O școală incluzivă este o școală unde toți copiii, indiferent de originile lor, sunt primiți cu brațele deschise și apreciați pentru unicitatea lor. Nu contează dacă provin din medii diferite, au dizabilități sau credințe diverse. Toți copiii au dreptul la o educație de calitate, adaptată nevoilor lor individuale. Incluziunea este importantă, pentru că oferă fiecărui copil șansa de a se dezvolta la potențialul său maxim. Într-o școală incluzivă, copiii învață să se accepte și să se respecte reciproc, indiferent de diferențele dintre ei.
„Și ei sunt ai noștri, să-i primim, așadar.”
Educația incluzivă este esențială, pentru că pregătește copiii pentru o viață integrată în societate. Începând cu grupele de joacă și grădinițele, continuând cu școala și universitatea, educația incluzivă oferă tuturor copiilor șansa de a se dezvolta la potențialul maxim și de a contribui la societate.
Copiii cu dizabilități nu sunt diferiți de ceilalți. Au aceleași drepturi și merită aceleași oportunități. Educația separată îi marginalizează și îi discriminează, limitându-le șansele de a se dezvolta și de a se integra în societate.
Incluziunea este importantă pentru construirea unei societăți mai juste și mai tolerante. Copiii cu dizabilități au nevoie să învețe și să se joace alături de ceilalți copii pentru a se forma ca personalități și pentru a-și descoperi potențialul.
Întrebarea care se pune este „Cât de bine sunt pregătiți copiii, părinții acestora și cadrele didactice pentru diversitatea existentă în fiecare grup și cât de bine sunt pregătiți să o accepte?” Educația incluzivă vine să sprijine acest aspect deoarece ea se centrează mai ales pe învățarea strategiilor necesare rezolvării problemelor din viața cotidiană, într-o manieră cooperantă și solidară, unde procesul de învățare este realizat în spiritul respectului și acceptării celor din jur. Fiecare copil trebuie înțeles ca un participant activ la învățare pentru că fiecare aduce cu sine, în procesul complex al învățării și dezvoltării, o experiență, un stil de învățare, un model social, o interacțiune specifică, un ritm personal, un model de abordare, un context cultural căruia îi aparține, o valoare.
Din această perspectivă, cea a egalizării şanselor, propunem proiectul intitulat „Să le dăm și lor o șansă!”
I. SCOPUL PROIECTULUI :
• Perceperea diferenței dintre copii ca resurse în sprijinul educației mai degrabă decât ca probleme care trebuie să fie depășite ;
• Înlăturarea obstacolelor din calea incluziunii, obstacole provocate de societate și nu de problemele medicale specifice ;
• Schimbarea atitudinii față de copilul deficient sau defavorizat social ;
• Promovarea unei atitudini de acceptare și înțelegere firească a raporturilor dintre copiii cu nevoi speciale și copiii considerați « normali », dintre copiii români și copiii de alte naționalități ;
• Reducerea riscului de marginalizare și excluziune socială a copiilor preșcolari cu diferite dizabilități sau de diferite etnii ;
• Promovarea relațiilor de susținere reciprocă între grădinițe și comunitate.
II. OBIECTIVE
• Pregătirea copiilor preșcolari de a răspunde pozitiv la provocarea diversității pentru a face față varietății existente, în mod normal, în rândul copiilor ;
• Dezvoltarea abilităților copiilor cu diferite deficiențe sau probleme de învățare pentru a face față exigențelor instructiv-educative în vederea integrării cu șanse egale alături de ceilalți copii ;
• Dezvoltarea relațiilor pro-active în sensul real al integrării și incluziunii ;
• Recunoașterea și respectarea diferențelor culturale prin valorificarea pozitivă a relațiilor de egalitate între copii.
III. Beneficiari
– copiii cu dizabilităţi din grădiniță;
– copiii cu devieri comportamentale care manifestă comportamente agresive faţă de colegi ;
– copiii care înregistrează absenţe nemotivate ;
– copiii care au părinţii plecaţi în străinătate sau sunt crescuți de altcineva din familie și nu numai.
