Crenguţa Lăcrămioara Oprea defineşte strategia didactică, în lucrarea „Strategii didactice interactive” (2008), ca fiind „ansamblul complex şi circular de metode, tehnici, mijloace de învăţământ şi forme de organizare a activităţii, complementare, pe baza cărora profesorul elaborează un plan de lucru cu elevii, în vederea realizării cu eficienţă a învăţării”.
Rolul, locul și funcțiile strategiilor didactice interactive în cadrul procesului de învățământ
Rolul activităților de educație fizică la preșcolari
Educația fizică reprezintă activitatea de formare-dezvoltare a personalității umane proiectată și realizată prin valorificarea deplină a potențialului fizic, fiziologic și psihologic al organismului în condițiile specifice societății contemporane. În prezent, oamenii au tendința de a deveni tot mai sedentari, ca urmare a dezvoltării tehnicii și automatizării, care fac ca munca fizică și participarea la efort a organismului să fie din ce în ce mai reduse. În acest context, activitatea sportivă ar trebui să ne însoțească de la o vârstă cât mai fragedă și până la sfârșitul vieții.
Minimalizarea vocației de dascăl
A fi profesor, a fi dascăl este o vocație. Vocația pentru această meserie este de fapt darul Universului pentru unii dintre semenii noștri. Nu oricine poate fi dascăl, nu oricine poate iubi fără măsură, cu nepărtinire și fără subiectivism materialul pe care-l modelează: copiii.
Familia tradițională și familia modernă
Un rol important al familiei este colaborarea familiei cu școala deoarece părinții sunt beneficiari indirecți ai educației copilului. Ei sunt cei care confruntă cu situații inedite, probleme comportamentale și manifestări conflictuale ale personalității în formare a copilului. Experiența praxiologică a școlii sprijină soluționarea unor probleme care se ivesc la o categorie de vârstă și care se repetă la generațiile următoare.
Avantages et problèmes de l’Internet dans la didactique du FLE
L’ordinateur offre bien de possibilités pour transmettre des connaissances et les contenus peuvent être abordés par un traitement interdisciplinaire. C’est un outil pratique, mis à la main de tous dans les établissements scolaires.
Metode complementare de evaluare: Proiectul. Aplicații în educația ecologică
Evaluarea, ca proces complementar și dinamic de măsurare , are o încărcătură morală, deoarece conduce la selecții, hotărând , într-o mai mare sau într-o mai mică măsură, traseul socio-profesional. Noile strategii, denumite „evaluari alternative”, „evaluări complementare” sau „evaluări autentice”, aduc procesului de învățare multiple beneficii.
Comportamentul moral
Comportamentul moral, după spusele lui Ilade, reprezintă „un ansamblu de manifestări psihice cu conținut normativ- axiologic, prezentând o diversitate de niveluri ale structurii, dezvoltării și educării sale ca element constituent al conștiinței umane”. Tot aici întâlnim anumite forme de exprimare precum: deprinderile morale care sunt componente automatizate ale conduitei ce se formează ca răspuns la anumite cerințe care se repetă în condiții relative identice, obișnuințele morale care implică în plus faptul că acțiunile automatizate au devenit o trebuință internă dar și trăsăturile pozitive de caracter și voință sunt componente psihomorale ale persoanei ce rezultă din asimilarea normelor morale și integrarea lor în structura personalității umane.
Strategii, metode şi tehnici de evaluare a textului liric (II)
În privinţa metodelor utilizate în evaluarea performanţelor şcolare, literatura de specialitate oferă o diversitate de metode de evaluare, o atenţie deosebită acordându-se gradului de obiectivitate şi de precizie al acestora, îmbinarea lor constituind soluţia optimă pentru eliminarea dezavantajelor apărute drept consecinţă a utilizării exclusive a uneia sau alteia dintre metodele cunoscute.
Strategii, metode şi tehnici de evaluare a textului liric (I)
Dacă în trecut disciplinele integrate studiului limbii şi literaturii române erau studiate urmărindu-se doar realizarea curriculumului, ceea ce ar fi însemnat o atenţie diminuată evaluării şi sporită parcurgerii materiei didactice, deci un efect negativ, astăzi evaluarea modernă presupune ca toate obiectivele curriculare să fie atinse printr-o permanentă diagnoză a progresului elevilor, efectul fiind pozitiv. Astfel, evaluarea modernă nu ajută doar la adaptarea acţiunilor elevilor, la orientarea acestora către alegerea celor mai bune căi de afirmare, ci ajută elevii şi profesorii deopotrivă în evaluarea comună a activităţilor întreprinse la orele de curs, să furnizeze implicit feed-backul către părinţi.
Necesitatea adaptării mijloacelor didactice la orele de limbă și literatură română în vederea revalorizării operelor „marilor clasici” (Studiu)
Una dintre problemele majore cu care se confruntă umanitatea mileniului III, începând cu vârsta copilăriei, continuând cu adolescența, culminând cu maturitatea este, fără îndoială, criza lecturii. Într-o societate puternic tehnicizată, a gadgeturilor de tot felul, a citi este un verb desuet, definind o activitate fără substanță pentru tânărul zilelor noastre, căruia nu i se mai cultivă, încă din pruncie, cultul sau plăcerea cititului. La aceasta, se adaugă școala, cu presiunea-i caracteristică, „trebuie să citim”, prea puțini profesori dezvoltând în discipolii lor autentica și pura plăcere a cititului, preferând să îi îmbuibe pe aceștia cu bibliografia obligatorie, care, în bună parte, nu mai reflectă preocupări ale adolescentului contemporan, oferindu-i acestuia o realitate ostilă, străină, un univers în care nu se mai poate regăsi la niciun nivel. Cititorul a devenit o „specie” rară, din ce în ce mai curioasă, iar practica cititului, asemenea.