentru a le permite să progreseze în ritmul propriu și conform capacităților individuale, este esențială flexibilizarea curriculum-ului școlar, implicând adaptarea conținuturilor, metodelor și tehnicilor de lucru. (Darie, 2014, p.1)
Magia poveștilor în activitățile educative ale preșcolarilor
Literatura pentru copii, în special basmele și poveștile clasice, constituie un resursă pedagogică esențială în educația timpurie, facilitând nu doar dezvoltarea competențelor lingvistice, ci și formarea unor abilități cognitive, sociale și emoționale complexe (Bettelheim, 1976; Zipes, 2012). În contextul educației preșcolare contemporane, abordările didactice integrate, care combină multiple domenii de dezvoltare într-o secvență coerentă de activități, s-au dovedit deosebit de eficiente în promovarea unei învățări holistice și semnificative (Katz & Chard, 2000).
Stimularea creativității prin proiectele eTwinning în clasele primare
Într-o lume aflată într-o continuă transformare, în care inovația, flexibilitatea și gândirea originală devin resurse esențiale pentru succesul personal și profesional, școala are datoria nu doar de a transmite cunoștințe, ci și de a cultiva potențialul creativ al fiecărui copil. Creativitatea, adesea înțeleasă ca un dar nativ, este în realitate o abilitate care poate fi educată, încurajată și dezvoltată prin metode și contexte adecvate.
Cum pot folosi profesorii Scratch?
Fiecare profesor știe cât de greu este să captezi atenția copiilor în zilele noastre. Atunci când am descoperit Scratch, m-a surprins simplitatea lui – nu e nevoie de cunoștințe complicate de programare, iar copiii pot vedea imediat ce creează. Am realizat că această platformă nu e doar un joc pe computer, ci o modalitate prin care elevii pot face ceva cu propriile mâini, pe digital. În grădiniță și la preșcolari, unde trebuie să menții lucrurile simple și distractive, Scratch s-a dovedit a fi exact ceea ce le lipsea lecțiilor noastre – o cale prin care copiii pot fi creatori, nu doar consumatori de tehnologie.
Formarea continuă – busola dezvoltării profesionale. Analiza nevoilor de formare în CJRAE Bistrița-Năsăud (2025)
Articolul prezintă rezultatele și interpretarea unei analize instituționale a nevoilor de formare continuă, desfășurată în luna octombrie 2025 la nivelul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud. Pe baza răspunsurilor oferite de 82 de cadre didactice, raportul conturează direcțiile majore de formare pentru perioada 2025–2027 și oferă o perspectivă asupra modului în care profesioniștii din educație percep dezvoltarea continuă, în contextul transformărilor aduse de educația incluzivă și digitalizare.
Integrating Modern Pedagogical Approaches in the Study of Victorian Fiction: A Case Study of Tess of the d’Urbervilles
Teaching literature in the 21st century requires a renewed vision that connects aesthetic appreciation with ethical, social, and emotional understanding. Thomas Hardy’s Tess of the d’Urbervilles (1891) remains an exemplary text through which educators can explore the intersection of literary form, social context, and moral consciousness. The tragic story of Tess Durbeyfield offers rich material for developing critical thinking, empathy, and awareness of gender and social inequality. Modern didactic approaches invite students not only to analyze the text as a cultural artifact but also to engage with it as a mirror of human experience and ethical choice (Carter, 2019, p. 45).
Receptarea poeziei lui Lucian Blaga – între mister și experiență didactică
Articolul analizează modalități de predare a poeziei lui Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, adaptate specificului elevilor din liceele tehnologice, profil mecanic, unde nivelul de pregătire literară și interesul pentru poezie sunt reduse. Strategia didactică propusă pornește de la experiențele personale ale adolescenților (iubirea ca mister) și utilizează metode interactive (brainstorming, materiale audio-video, analogii tehnice), pentru a face accesibil un text liric abstract. Se argumentează importanța valorificării resurselor afective și vizuale pentru a cultiva sensibilitatea estetică și reflecția personală a elevilor.
Microstructuri comprehensive în etapa de postlectură a unui text literar
Prezentul articol abordează problematica comprehensiunii textului literar în contexul didactic, cu accent pe etapa de postlectură și pe importanța microstructurilor textuale în formarea competențelor de lectură. Plecând de la premisa pluralității interpretative a textului literar, se argumentează necesitatea unei abordări didactice centrate pe elev, care să promoveze autonomia în receptarea și interpretarea operei literare. Studiul diferențiază între macrostructurile textuale (sensuri globale, elemente de teorie literară) și microstructurile textuale (detalii semnificative care facilitează înțelegerea profundă a mesajului), subliniind rolul esențial al acestora din urmă în procesul de comprehensiune. Ca exemplificare practică, se prezintă o secvență didactică bazată pe tehnica Sherlock Holmes și pe o resursă educațională deschisă (escape room digital), aplicată în studiul operei Mica vrăjitoare, de Otfried Preussler, demonstrând potențialul metodelor interactive în dezvoltarea gândirii critice și a competențelor de lectură semnificativă (reading for meaning).
Specificul întâlnirii de dimineață în educația preșcolarilor
Managementul optim al grupului de elevi începe în cadrul momentului Întâlnirea de dimineaţă. Începutul zilei oferă tuturor copiilor posibilitatea de a se conecta optim la cerinţele grupului, ale spaţiului şi ale activităţilor planificate pentru ziua respectivă.
Importanța activităților de educație fizică în dezvoltarea personalității preșcolarului
Unul dintre elementele de bază ale sistemului educațional al copiilor îl constituie educația fizică a tinerei generații, aceasta contribuind la pregătirea unui tineret capabil, sănătos și puternic pentru a se integra în societatea modernă.