VI. Resurse
• umane : preșcolari, cadre didactice, părinți , psihologi
• materiale : broșuri, pliante, chestionare, programe de intervenţie personalizate
• procedurale : investigaţia, chestionarul, observarea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul practic, lucrul în echipă etc.
Strategii
Metode de lucru experienţiale interactive, creative, bazate pe cooperare şi valorificarea resurselor şi experienţelor fiecărui participant ( brainstorming, studiul de caz, problematizarea, jocul de rol, hărțile/ spațiile de viață , exercițiul, învățarea prin cooperare, mozaicul, turul galeriei, observația, analiza produselor activității, dezbaterea)
V. Activităţi propuse/ Implementare
1. Etapa de documentare: ( ianuarie )
– întocmirea evidenței copiilor cu un comportament deviant din grădiniță;
– analiza situației copiilor cu dizabilități ;
– întocmirea evidenței copiilor care au înregistrat absențe nemotivate;
– stabilirea unui parteneriat cu Poliția municipiului Sibiu, cu Centrul de Sănătate Publica, Cabinetul Psihologic în vederea monitorizării minorilor vizați, posibili beneficiari.
2. Etapa practico-aplicativă( februarie-iunie )
2.1. Eliminarea fenomenului de agresivitate şi violenţă în cadrul colectivelor de copii
Obiectivele activității:
– desfășurarea unor discuții educative despre fenomenul de agresivitate între colegi;
– respectarea drepturilor copilului prevăzute în Convenția privind drepturile copilului ;
2.2. Integrarea fizică, funcţională şi socială a copiilor cu dizabilităţi
Obiectivele activităţii:
• elaborarea unor proiecte de integrare personalizate în funcţie de psihodiagnosticul stabilit prin colaborare cu părinții și alte persoane din anturajul copilului;
• consilierea individuală în scopul integrării acestor copii cu psihologul;
• evaluarea periodică, regulată, a demersurilor angajate și a acțiunilor realizate în cadrul strategiilor pro-active și reactive.
2.3. Înlăturarea absenteismului şi lichidarea abandonului şcolar
Obiectivele activităţii :
– urmărirea atentă a copiilor care absentează şi descoperirea cauzelor;
– asigurarea unui climat de intercomunicare, de cunoaştere, de înţelegere, de ajutor şi de sprijin reciproc;
– asigurarea unui program de recuperare de către educatoare grupei
2.4. Consiliere de grup în vederea corectării comportamentului- ,,Respectul de sine şi pentru ceilalţi”
Obiectivele activităţii:
– promovarea spiritului de echipă;
– încurajarea regulilor prin care se obţin comportamente dezirabile;
– evitarea pedepselor corporale şi a violenţei verbale;
– valorificarea motivului activităţii decât jocul motivelor.
2.5. „Grădinița părinţilor”- colaborarea grădinița cu familia
Obiectivele activităţii:
– consilierea părinţilor implicaţi ;
– vizite la domiciliu pentru părinţii dezinteresaţi de soarta copiilor lor ;
– parteneriat educaţional familie-grădiniță-comunitate.
ACTIVITĂȚI
1. Pregătirea bazei materiale și teoretice pentru începerea derulării proiectului
2. Activitate de informare și documentare a părinților și cadrelor didactice „De ce este educație incluzivă?”
3. „Mărțișoare” pentru toți
Expoziții: „Învățăm să fim darnici”
Activități de voluntariat
4. „Tradiții și obiceiuri românești”
5. „Micii gospodari”
Activități de ecologizare a mediului înconjurător”
6. „E ziua ta,COPILE!”
„Sport, mișcare,sănătate!”
Concursuri
VI. Evaluarea activităţilor proiectului
– evaluarea globală a capacităţii reale a copiilor cu dizabilităţi, a forţelor sale psihice, a coeficientului de educabilitate;
– alcătuirea fişelor psiho-sociale a beneficiarilor proiectului ;
– întocmirea rapoartelor asupra consilierii beneficiarilor.
