Comunicarea emoțiilor constituie un element de bază al unei școli echilibrate, în care elevii se simt capabili să își exprime propriile trăiri, în special în clasele gimnaziale, când preadolescenții au nevoie de sprijin pentru a-și înțelege și gestiona emoțiile. Atât orele de consiliere și dezvoltare personală, cât și cele de limba și literatura română oferă contexte excelente pentru dezvoltarea competențelor emoționale.
Importanța exprimării emoționale în dezvoltarea elevilor
Încă de la clasa a V-a, dezvoltarea inteligenței emoționale a devenit o componentă esențială a programelor de limba și literatura română, prin competența specifică 2.2 „Exprimarea adecvată a emoțiilor și a opiniilor în contexte variate”, subliniindu-se rolul important pe care îl are în formarea viitorilor adulți. Din cuprinsul manualelor școlare se observă faptul că emoțiile apar incluse în activități de comunicare și exprimare personală, exerciții de comunicare empatică, activități de rol și jocuri de comunicare, elevii fiind invitați să identifice intențiile, atitudinile afective în diferite texte literare studiate, să descrie emoțiile personajelor, să-și exprime propriile trăiri în raport cu acțiunea sau personajele surprinse. De exemplu, în întregul manual pentru clasa a V-a oferit de CDPress emoțiile apar integrate în activități de comunicare orălă și exprimare scrisă, elevii sunt solicitați să recunoască emoțiile într-un fragment dat și să le asocieze cu imagini sau exemple din experiența personală, să-și imagineze sub formă de dialog diferite scenarii (acceptarea unei invitații, încurajarea unui prieten care și-a pierdut un animal de companie etc).
Strategii didactice utilizate în orele de literatură
Profesorul poate face apel la diverse strategii pentru cultivarea exprimării emoționale, precum:
- harta emoțiilor personajului;
- scrierea creativă;
- jurnalele de lectură;
- jocul de rol;
- exerciții de scriere reflexivă.
Exemple de activități aplicative
Pe baza romanului Războiul care mi-a salvat viața de Kimberly Brubaker Bradley, prin intermediul unor platforme digitale, de tip Coogle sau Canva, elevii, identificând emoțiile dominante ale personajului principal pe parcursul acțiunii, pot realiza scheme, postere care ilustrează evoluția emoțională a Adei, de la frică și nesiguranță la curaj, încredere și speranță.
Scrierea creativă poate fi o modalitate foarte eficientă în care elevii pot învăța să își recunoască și să își exprime emoțiile. Compunerile tematice de tipul Când am învins frica, Prietenia care m-a schimbat, Ziua când am descoperit că sunt curajos îi ajută pe elevi să exprime în cuvinte emoții reale, încurajându-i să reflecteze asupra propriilor experiențe de viață, să-și dezvolte vocabularul afectiv, capacitatea de exprimare, precum și inteligența emoțională.
Jurnalele de lectură constituie un bun instrument de conectare a propriilor emoții cu cele ale personajelor: elevul scrie în cele două coloane corespunzătoare ( citate, reacții personale) fragmentul care l-a impresionat sau i-a atras atenția și ceea ce a simțit, ce a înțeles, ce întrebări i-au apărut în urma lecturii, utilizând formulări precum: „Acest fragment m-a emoționat, deoarece…”, „M-am pus în locul personajului și am simțit…”
Redactarea scrisorilor contribuie la formarea inteligenței emoționale a elevilor de gimnaziu, dezvoltându-le vocabularul emoțional, procesul scrierii ajutându-i să-și recunoască emoțiile, să reflecteze asupra lor, ce anume le-a provocat, cum au putut fi gestionate. Astfel de itemi dezvoltă empatia elevilor, fiind puși în situația de a intra în pielea personajelor: Redactează o scrisoare, de 100-120 de cuvinte, din perspectiva Adei, adresată mamei ei.
Jocul de rol bazat pe situații emoționale reprezintă o altă modalitate de a stimula comunicarea interpersonală și de a dezvolta empatia în cadrul grupului. Această metodă presupune ca elevii să se imagineze în locul personajelor și să reinterpreteze unele situații-cheie din operă, fapt care ajută la comprehensiunea profundă a textului, deoarece ei nu doar înțeleg acțiunea, ci ajung să trăiască emoțiile personajelor, să le interpreteze reacțiile și să se gândească la consecințele comportamentelor lor, de exemplu, relația dintre copil și părinți.
Concluzii
În concluzie, la orele de limbă și literatura română dezvoltarea inteligenței emoționale devine o parte esențială, literatura fiind, în esență, o oglindire a trăirilor umane. Valorificarea operelor literare, scrierile reflexive, exprimarea dramatizată îi ajută pe elevi să recunoască emoțiile personajelor și să-și recunoască propriile emoții, abilitate care le va fi de folos nu numai în mediul școlar, ci și pe viitor, în viața de zi cu zi, transformându-i în adulți empatici și responsabili.
Bibliografie
• Andron, D., Kifor, Ș., Tehnologii digitale în activitatea didactică, Ed. Lucian Blaga , Sibiu, 2021;
• Roco, M. 2001: Creativitate și inteligență emoțională. Editura Polirom, Iaşi;
• Programa şcolară pentru disciplina limba și literatura română, clasele V-VIII, 2017, Bucureşti, aprobată prin OM nr. 3393/ 28. 02. 2017.