Dezvoltarea tehnologiei a facilitat apariția unor platforme educaționale interactive, aplicații și jocuri educative care au ca scop să sporească procesul de învățare. În era digitală, resursele educaționale digitale au devenit esențiale în procesul de învățare, chiar și în învățământul preșcolar.
Această evoluție digitală presupune și noi oportunități pentru educația timpurie, astfel oferind șansa educatorilor să utilizeze în procesul educativ diverse instrumente inovatoare, menite să stimuleze dezvoltarea a copiilor încă de la o vârstă fragedă. Totodată, utilizarea resurselor digitale în învățământul preșcolar a determinat și suspiciuni legate de impactul lor asupra dezvoltării cognitive și sociale a copiilor. Acest articol explorează influența resurselor digitale asupra performanței preșcolarilor, analizând atât avantajele, cât și dezavantajele acestora.
Beneficiile resurselor digitale în educația preșcolarilor
Integrarea resurselor digitale în procesul instructiv educativ la nivelul preșcolar oferă o serie de avantaje semnificative, care contribuie la dezvoltarea lor cognitivă, lingvistică, socială și emoțională. Utilizarea corespunzătoare a acestor resurse poate facilita o experiență de învățare mai interactivă, fiind un real sprijin pentru cadrul didactic, deoarece îi ușurează muncă și îl ajută să creeze activități interactive. (Plowman et al., 2008, Haleem et al., 2022)
Personalizarea procesului de învățare: Materialele educative digitale permit adaptarea conținutului educațional în funcție de nevoile individuale ale copiilor. Acest lucru contribuir la o abordare personalizată a învățării, oferind oportunități de progres adaptate ritmului fiecărui copil, dar pot fi adaptate și în funcție de nivelul grupei de preșcolari. Pot fi personalizate pentru a răspunde stilurilor de învățare diferite, existând resurse care cuprind conținut atât vizual, cât și auditiv, facilitând învățarea atât pentru copii. (Ceobanu et al., 2022)
Atenția și implicarea copiilor: Utilizarea resurselor digitale au un impactul considerabil asupra atenției și implicării copiilor în activitățile educative. Atenția este un aspect esențial al procesului de învățare, fiind direct legată de capacitatea copiilor de a procesa informațiile și de a se angaja activ în sarcinile educative, așadar, pot spori implicarea și concentrarea preșcolarilor. (Teichert et al., 2021)
Accesibilitate și flexibilitate: Materialele digiale sunt accesibile și flexibile. Există o mulțime de platformele digitale care permit accesul la o gamă variată de resurse educaționale. Acest lucru este deosebit de util pentru cadrele didactice, datorită faptului că pot fi utilizate pentru mai multe categorii de vârstă (nivelul I/nivelul II), pot fi accesate de diferite persoane. (Peters, 2000)
Integrarea învățării interdisciplinare: Resursele digitale pot fi utilizate în învățarea interdisciplinară, o activitate poate combina elemente de matematică, științe și artă, oferind copiilor o viziune holistică asupra învățării. Această abordare interdisciplinară ajută preșcolarii să înțeleagă cum diferitele domenii de cunoaștere sunt interconectate și să dezvolte o gândire integrată și flexibilă.
Stimularea creativității și a gândirii critice: Materialele digitale oferă oportunități pentru stimularea creativității și a gândirii critice a preșcolarilor, permițând copiilor să deseneze, să construiască sau să rezolve puzzle-uri complexe, încurajându-i să exploreze idei noi, să creeze propriile povești etc. În acest mod, copiii își dezvoltă capacitățile creative, dar învață și să abordeze problemele într-un mod sistematic și logic. (Bajúzová & Hrmo, 2024)
Riscurile asociate utilizării resurselor digitale
În timp ce resursele digitale oferă numeroase beneficii semnificative, este important să cunoaștem dezavantajele asociate utilizării lor. Aceste riscuri pot avea impact negativ asupra dezvoltării preșcolarilor și necesită o gestionare potrivită de către educatori.
Dependența de tehnologie: Utilizarea prelungită sau exclusivă a resurselor digitale poate duce la dependență, afectând capacitatea copiilor de a se angaja în activitățile clasice, tradiționale. (Blackwell et al., 2014)
Probleme de sănătate: Utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice poate provoca probleme de sănătate, cum ar fi oboseala ochilor, tulburările de somn și scăderea activității fizice, care sunt critice pentru dezvoltarea fizică sănătoasă a preșcolarilor.
Întârzierea dezvoltării sociale: Interacțiunea umană este esențială pentru dezvoltarea socială a copiilor. Utilizarea excesivă a resurselor digitale poate limita oportunitățile de interacțiune socială directă, afectând astfel dezvoltarea abilităților sociale.
Fragmentarea atenției: Utilizarea resurselor digitale, mai ales a celor care implică schimbări rapide de secvențe, sunete și imagini, poate afecta negativ capacitatea copiilor de a se concentra pe o singură sarcină pentru o perioadă îndelungată.