VII. Indicatori de impact
Copii, părinți, cadre didactice:
• Îmbunătăţirea nivelului de pregătire pentru şcoală ca urmare a debutului timpuriu în sistemul de educaţie;
• Creşterea cu 5 puncte procentuale a ratei de participare a copiilor la educaţia timpurie din zonele/comunităţile dezavantajate participante la proiect;
• Creşterea cu 10% a personalului pregătit în educaţie incluzivă în cadrul educaţiei timpurii;
• Scăderea cu 20% a numărului părinţilor care percep practici discriminatorii în rândul cadrelor didactice şi a personalului de îngrijire, părinţi care fac parte din grupuri vulnerabile beneficiare ale serviciilor de educatie timpurie;
• 60% din intervenţii (construcţii, reabilitări, extinderi) vor avea loc în unităţi de educaţie timpurie din comunităţile dezavantajate identificate în programul de incluziune socială, cu o populaţie majoritar rromă (peste 50%);
• Creşterea cu 10% a alocaţiilor financiare privind serviciile comunitare privind educaţia timpurie
• 70% dintre părinţii copiilor beneficiari ai educaţiei timpurii sunt satisfăcuţi de calitatea serviciilor instituţiei: Grădinița va reuşi integrarea învăţământului special în ansamblul sistemului de învăţământ. Activităţile desfăşurate vor conduce la înlăturarea absenteismului şi lichidarea abandonului şcolar şi implicit la respectarea regulamentului şcolar.
VIII. Proiectul a vizat
• Îmbunătăţirea calităţii educaţiei timpurii prin îmbunătăţirea curriculum-ului, a instruirii cadrelor didactice şi formularea de standarde sociale, cognitive şi emoţionale de dezvoltare;
• Asigurarea accesului egal pentru copiii aparţinând unor grupuri dezavantajate şi vulnerabile (de exemplu, copiii cu nevoi speciale, copiii provenind din familii dezavantajate din punct de vedere economic) la o educaţie timpurie de calitate;
IX. Diseminare
Aplicarea acestei strategii va apropia învăţământul românesc de generosul ideal al „educaţiei pentru copii – educaţie pentru fiecare”.
Activitatea proiectului va fi cunoscută prin activităţile metodice ale cadrelor didactice, simpozioane la nivel judeţean şi naţional, articole în reviste de specialitate.
Concluzii
Un început timpuriu în grupuri de joacă, urmat de educația în școli și colegii normale este cea mai bună pregătire pentru o viață integrată. Educația este o parte integrantă și nu separată de restul vieților copiilor. Copiii cu dizabilități pot și sunt educați în școli obișnuite cu un sprijin adecvat. Există multe modalități de a realiza acest lucru.
Beneficiile incluziunii sunt reciproce. Toți copiii învață unii de la alții, devin mai toleranți și mai empatici. Familiarizarea cu diversitatea reduce frica și prejudecățile, favorizând comunicarea și colaborarea.
Trebuie să depășim barierele și să creăm un sistem educațional care să ofere șanse egale tuturor copiilor. Incluziunea nu este doar un drept, ci și o investiție în viitorul nostru.
Doar prin colaborare și prin acceptarea diferențelor vom putea construi o societate cu adevărat incluzivă.
Bibliografie
Doru Popovici, Orientrări teoretice și practice în educația integrată, Editura Credis, 2007;
Gherguţ, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale-strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie, editura Polirom , Bucureşti,2006;
Ungureanu,D.,”Educația integrată și școala incluzivă”, Editura de Vest, Timișoara, 2000;
Vrăjmaş, Ecaterina, Introducerea în educaţia cerinţelor speciale, Editura Cedis, Bucureşti, 2004;
Vrăjmaş, Traian, Învăţămantul integrat şi/sau incluziv, Editura Aramis, Bucureşti, 2001.