O abordare constructivistă a procesului de instruire necesită identificarea unor principii care să ghideze această activitate centrată pe elev, pe modul lui de învăţare, potrivit cerințelor cunoaşterii ştiinţifice. Dialectic şi pragmatic, constructivismul se opune concepţiei top-down a raporturilor între cunoştințe şi punerea în practică a acestor cunoştinte în situații-problemă. Această concepție presupune că rezolvarea de probleme se reduce la aplicarea în cazuri particulare a unei cunoştințe achiziționate şi înțelese anterior.
Învățarea în clasa constructivistă – principii
Formarea continuă a personalului didactic în România
Conceptul de formare continuă stabilește direcții importante în perfecționarea cadrelor didactice, conturate prin consolidarea reformelor întreprinse și reevaluarea elementelor primordiale, într-o societate avansată tehnologic. Aceasta depășește reprezentarea fundamentală de „remediu la carenţele formării inițiale insuficientă pentru întreaga carieră profesională” (didactică), formarea continuă, în accepţia sa (post)modernă, „începe să fie concepută ca un proces de lungă durată şi de învăţare permanentă”, fiind definită ca „un ansamblu de activităţi şi de practici care cer implicarea educatorilor pentru amplificarea cunoştinţelor proprii, perfecţionarea deprinderilor, analiza şi dezvoltarea atitudinilor profesionale” (EURYDICE, 1997, pp.8-9).
Importanța culturii organizaționale la nivelul instituției școlare
În societatea modernă, activitățile omului urmează traiectoria unui proces de structurare și organizare, atât pe plan social cât și pe plan social. Este nevoie de organizare, spune E. Păun în Școala – abordare sociopedagogică, pentru că se urmărește obținerea de rezultate și eficiență superioară. Se alătură și nevoile și trebuințele subiective ale indivizilor, astfel încât omul modern simte nevoia să facă parte din organizații și să participe la viața acestora (Păun, 1999, p. 7). Autorul mai precizează ca omul modern este un om organizațional.
Exemple de bune practici privind dezvoltarea socio-emoțională a elevilor de vârstă școlară mică (Proiect)
Proiectul educațional „Prietenii emoțiilor” este un proiect de formare și consolidare a abilităților emoționale cu rol de factori de protecție în prevenirea dezechilibrului emoțional, punând accent pe: conștientizarea de sine, abilități de comunicare asertivă, gestionarea emoțiilor negative, identificarea nevoilor și abilitatea de a face față presiunii grupului și de adoptare a deciziilor pentru o dezvoltare sănătoasă.
Studiu privind activitățile din cadrul programului Săptămâna verde
Începând cu anul școlar 2022-2023, în instituțiile de învățământ preuniversitar se desfășoară programul „Săptămâna verde”, ceea ce presupune că în fiecare unitate școlară din țară timp de o săptămână se desfășoară activități specifice cu caracter ecologic. Perioada în care se desfășoară acest program este la alegerea fiecărei unități de învățământ.
Educația pentru dezvoltare durabilă – un viitor mai sigur pentru tânăra generație
Educația este un element cheie al dezvoltării durabile. Este esențial să promovăm competențele științifice și de dezvoltare durabilă, dar și abilități precum gândirea critică prin intermediul unor practici educaționale transformaționale și orientate spre viitor. Concepția participativă permite tuturor actorilor interesați – elevi, profesori, alți specialiști, reprezentanți ai agenţiilor de protecţia mediului, membri de familie – să pună în practică cercetările și inovațiile recente din sfera dezvoltării durabile.
Cum i-am putea face pe elevi să-și pună întrebări bune în privința dezvoltării durabile?
Jocul didactic în procesul instructiv-educativ la grădiniță
Edouard Claparede afirma: „Jocul este singura atmosferă în care fiinţa sa psihologică poate să respire şi în consecinţă poate să acţioneze. A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne întreba de ce este copil, nu ne putem imagina copilărie fără râsete şi jocurile sale.” Jocul didactic este mijlocul fundamental de instruire şi educare în învățământul preșcolar pentru că: îmbină armonios atât sarcini specifice jocului, cât şi sarcini şi funcții specifice învățării: „sub influența lui se dezvoltă şi se restructurează întreaga activitate psihică a copilului”, jocul având „rol de propulsare în procesul obiectiv al dezvoltării”.
Integrarea tehnologiei în activitățile preșcolare: avantaje și provocări
În era modernă a tehnologiei, utilizarea dispozitivelor și a aplicațiilor digitale în educația preșcolară a devenit o realitate tot mai frecventă. Această tendință ridică numeroase întrebări și preocupări, dar și beneficii evidente pentru dezvoltarea copiilor. Astfel, integrarea tehnologiei în activitățile preșcolare vine atât cu avantaje, cât și cu provocări.
The Importance of Feedback in Teaching
Feedback is similar to the foundation of a house, the stronger it is, the more efficient it proves to be in time. Learners and teachers use feedback to a certain extent, sometimes even without realising it. All parties involved in the educational process should regard feedback as a key tool on the way to delivering and acquiring information. There is much to teaching beyond grading. There is feedback that leads to questions and questions to knowledge. Hence, all teachers can enhance a better learning product to their students if they allow feedback become one of the main ingredients of a successful recipe called teaching.
Studiu privind rolul și eficiența proiectelor în formarea elevilor de gimnaziu
La ora actuală, sistemul de învățământ este bazat pe folosirea a două tipuri de metode didactice și anume cele tradiționale și moderne.
În cadrul unui sistem de învățământ modern metodologia didactică trebuie să țină pasul cu tendințele societății, precum și cu toate cerințele formabililor, respectiv cu modificările intervenite în educație.