Suprasolicitare cognitivă: Resursele digitale pot transmite o cantitate mare de informație într-un timp scurt, ceea ce poate duce la suprasolicitare cognitivă. Preșcolarii, ale căror capacități de procesare cognitivă sunt încă în dezvoltare, pot găsi dificil să asimileze și să proceseze toate aceste informații.
Bune practici în utilizarea resurselor digitale
Utilizarea resurselor digitale în educația preșcolarilor poate aduce numeroase beneficii dacă este gestionată corect. Adoptarea unor bune practici este esențială pentru a asigura că tehnologia sprijină dezvoltarea copiilor, fără a genera riscuri. Pentru a maximiza beneficiile resurselor digitale este esențial ca cadrele didactice să adopte anumite măsuri.
Selecția atentă a conținutului: Nu toate resursele digitale sunt create corespunzător, iar calitatea conținutului este crucială. Este important să se aleagă aplicații, jocuri și platforme educaționale care sunt dezvoltate pe baza unor principii pedagogice și care sunt adecvate vârstei copiilor. (Hill et al., 2016)
Îmbinarea resurselor digitale cu activități clasice: Este crucial ca resursele digitale să fie integrate într-un program educațional echilibrat, care să includă și activități tradiționale, cum ar fi jocurile fizice, lecturile și activitățile creative. (Paul et al., 2023)
Stabilirea unor limite de timp: Pentru a preveni utilizarea excesivă a dispozitivelor, este esențial să se stabilească limite clare de timp pentru utilizarea acestora. Este important ca acest timp să fie petrecut realizând activități educative și interactive, și nu pe simple jocuri pasive sau vizionarea de videoclipuri. (“Media Use in School-Aged Children and Adolescents,” 2016)
Crearea unui mediu propice învățării: Utilizarea resurselor digitale trebuie să aibă loc într-un mediu care promovează concentrarea și învățarea. Un spațiu liniștit, bine iluminat, unde copilul poate folosi dispozitivele digitale fără distrageri, este ideal. De asemenea, este important ca sesiunile de utilizare să fie scurte. (Ifenthaler, 2017)
Resursele digitale reprezintă un instrument valoros în educația preșcolarilor, oferind oportunități semnificative pentru dezvoltarea lor cognitivă și socială. Cu toate acestea, utilizarea acestor resurse trebuie gestionată cu grijă pentru a evita potențialele riscuri. Educatorul are responsabilitatea de a ghida utilizărea resurselor educaționale digitale, asigurându-se că acestea sunt folosite într-un mod adecvat vârstei.
Succesul integrării resurselor digitale în educația preșcolarilor depinde de și pregătirea și formarea educatorilor, și presupune o planificare atentă care să asigure un mediu de învățare diversificat și stimulativ pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
Bibliografie
Bajúzová, M., & Hrmo, R. (2024). Digital tools in education. R&E-SOURCE, 4–18. https://doi.org/10.53349/resource.2024.is1.a1236
Blackwell, C. K., Lauricella, A. R., & Wartella, E. A. (2014). Factors influencing digital technology use in early childhood education. Computers & Education, 77, 82–90. https://doi.org/10.1016/j.compedu.2014.04.013
Ceobanu, C., Cucoș, C., Istrate, O., & Pânișoară, I.-O. (2022). Educaţia digitală (a II-a). Polirom.
Haleem, A., Javaid, M., Qadri, M. A., & Suman, R. (2022). Understanding the role of digital technologies in education: A review. Sustainable Operations and Computers, 3, 275–285. https://doi.org/10.1016/j.susoc.2022.05.004
Ifenthaler, D. (2017). Designing Effective Digital Learning Environments: toward Learning Analytics Design. Technology Knowledge and Learning, 22(3), 401–404. https://doi.org/10.1007/s10758-017-9333-0
Media use in School-Aged Children and Adolescents. (2016). PEDIATRICS, 138(5). https://doi.org/10.1542/peds.2016-2592
Mihăilă-Popa, V. (2003). Dezvoltarea în copilăria timpurie: Influența tehnologiilor digitale asupra proceselor și mecanismelor psihice. Revista De Pedagogie Digitala, 2(1), 33–45. https://doi.org/10.61071/rpd.2391
Paul, C. D., Hansen, S. G., Marelle, C., & Wright, M. (2023). Incorporating Technology into Instruction in Early Childhood Classrooms: a Systematic Review. Advances in Neurodevelopmental Disorders, 7(3), 380–391. https://doi.org/10.1007/s41252-023-00316-7
Peters, O. (2000). Digital learning Environments: New Possibilities and opportunities. The International Review of Research in Open and Distributed Learning, 1(1). https://doi.org/10.19173/irrodl.v1i1.3
Plowman, L., Stephen, C., & McPake, J. (2008). Supporting young children’s learning with technology at home and in preschool. Research Papers in Education, 25(1), 93–113. https://doi.org/10.1080/02671520802584061
Teichert, L., Anderson, J., Anderson, A., Hare, J., & McTavish, M. (2021). Access and Use of Digital technologies in Early Childhood: A review of mixed messages in popular media. Language and Literacy, 23(3), 106–129. https://doi.org/10.20360/langandlit29546