Dezvoltarea limbajului se află în relaţie de interdependenţă alături de celelalte caracteristici psihice ale individului, astfel influențând în mare măsură, formarea personalităţii acestuia. Tulburările de limbaj, începând cu cele mai simple, determină, la o anumită vârstă, dezorganizarea echilibrului personalităţii.
Cântecul în ora de limba franceză
Este evident că o bună parte din cei cărora mă adresez aici nu vor fi dornici (inițial, cel puțin) să utilizeze cântecul pe perioada unui an școlar, însă cum am putea noi și elevii noștri să profităm de comorile cântecului, continuând în același timp să predăm materia și totodată elevii să învețe ceea ce ar trebui să învețe?
La dimension subjective dans le langage
La manifestation de la subjectivité ne s‘arrête pas au niveau des états mentaux ou physiques, nous la rencontrons aussi dans le langage et nous allons voir les formes sous lesquelles elle se manifeste. Dans son ouvrage L’énonciation de la subjectivité dans le langage, Catherine Kerbrat-Orecchioni affirme : Toute unité lexicale est, en un sens, subjective, puisque les « mots » de la langue ne sont jamais que des symboles subjectifs et interprétatifs des « choses » .
Placide Deseille. Nostalgia ortodoxiei – Problema răului
Ce este răul? Răul se pare a fi un mister pentru lume. La o lansare de carte părintele George Remete ne spune că a fi rău nu înseamnă numai a face rău, ci și a nu vedea binele, a vedea numai partea goală a paharului, a nu vedea sfârșitul răului. Iar a fi cu adevărat bun nu înseamnă numai a nu face rău, a nu vedea răul, ci mai ales a nu-l putea vedea, a vedea numai binele, a vedea o șansă în bine pentru toți. Sfinții Părinți ne spun că răul nu are ființă și este binele pe dos.
Relația dintre agenții educaționali din prisma reglării emoționale și a optimismului
Meseria de profesor este caracterizată ca fiind una plină de schimbări, în care cadrele didactice trebuie să aibă capacitatea de a se adapta la diferite situații care se ivesc în cariera lor profesională (Collie & Martin, 2016). Unele schimbări sunt anticipate, de exemplu începerea unei noi generații de elevi cu un nou colectiv de părinți, schimbarea instituției de învățământ, dar unele schimbări pot fi neașteptate, de exemplu evenimentele perturbatoare, comportamentele indezirabile ale elevilor, neimplicarea și lipsa de comunicare a părinților, colegilor, directorilor.
Metode interactive de învățare
Calitatea unei tehnologii este dată de flexibilitatea şi deschiderea ei faţă de situaţiile şi exigenţele noi, complexe ale învăţământului contemporan. În diversificarea strategiilor de predare – învăţare se va pune un accent deosebit pe metodele activ-participative, care încurajează plasarea elevului în situaţia de a explora şi de a deveni independent. Elevii au diferite niveluri de dezvoltare, ritmuri diferite de asimilare precum şi stiluri diferite de învăţare. Aceste diferenţe trebuie luate în considerare în planificarea activităţilor, care trebuie să dezvolte stima de sine şi un sentiment pozitiv faţă de învăţare. În acelaşi timp, predarea trebuie să ia în considerare experienţa de viaţă şi experienţa de învăţare a elevului, pentru a adapta corespunzător sarcinile de învăţare.
Lectura care salvează – formarea conștiinței elevului prin studiul romanului „Moromeții”
În contextul actual, marcat de schimbări sociale rapide și de o diminuare a interesului pentru lectură, profesorul de limba și literatura română are misiunea dificilă de a transforma ora de literatură într-un spațiu de formare morală și intelectuală. Pentru elevii din mediul rural sau din învățământul profesional, literatura nu trebuie să rămână doar un obiect de studiu, ci o experiență de viață, capabilă să ofere modele, repere și sensuri.
Scénario didactique pour une démarche de didactique intégrée
Le présent article propose un scénario didactique fondé sur une approche de didactique intégrée pour l’enseignement des adjectifs possessifs en français langue étrangère (FLE) auprès d’apprenants roumanophones. Face aux difficultés récurrentes d’acquisition liées aux interférences linguistiques entre le roumain et le français, notamment dans l’expression de la possession, cette démarche pédagogique exploite de manière structurée les connaissances métalinguistiques des apprenants en langue maternelle comme levier d’apprentissage. En s’appuyant sur une analyse contrastive explicite et sur l’utilisation de textes littéraires authentiques (poésie d’Eminescu, extraits romanesques), le scénario vise à développer la conscience linguistique des apprenants tout en renforçant leur motivation par une approche interculturelle. L’article décrit les étapes concrètes du travail en classe, de l’activité de brise-glace à la production langagière, et met en évidence la plus-value d’une démarche qui non seulement améliore la précision grammaticale, mais contribue également à la formation de compétences métalinguistiques transférables et à une meilleure compréhension des systèmes linguistiques en contact.
Fragilitatea ca metodă. Despre cum profesorul de literatură învață odată cu elevii săi
Cine este profesorul de literatură atunci când nu predă certitudini? Profesorul de limba și literatura română este adesea perceput ca o instanță a siguranței: depozitar de sensuri, garant al interpretărilor corecte, mediator între text și elev. După 23 de ani de activitate la catedră, această reprezentare se dovedește însă mai degrabă o convenție decât o realitate. Dincolo de ea se află un profesionist expus permanent îndoielii, surprizei și nevoii de reconfigurare.
Portret de personaj prin interviu
Actanţii permanenţi și activi ai actului educațional din cadrul unei instituții școlare sunt cadrul didactic şi elevul. În consecință, profilul profesional al profesorului, dar și profilul comportamental și psihologic al elevului sunt influenţate de „schimbare”. Noțiunea de „schimbare” presupune apariţia unor abordări inovative ale actului educațional, în defavoarea unor activități educative ce stau sub semnul tradiţionalului. Orice cadrul didactic trebuie să-şi însuşească actualele deziderate ale învăţământului, trebuie să cunoască şi să actualizeze rolurile prevăzute de noua paradigmă educaţională: mediator, moderator, facilitator al desfăşurării activităţilor instructiv-educative.
