Acest articol analizează modalitățile prin care disciplina economie poate fi predată la clasa a XI-a prin metode centrate pe practică, în detrimentul abordărilor exclusiv teoretice. Accentul este pus pe integrarea problemelor reale din viața cotidiană, dezvoltarea competențelor aplicative și stimularea gândirii critice.
Clasa de elevi ca grup și climatul psihosocial
Managementul clasei de elevi reprezintă una dintre cele mai complexe și dinamice dimensiuni ale profesiei didactice în contextul educațional contemporan. Relevanța acestei teme derivă din faptul că eficiența procesului de învățământ nu este determinată exclusiv de calitatea conținuturilor transmise sau de măiestria didactică a profesorului în prezentarea lecției, ci într-o măsură egală de climatul psihosocial și de modul în care este orchestrată interacțiunea dintre membrii grupului.
eTwinning în acțiune: de la idee la impact real în educația europeană
Participarea la seminarul multilateral „My first project with an eTwinning ambassador”, desfășurat în perioada 16–19 aprilie 2026, la Timișoara, a reprezentat o experiență profesională relevantă, centrată pe aplicabilitate, colaborare și dezvoltare reală de proiecte educaționale. Evenimentul a reunit cadre didactice din mai multe țări europene, oferind un cadru de lucru structurat, orientat spre rezultate concrete și integrarea proiectelor eTwinning în practica didactică. Din perspectiva unui ambasador eTwinning, participarea la acest seminar a depășit nivelul unei formări obișnuite. Rolul asumat a fost acela de facilitator și mentor în procesul de proiectare, cu accent pe claritate, coerență și relevanță educațională. Activitatea nu a fost centrată pe transmiterea de informații, ci pe sprijinirea profesorilor în construirea unor proiecte funcționale, adaptate nevoilor reale ale elevilor.
Apa și viața acvatică – lecții pentru viitor
Articolul de față descrie o activitate educativă desfășurată în cadrul programului Săptămâna verde, la clasa pregătitoare B a Școlii Gimnaziale Nr. 22 din Galați, în parteneriat cu Asociația Volens. Activitatea, intitulată „Apa și viața acvatică”, a urmărit sensibilizarea elevilor față de rolul esențial al apei în ecosistemele naturale și față de efectele poluării asupra vieții acvatice, valorificând totodată potențialul educației non-formale în formarea unor comportamente responsabile față de mediu. Prin metode accesibile și materiale adaptate vârstei, copiii au explorat circuitul apei în natură, au reflectat asupra impactului acțiunilor umane neglijente și au fost încurajați să adopte gesturi concrete de protecție a mediului: reducerea consumului de plastic, reutilizarea și reciclarea. Experiența confirmă că educația ecologică timpurie, desfășurată în contexte participative și afective, reprezintă un demers cu impact real în formarea unei generații conștiente de valoarea resurselor naturale.
Metode clasice și abordări alternative
Metodele utilizate în activitatea noastră didactică sunt numeroase și cu aplicaţii multiple, iar rolul utilizării acestor metode clasice și moderne de predare-învățare-evaluare este de a stimula dezvoltarea gândirii critice la elevii noștri. Aceste metode pot fi clasice și tradiționale, și moderne, activ-participative.
Predarea în clasele contemporane cu abilități mixte – provocări, strategii și bune practici
Educația contemporană se caracterizează prin diversitate și complexitate, una dintre trăsăturile definitorii fiind existența claselor cu abilități mixte. Acestea reunesc elevi cu niveluri diferite de pregătire, ritmuri variate de învățare, stiluri cognitive distincte și motivații diferite pentru activitatea școlară. În acest context, rolul profesorului devine esențial în crearea unui mediu educațional incluziv, capabil să răspundă nevoilor tuturor elevilor (Tomlinson, 2014).
Importanța utilizării inteligenței artificiale în mediul școlar
Integrarea inteligenței artificiale (IA) în sistemele educaționale contemporane reprezintă o direcție esențială pentru modernizarea procesului de predare-învățare și pentru adaptarea acestuia la cerințele societății digitale. Lucrarea de față analizează impactul utilizării IA în mediul școlar, evidențiind beneficiile pedagogice, eficiența administrativă, precum și provocările și implicațiile etice asociate. Studiul este construit pe baza unei metodologii de tip calitativ, fundamentată pe analiza literaturii de specialitate.
Friendship Across Miles, an eTwinning Pen Pals Project
Can friendship truly cross borders, languages, and thousands of miles? This question was the motto of our project Friendship Across Miles, a meaningful exchange between 19 pupils, 10th grade students from my school, Aurel Popp Art High School, from Satu Mare, Romania and 9th graders from Beyoğlu Anadolu Lisesi in Beyoğlu, Istanbul, Türkiye. Two English language teachers organised the project, I was the founder and Faruk Kağan Aydın the co-founder. As C.S. Lewis famously wrote, “Friendship is born at that moment when one person says to another: ‘What! You too? I thought I was the only one.’” I would say that this idea became the guiding spirit of our project, shaping every letter we wrote, every thought we shared, and every connection we built across distance. I think, our project was a meaningful cultural journey that brought two groups of students closer together through curiosity, openness, and sincere communication.
Predarea și învățarea în era inteligenței artificiale
Lucrarea de față examinează, dintr-o perspectivă pedagogică aplicată, modalitățile prin care inteligența artificială (AI) poate fi integrată în activitățile de predare, învățare și evaluare din învățământul preuniversitar. Pornind de la conceptul de AI în educație (AIED) și de la noile cadre de competențe propuse de UNESCO (2024), sunt analizate rolul profesorului ca facilitator al învățării în era digitală, avantajele personalizării și ale feedbackului automatizat, precum și principalele riscuri etice asociate utilizării acestor tehnologii. Concluziile subliniază faptul că impactul AI în educație nu depinde de tehnologia în sine, ci de modul în care este încadrată pedagogic și ghidată etic de către cadrul didactic.
Educația religioasă în școala modernă, o punte între valori, cultură și cunoaștere de sine
Într-o eră definită de viteza amețitoare a inovației tehnologice, de expansiunea inteligenței artificiale și de un pragmatism adesea exacerbat, ne putem întreba – în mod legitim – care mai este locul educației religioase în curriculumul școlar. Școala secolului XXI este chemată să pregătească elevii pentru meserii care încă nu există, folosind tehnologii care abia sunt inventate. Prin urmare, accentul cade firesc pe competențele tehnice, pe științe exacte (STEM) și pe digitalizare. Totuși, în această cursă continuă către viitor, omul rămâne o ființă profund ancorată în nevoia de sens.
