Ordinul Ministrului Educației nr. 3238 din 5 februarie 2021 aprobă metodologia privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii, la toate disciplinele din planurile cadru inclusiv la educație fizică și sport:
”Curriculumul la decizia școlii (CDȘ) reprezintă oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale, și se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ”. Vorbim deci de așa zisele ”opționale”.
Când ne referim la ”opționalele” realizate de cadrele didactice este vorba de ”opționalele ofertate la nivelul unității de învățământ” care ”au ca reper nevoile și interesele de învățare ale elevilor, resursele umane și materiale ale școlii, contextul cultural, social și economic local.”
• Aurelia Țintea
• Școala Gimnazială Nr. 1, Adunații-Copăceni (Giurgiu) • România
Utilizarea surselor istorice în predare, învățare și evaluare la disciplina istorie este o necesitate. Prin intermediul sursei istorice, elevul „pătrunde în laboratorul științific al istoriei”, intră în contact cu realitatea istorică, dobândește deprinderi de lucru specifice istorice. Lecturarea sursei istorice îi permite elevului să achiziționeze cunoștințe care sunt extrem de valoroase, căci sunt rezultatul propriului efort intelectual.
• Mihaela Melinte
• Liceul de Transporturi Auto Traian Vuia, Galați (Galaţi) • România
Înainte de a fi un personaj cu funcție socială precisă, copilul are disponibilitate pentru joc, existența sa este esențialmente jocul și joaca. Astfel, vor fi propuse câteva jocuri ce pot fi integrate în orele de limba română și nu numai.
• Valentin Crețu
• Școala Gimnazială Mihai Eminescu, Ghermănești (Ilfov) • România
Cursurile ERASMUS+ oferă oportunitatea descoperirii unor noi energii pedagogice, didactice, culturale și interpresonale. Este și șansa pe care a primit-o unitatea noastră de învățământ în anul școlar 2021-2022 prin acreditarea Erasmus pentru o perioadă de 7 ani. În cadrul proiectului, sunt prevăzute mobilități pentru cadre didactice, dar și elevi, iar noutatea a venit o dată cu mobilitatea internă cu expert invitat din străinătate.
• Daniela-Nadia Taclit
• Colegiul Național Radu Greceanu, Slatina (Olt) • România
Anul școlar 2022 – 2023 a debutat cu o schimbare majoră privind structura sa: cele două semestre au fost transformate în cinci module de câte 6 – 7 – 8 săptămâni și separate prin mini-vacanțe. Au apărut în presă, mass-media – discuții care încercau să răspundă la întrebarea firească „de ce această schimbare?”. Bineînțeles că au apărut opinii diferite: mulțumiți, nemulțumiți, neîncrezători, nedumeriți…
• Livia Armanu
• Școala Gimnazială Nr. 2, Piatra Neamț (Neamţ) • România
În primul rând, ar trebui să nu ne cramponăm de vechile opinii, să avem curajul de a recunoaște cu sinceritate unde se greșește sau nu se vrea înnoirea învățământului românesc. Ceea ce veți citi în continuare descrie ceea ce mi-ar plăcea să realizez eu, o profesoară cu multă experiență și drag de elevi și de meserie.
Profesorul Cosmin Prodea definește ștafetele ca „activități motrice desfășurate, de obicei, sub formă de concurs. Ștafetele se realizează, de cele mai multe ori, cu un număr redus de stații de lucru.” (Prodea, pg. 49). După același autor, „parcursurile aplicative (cu obstacole) reprezintă o înlănțuire de aparate (stații) care contribuie la educarea calităților motrice şi la consolidarea şi perfecționarea deprinderilor şi priceperilor motrice. Se pot folosi, de asemenea, şi pentru verificarea capacității motrice a elevilor.” (ibid, pg. 50)
„Reprezintă o metodă cu puternice valențe de învățare de către elev, dar și un mijloc eficient de evaluare. Investigația oferă elevului posibilitatea de a rezolva o sarcină de lucru, în mod creator, în situații de învățare noi sau mai puțin asemănătoare cu cele desfășurate într-un context tradițional, prin lecția clasica. Rezolvarea sarcinii de lucru de către elev poate demonstra, în practică, un întreg complex de cunoștințe și de capacități.” (Manolescu, 2005, p. 159). Ea constă în faptul că elevul trebuie să găsească rezolvare la o problemă teoretică sau să realizeze o activitate practică, printr-o investigație la care timpul este stabilit.
• Elenuța Văsii
• Colegiul Național Pedagogic Constantin Cantacuzino, Târgoviște (Dâmboviţa) • România
Sistemul de învățământ a fost unul dintre cele mai afectate domenii de pandemia COVID-19, iar Ministerul Educației a avut foarte puțin timp să vină cu soluții viabile și să facă modificările necesare, astfel încât elevii să nu aibă de suferit în ceea a însemnat acumularea de cunoștințe pentru examenele naționale. Dacă pentru partea de predare, profesorii au găsit soluții cât de cât eficiente (folosirea platformelor Zoom, Google Meet, Teams etc), evaluarea online le-a dat mari bătăi de cap. Credeți că evaluările date în mediul online au arătat nivelul de cunoștințe al elevilor din momentul testării? Oare elevii nu au căutat metode de fraudare a notelor?
• Mariana-Aurora Moscalu
• Liceul Economic Alexandru Ioan Cuza, Piatra Neamț (Neamţ) • România
Undeniably, after the two-year pandemic, during which classroom activity came to a halt and was transferred online, students have become alienated from both the teacher’s authority and from the social group to which they had belonged, some finding a comfort zone behind the turned off computer cameras. It should not be inferred that teaching students online would have been deprived of professional satisfaction. On the contrary! It is surprising, however, how fragile we find our fellow students, now that they are back to school! They seem more sensitive, more vulnerable to words or attitudes and easier to hurt by others.