O nouă literatură, literatura digitală

Când vorbim de „literatură digitală” ne referim la forma narativă sau poetică care folosește caracteristicile unui dispozitiv informatic. Literatura digitală, numită și „literatură electronică” sau „literatură computerizată”, cuprinde diferite forme literare influențate de tehnologia și cultura digitală: literatură produsă de mașini generatoare sau computere, literatură produsă pe web (cyberliteratura) sau pe aplicații, literatură care circulă prin diferite formate de cărți digitale etc. Mai pe larg, semnifică, de asemenea, o schimbare a percepției cu privire la statutul literaturii în era digitală. Prin urmare, literatura digitală include producții literare care circulă sub formă de cărți fizice, cu condiția să mențină legături cu cultura digitală.

Putem defini literatura digitală ca literatură folosind instrumente informatice, dar o putem considera, de asemenea, un fenomen cultural al secolului XXI.

Proprietățile specifice utilizate pot fi algoritmii, generativitatea, calculabilitatea, codificarea numerică, interactivitatea, ubicuitatea, labilitatea, gestionarea fluxului și compatibilitatea. Fenomenul denumit labilitate, este diferit de generativitate, deoarece nu este programat, ci legat de diversitatea mașinilor pe care este executat programul.

Pentru a fi calificată drept „operă digitală”, nu este suficient ca o lucrare să fie digitalizată, nici să fie necesară citirea sa printr-un program de calculator. O operă digitală nu înseamnă simularea digitală a unei lucrări tipărite, ci ea face parte dintr-un demers care include un design tehnologic specific.

Un text literar „pus pe computer” poate fi calificat drept „literatură digitală” numai dacă folosește cel puțin una dintre proprietățile enumerate ca o constrângere, adică dacă opera face ca această proprietate să funcționeze într-un mod constructiv, ca o constrângere de proiectare și nu ca pe un handicap de care suferă. Tot ceea ce poate fi descris drept „digital” nu intră neapărat în sfera literaturii digitale, așa cum este ea definită aici. Astfel, un text tipărit scris cu un procesor de text și oferit spre lecturare pe ecran nu constituie o operă literară digitală. Un alt exemplu, operele digitalizate disponibile pentru cărțile electronice sunt fișiere codificate într-un format specific. Ele nu constituie întotdeauna opere de literatură digitală în sensul în care noi o înțelegem

Oamenii de litere și alți cercetători contemporani, interesați să definească digital literature, consideră următoarele drept forme literare digitale:

  • literatura generativă – creată de generatorul de text automat sau combinatoriu, conform unui set de reguli prestabilite;
  • poezia digitală animată sau non-animată – textul este deschis către multimedia, permițând în același timp ca sensul său să  relaționeze cu suportul sau cu mediul său, poemul devenind dinamic vizual, textual și formal;
  • literatura hipertextuală care oferă o structură alcătuită din legături ce permite cititorului să-și direcționeze propria cale de lectură și, de asemenea, să creeze impresia unui dialog între cititor și autor;
  • literatura web – producție și postarea de texte pe web, diverse practici, cum ar fi bloguri de autor sau fanfiction, care reunesc comunități de utilizatori diverși.

Publicarea operelor literare digitale se confruntă cu problema generală a incompatibilității hardware-ului și a obsolescenței soluțiilor software. Un număr foarte mare de lucrări și opera digitale, inclusiv lucrări majore, au fost create înainte de Web-ului sau sunt încă în afara Web-ului și nu sunt accesibile online. Fiind create pe hardware-uri și software-uri învechite, acestea sunt accesibile cel mai adesea astăzi doar în timpul expozițiilor în instituțiile culturale. Un număr foarte mare de lucrări literare web, în anii 90 și 2000, au fost create folosind un software proprietar care necesită pluginuri precum Flash sau Macromedia Director. Pluginuri a căror instalare browserele actuale o împiedică, din motive de securitate. Chiar și cele care au fost create cu limbaje de programare cu scop general, care nu necesită pluginuri, pot fi afectate. Este cazul lucrărilor programate în Java sub forma de applet-uri care rulează într-un browser. De asemenea, tot din motive de securitate, această soluție nu mai funcționează în browserele actuale. Chiar și cele mai recente opera digitale pot dispărea în câteva luni. De exemplu, cele produse pentru tablete sau telefoane mobile. Pur și simplu pentru că Apple decide să le blocheze atunci când au fost create pe versiuni mai vechi de hardware. Prin urmare, cititorul se confruntă adesea cu imposibilitatea de a accesa acest tip de literatură, în cel mai bun caz, găsindu-le în documente video postate. Prin urmare, accesul la operele literare digitale, de pe site-uri, nu este niciodată garantat.

Există mai multe site-uri și antologii dedicate lucrărilor de literatură digitală. Să trecem în revistă pe cele principale, începând cu site-urile de limbă franceză. Fără a lăsa loc de contestație, cea mai importantă revistă în limba franceză este revista Revue Bleue Orange, o revistă canadiană legată de activitatea Laboratorului NT2 de la Universitatea Quebec din Montreal. Publică lucrări originale în franceză sau traduceri franceze ale unor lucrări literare digitale majore. Electronic Literature Collection este o antologie cu mai multe volume publicată de Organizația internațională de literatură digitală, Electronic Literature Organization. Este cea mai mare colecție internațională online. Primul său volum este dedicat principalilor autori ai literaturii digitale contemporane, care a apărut din anii 1980, iar următoarele volume explorează alte tărâmuri ale literaturii digitale. L’anthologie de littérature numérique européenne-Antologia literaturii digitale europene a fost publicată în 2012 ca parte a proiectului european ELMCIP. Aceasta include opera digitale europene, videoclipuri ale conferințelor din cadrul proiectului și oferă acces la diverse resurse, precum exerciții și articole universitare în limba engleză.

Bibliografie:
Alexandra Saemmer-Littératures numériques : tendances, perspectives, outils d’analyse », Études françaises, vol. 43, no 3,‎ 1er janvier 2007
Philippe Bootz; Sandy Baldwin-Regards Croisés: Perspectives on Digital Literature-Morgantown, West Virginia University Press, 2010
Sitografie:
anthology.elmcip.net
collection.eliterature.org/
gallerydddl.labex-arts-h2h.fr/fr/accueil/
revuebleuorange.org/

 

prof. Mirela Rusu

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/mirela.rusu

Articole asemănătoare