Evaluarea reprezintă o componentă esențială a procesului instructiv-educativ, contribuind la scopul acestuia de dezvoltare a capacităților intelectuale ale elevilor, care sunt complexe și interdisciplinare. Totuși, în secolul 21, evaluarea nu mai trebuie să apară doar roșu pe alb, ci trebuie să fie un proces interactiv, în care elevii să fie implicați atât în propria evaluare cât și în cea a colegilor. Această etapă a procesului educativ trebuie să reprezinte o parte în care elevii să preia controlul și să își asume responsabilitatea întregului proces, devenind astfel protagoniști în procesul propriei evaluări.
Curiozitatea ca resursă educativă: activități integrate în educația literar-artistică prin Canva și limba franceză
Într-o vreme în care elevii trăiesc într-un univers al informației rapide, al imaginilor și al conținutului digital, școala nu mai poate concura prin simpla transmitere de date. Miza reală a educației este să transforme informația în învățare: în înțelegere, competențe și atitudini. Acest lucru este cu atât mai vizibil în predarea limbilor moderne, unde progresul nu se măsoară doar în reguli și exerciții, ci în capacitatea elevului de a se exprima liber, coerent și convingător. Din această perspectivă, activitățile integrate, susținute de tehnologiile digitale, nu reprezintă doar o „modă”, ci o cale solidă și responsabilă de inovare pedagogică.
L’Innovation en classe de FLE : une reconfiguration des contextes d’apprentissage
Dans le domaine de la didactique du Français Langue Étrangère (FLE), l’innovation a longtemps été perçue sous le prisme restrictif de l’outil technologique, alors qu’elle réside fondamentalement dans la mutation des contextes où s’exerce l’activité langagière de l’apprenant. Innover ne revient pas simplement à transposer un exercice de grammaire sur un support numérique, mais consiste plutôt à redéfinir l’écologie de la classe pour que l’élève ne soit plus un réceptacle passif de structures morphosyntaxiques, mais un sujet agissant au sein d’environnements pluriels. Cette reconfiguration contextuelle impose une réflexion sur la porosité des frontières entre l’espace formel de l’école et les espaces informels où la langue circule de manière organique, exigeant ainsi une refonte de l’agir professoral et une autonomisation accrue de l’élève.
«Temps du discours», «Temps du récit». Extrait du roman Un Barrage contre le Pacifique, par Marguerite Duras (Étude)
L’enseignement de la grammaire du français dans le secondaire nécessite une articulation entre les connaissances théoriques linguistiques et leur application à l’analyse textuelle, dans une perspective qui favorise le développement des compétences interprétatives des élèves. La distinction établie par Émile Benveniste entre « temps du discours » et « temps du récit » constitue un outil conceptuel fondamental pour l’analyse de la temporalité narrative, permettant aux apprenants de dépasser une approche purement morphologique des temps verbaux pour accéder à leur dimension énonciative et pragmatique. Le présent article propose une analyse didactique d’un extrait du roman Un Barrage contre le Pacifique de Marguerite Duras, œuvre qui, par sa technique narrative caractéristique du Nouveau Roman et par l’alternance systématique entre récit et dialogue, offre un support privilégié pour l’étude de l’organisation temporelle du discours littéraire.
Studiu privind optimizarea lecției de educație fizică prin utilizarea jocului de handbal
Educația fizică școlară reprezintă un factor esențial în dezvoltarea fizică, psihică și socială a elevilor, având ca obiectiv principal formarea și perfecționarea capacităților motrice, precum și dezvoltarea unor atitudini pozitive față de activitatea fizică. La nivel gimnazial, lecția de educație fizică trebuie să răspundă nevoilor specifice de mișcare, competiție și afirmare ale elevilor, oferindu-le contexte atractive și eficiente de învățare.
Determinarea pH-ului unor produse cosmetice – activitate experimentală pentru Școala altfel
Integrarea învățării experiențiale în curriculumul de științe naturale reprezintă o abordare pedagogică esențială pentru dezvoltarea competențelor investigative și a gândirii critice la elevi. În contextul programului „Școala altfel”, activitățile experimentale care conectează conceptele teoretice cu aplicații practice din viața cotidiană oferă oportunități valoroase de învățare semnificativă. Prezenta activitate propune o explorare experimentală a conceptului de pH în contextul produselor cosmetice, abordare care îmbină rigoarea științifică cu relevanța pentru experiența personală a elevilor.
Studiu privind utilizarea jocului de fotbal în lecția de educație fizică la nivel gimnazial
Educația fizică în învățământul gimnazial are un rol esențial în dezvoltarea armonioasă a elevilor, contribuind atât la perfecționarea calităților motrice, cât și la formarea unor deprinderi sociale și comportamentale fundamentale. În această etapă de vârstă, elevii manifestă o nevoie accentuată de mișcare, competiție și afirmare, iar jocul sportiv, în special jocul de fotbal, reprezintă una dintre cele mai eficiente și atractive forme de activitate motrică.
Mobilitate de grup la Istanbul a elevilor de la Școala Gimnazială Sfântul Dumitru din Craiova
Școala Gimnazială „Sf. Dumitru” Craiova se află în anul IV de acreditare Erasmus+ și implementează Acreditarea Erasmus+ cu numărul 2025-1-RO01-KA121-SCH-000331159. În cadrul acestei acreditări, în perioada 20–24 octombrie 2025, a fost desfășurată o mobilitate de grup a elevilor în Istanbul, Turcia, la Araştırma Geliştirme Eğitim ve Uygulama Merkezi Secondary School, școala gazdă a activităților educaționale. Mobilitatea a reunit 15 elevi și 4 cadre didactice și a avut ca obiectiv principal dezvoltarea competențelor digitale, media și interculturale, prin activități educaționale interactive și prin colaborarea cu elevii și profesorii din instituția parteneră.
Integrarea elevului cu tulburare din spectrul autist în învățământul primar – contribuție la implementarea reformei curriculare
În contextul actual al reformei curriculare din sistemul de învățământ românesc, accentul este pus tot mai mult pe personalizarea învățării, pe dezvoltarea competențelor-cheie și pe asigurarea unui sistem educațional echitabil și incluziv. Integrarea elevilor cu tulburări din spectrul autist în învățământul primar se înscrie direct în obiectivele reformei curriculare la nivel național și județean, care urmăresc adaptarea curriculumului la diversitatea nevoilor elevilor și promovarea egalității de șanse în educație. Prezentul studiu își propune să analizeze modalitățile de integrare a elevului cu autism în ciclul primar, evidențiind rolul adaptărilor curriculare, al strategiilor didactice moderne și al colaborării dintre cadrele didactice, specialiști și familie. Prin abordarea acestor aspecte, studiul contribuie la susținerea procesului de implementare a reformei curriculare, oferind repere teoretice și practice pentru aplicarea principiilor educației incluzive în școala românească.
Importanța colaborării dintre învățătoare și părinții elevilor din ciclul primar
Relația dintre cadrul didactic și părinții elevilor din clasele primare reprezintă un element esențial în asigurarea unui parcurs educațional armonios și eficient pentru copil. Aceasta trebuie să fie una bazată pe colaborare, încredere reciprocă și comunicare deschisă, având în centrul său interesul superior al elevului.