O revistă internațională, care acceptă pentru publicare articole în domeniul educației și formării, în limbile română, engleză și franceză.
Lumea interioară a copiilor este una plină de mister şi complexitate. Deşi sunt mici, au şi ei temeri, nevoi, emoţii, frustrări… Ne întrebăm de multe ori de ce oamenii mari nu reuşesc să-i înţeleagă pe copii. Poate pentru că nu au găsit un limbaj comun. Uneori un simplu desen îţi poate dezvălui multe lucruri pe care nu le ştiai.
Poveştile au mare efect asupra lumii copiilor, dar şi asupra dezvoltării acestora.
Comunicarea Nonviolentă este o altfel de comunicare, însă alcătuită din elemente vechi de când lumea. Marshall Rosenberg, autorul conceptului de Comunicare Nonviolentă (CNV), spune că această CNV este un plus de conștientizare, ce duce la mai mult respect pentru sine și pentru umanitatea din celălalt.
Când vorbim de „literatură digitală” ne referim la forma narativă sau poetică care folosește caracteristicile unui dispozitiv informatic. Literatura digitală, numită și „literatură electronică” sau „literatură computerizată”, cuprinde diferite forme literare influențate de tehnologia și cultura digitală: literatură produsă de mașini generatoare sau computere, literatură produsă pe web (cyberliteratura) sau pe aplicații, literatură care circulă prin diferite formate de cărți digitale etc. Mai pe larg, semnifică, de asemenea, o schimbare a percepției cu privire la statutul literaturii în era digitală. Prin urmare, literatura digitală include producții literare care circulă sub formă de cărți fizice, cu condiția să mențină legături cu cultura digitală.
În clasificarea metodelor de învățământ, I. Cerghit încadrează jocul în grupa „metodelor de simulare” ce valorifică, sub forma ludicului, capacitatea elevului de a se implica în propria instruire. Încorporarea elementelor de joc în activitatea didactică imprimă acesteia un caracter mai atrăgător, aduce „varietate şi destindere”. Astăzi, jocul didactic este recomandat la toate ciclurile de învățământ, de la cel al preșcolar până la cel liceal, transpus în forme specifice în toate etapele demersului instructiv-educativ. Profesorul va organiza activitatea, va enunţa obiectivele, va preciza sarcinile, va urmări desfăşurarea „jocului” şi va aprecia rezultatele împreună cu elevii.
Vocabulary has been defined in several ways. For example, Graves (2000: 67) in A vocabulary program to complement and bolster a middle-grade comprehension program, defines vocabulary as “the entire stock of words belonging to a branch of knowledge or known by an individual”.
Pentru fiecare copil, clasa pregătitoare este un timp de acomodare cu viața școlii, care să-i permită o bună adaptare la programul, colectivitatea și cerințele specifice acestui mediu diversificat în planul dezvoltării socio-emoționale, intelectuale și fizice. Din punct de vedere socio – emoțional, clasa pregătitoare sprijină copilul să capete încredere în forţele proprii, să-și sporească stima de sine, iniţiativa şi dorinţa de reuşită.
Pendant longtemps, l’enseignant faisait traduire des phrases et apprendre par cœur des listes de vocabulaire. Par la suite, l’approche communicative a mis l’accent sur la langue en situation. Puis, avec l’approche actionnelle où l’apprenant est un « acteur social » ayant des tâches à accomplir, le lexique est désormais envisagé en tant que compétence lexicale.
Notre système éducationnel prévoit l’enseignement d’une langue étrangère, dès le début des études. Cela veut dire qu’il faut systématiser les contenus d’étude selon la capacité intellectuelle des élèves d’âge différent. La transmission des connaissances, les révisions et les tests sont nécessaires pour un apprentissage efficace.
Dans la revue Acquisition et interaction en langue étrangère [En ligne], dont le document «Apprendre à rédiger un texte en français L2», du 30 sept. 2011 est tiré, M.-O. HIDDEN traite du thème général des modalités d’apprendre la production écrite en français langue étrangère (FLE). Le texte est à visée informative. Les données sont présentées du point de vue qualitatif et quantitatif en douze pages.
La société attend de l’école une position qui assure l’égalité des chances qui garantisse une évaluation correcte, valorisante, utile à l’apprenant, sélectionnant l’excellence, car soutenue par des volontés politiques diverses.
