Sistemul de învățământ a fost unul dintre cele mai afectate domenii de pandemia COVID-19, iar Ministerul Educației a avut foarte puțin timp să vină cu soluții viabile și să facă modificările necesare, astfel încât elevii să nu aibă de suferit în ceea a însemnat acumularea de cunoștințe pentru examenele naționale. Dacă pentru partea de predare, profesorii au găsit soluții cât de cât eficiente (folosirea platformelor Zoom, Google Meet, Teams etc), evaluarea online le-a dat mari bătăi de cap. Credeți că evaluările date în mediul online au arătat nivelul de cunoștințe al elevilor din momentul testării? Oare elevii nu au căutat metode de fraudare a notelor?
Ca premisă, este foarte bine știut că dacă este proiectată și gestionată corect, având la bază criteriile consistenței, validității, fidelității și rigorii, evaluarea față în față a progresului elevilor prin metode tradiționale are efecte pozitive majore asupra învățării. Aceasta oferă atât copiilor, cât și părinților și cadrelor didactice informații utile despre învățare și nivelul de performanță al educabililor, dar mai ales și direcțiile de ameliorare de urmat.
Pandemia a pus și mai multe piedici multor elevi deja defavorizați. Odată cu trecerea multor școli în scenariul roșu, mulți copii nu au avut posibilitatea de a participa la orele din mediul virtual. Conform unor studii pentru mulți dintre aceștia prezența la cursurile online a fost extrem de dificilă, fie pentru că au nevoiți să învețe folosind telefonul mobil al părinților, sau pentru că nu au avut o conexiune adecvată la Internet. Unii dintre elevi nu au avut nici măcar un device pe care să primească lecțiile și să le trimită rezolvate către profesorii lor. Situația nu a fost ușoară nici pentru unii profesori deoarece mai puțin de jumătate dintre cei care trebuiau să îi pregătească pe elevi nu au avut resursele materiale necesare pentru a preda online . Deci, în aceste cazuri, nici nu s-a putut discuta de evaluare.
Notarea elevilor în mediul online a fost și un motiv de stres a perioadei pandemiei și postmandemiei, mai ales pentru cadrele didactice. Profesorii s-au gândit la tot felul de soluții care să funcționeze și să ofere o imagine reală a nivelului la care se află elevul în timpul acesteia.
Cel mai la îndemână instrument gratuit folosit cu ușurință atât de elevi cât și de profesori a fost Google Forms. Această aplicație permite crearea de teste online, profesorul putut atașa imagini sau video pentru interpretare sau ca material de reflecție pentru elev. În cadrul testului, elevii pot primi întrebări deschise sau închise, exerciții de tip multiple choice (cu mai multe variante), cu răspuns scurt sau paragraf, casete de selectare, dropdown, scară lineară etc. În funcție de setările de aplicare ale testului, întrebările pot fi vizibile aleatoriu, accesul se poate face doar cu ajutorul linkului primit de la profesor și poate fi închis printr-un singur click.
Evaluarea online prin Google Forms are următoarele avantaje: se pot evalua într-un timp relativ scurt un număr mare de elevi, la finalul testului punctajul se afișează automat și se pot vizualiza răspunsurile greșite și rezultatele corecte (în funcție de setări), testul se poate susține pe calculator conectat la Internet, dar și pe smarphone, ceea ce le place mult elevilor, corectarea testului este facilă mai ales la materiile exacte (matematică, fizică, chimie) și se pot genera statistici pentru a vedea greșelile frecvente ale elevilor, medii ale claselor etc. Dezavantajele ar putea fi: evaluarea este dependentă de conexiunea la internet, nu se pot edita formule matematice; elevii așezați la calculatoare alăturate pot completa același răspuns la o aceeași întrebare, dacă nu a fost setată afișarea aleatorie a întrebărilor sau elevii pot avea acces la material și pot copia dacă evaluarea se realizează de acasă.
Alte aplicații care au fost folosite cu succes pentru evaluare au fost Kahoot, Wordwall, Learning Apps. Pentru prezentări online s-au utilizat Power Point, Story Jumper, Prezi și Animaker.
Dar întrebarea care a apărut a fost legată de corectitudinea elevilor în rezolvarea testelor acasă. Oare aceștia au fost corecți cu ei înșiși și nu au folosit manualele pentru a rezolva itemii testului? Sau au fost părinții cinstiți și nu și-au ajutat copiii când au fost ascultați sau au dat lucrări? La acestea nu pot răspunde cu sinceritate decât elevii sau părinții. Totuși, după pandemie s-a putut constata că mediile obține în online au crescut, dar rezultatele la Examenele Naționale – Evaluare Națională și Bacalaureat – au scăzut. Explicația ar putea veni tocmai din nesinceritatea elevilor care și-au ‘furat singuri căciula’ și care au crezut că evaluarea online, dată din propria casă, este un prilej bun de dezvoltare a abilităților de fraudă. Într-o societate dezvoltată, acest gând de furt intelectual nu ar exista sau dacă elevul ar fi prins, acesta ar risca pedepse clare, de la scrierea unui eseu pe tema copiatului în școlile din Franța, până la unele mai grave, cum ar fi închisoarea în China. Totuși, în perioada școlii online, nimic nu poate garanta că elevii au fost sinceri cu ei înșiși și cu cadrele didactice, așa că ‘hoțul neprins, negustor cinstit’. Problema a apărut la realuarea cursurilor în sistem fizic, atunci când unii elevi nu au mai reușit performanțele avute în online.
Oricare ar fi sistemul în care se desfășoară cursurile, față în față sau online, consider că profesorii și mai ales diriginții ar trebui să desfășoare activități de conștientizare a dezavantajelor copiatului și de responsabilizare pe tema furtului intelectual.