În perioada 17-21 februarie 2025, am participat în calitate de cadre didactice ale Școlii Gimnaziale Cioroiași, la cursul „Peer and cyber-bullying”, desfășurat în Istanbul, în cadrul proiectului Erasmus+KA1, nr. de referință 2024-1-RO01-KA121-SCH-000235723, din cadrul consorțiului coordonat de CJRAE Dolj. Cursul a oferit o explorare detaliată a bullying-ului și cyberbullying-ului, a formelor de hărțuire fizică, verbală, socială și cibernetică, precum și a mecanismelor psihologice din spatele comportamentelor de hărțuire. Profesorii participanţi din România și Polonia au avut şansa de a lua parte alături de formatori la activităţi teoretice şi practice interesante, asigurate de centrul de formare.
Including SEN Children in Primary ESL Classrooms: Evidence-Based Practices
Inclusive education is a key priority in Europe, yet many children with special educational needs (SEN) continue to face barriers when learning English as a second language (ESL) in primary schools. Strategies are grounded in Universal Design for Learning (UDL), differentiation, augmentative and alternative communication (AAC), and multi-tiered systems of support. Practical classroom examples are provided to show how inclusivity can be enacted in daily ESL practice.
Ways to Approach Grammar – the Deductive Approach
Some teachers see no need to teach and practise grammar at all. Some even regard structure practice and other forms of grammar teaching as harmful. Their view is that learners will pick up the regularities intuitively, provided they meet enough samples of natural language. The teacher’s role, as they see it, is to provide a language-rich environment in which the learners meet comprehensible language as they engage in activities of various kinds. The learners are expected to pick up the language, just as they did their mother tongue. Yet, at some stage, students must learn the grammar of the language, even if this is to be done later, in high school, for example, as it happens with many of my students.
Abordarea textului literar la liceu, de la receptare la interpretare reflexivă
Predarea literaturii la liceu este pentru mine o provocare continuă, pentru că presupune găsirea unui echilibru între exigențele programei de bacalaureat și nevoia adolescenților de a se regăsi în ceea ce citesc. Experiența mi-a arătat că lectura impusă nu produce ecou dacă nu este transformată într-o experiență autentică, personalizată, în care elevii să simtă că sunt parteneri de dialog cu textul și nu doar receptori pasivi. Astfel, încerc să construiesc demersuri didactice care să pornească de la curiozitatea lor, să integreze metode interactive și să le ofere spațiu pentru reflecție personală.
Educația cu sens începe în comunitate. Tabăra Comunității Digitaliada
În perioada 3–6 iulie, am avut bucuria de a participa, în calitate de profesor de matematică, la Tabăra Comunității Digitaliada, , organizată de Fundația Orange și Asociația ROI într-un spațiu primitor, lângă Brașov, la Săcele. A fost mai mult decât un simplu eveniment profesional – a fost o experiență care mi-a reamintit că adevărata educație prinde contur atunci când este susținută de o comunitate vie, motivată și curajoasă. În mijlocul unor colegi dedicați, veniți din toate colțurile țării și uniți de un scop comun – acela de a face educație cu sens, relevantă pentru elevii noștri – m-am simțit parte dintr-un efort colectiv autentic, sincer și entuziast.
Față-în-față, două generații
În jurul noţiunii de timp sunt multe de spus… Pot fi acuzată de nostalgie, pot fi acuzată că văd totul prin ochii sufletului, dar, cine nu recunoaşte că anii de liceu i-au marcat existenţa are o problemă de sinceritate. Gândindu-mă la aceasta, am hotărât, în urmă cu vreun an, să fac o lecţie deschisă la dirigenţie, o lecţie prin care să pun faţă în faţă două generaţii de elevi. Argumentul a venit de la sine… Ascultând împreună cu elevii mei din clasa a XI-a un cântec vechi, dar îndrăgit, al lui Dan Spătaru, mi-am dat seama că răspund pozitiv provocării pe care aveam să le-o lansez şi atunci mi-am spus: dacă, pentru totdeauna, „un crâmpei din viaţa noastră” a rămas aşezat undeva, într-o bancă de aici sau de-aiurea, atunci activitatea noastră se justifică.
Dinamica din familie în concordanță cu mediul școlar
Școala și familia sunt două instituții interdependente, care trebuie să colaboreze armonios. Împreună, ele trebuie să construiască o relație bazată pe încredere, respect reciproc și dragoste față de copil, deschisă către dialog și schimb de idei. Părinții joacă un rol fundamental în dezvoltarea copiilor, oferindu-le nu doar sprijin material, ci și un mediu familial sănătos, plin de afecțiune și valori morale.
„Alege conştient! Stop hărțuirii şcolare!” model de parteneriat educațional
Fenomenul bullying-ului în mediul școlar reprezintă una dintre problemele majore ale sistemelor educaționale contemporane, cu impact semnificativ asupra dezvoltării psihosociale a elevilor. Conform cercetărilor internaționale, prevalența hărțuirii școlare a crescut constant în ultimul deceniu, generând consecințe grave asupra performanțelor academice, stării de bine emoționale și integrării sociale a victimelor (Olweus, 2013). În contextul educației românești, această problemă necesită abordări sistematice și evidence-based, care să integreze perspectivele pedagogice, psihologice și comunitare.
Teatrul, modalitate de dezvoltare a creativității copiilor
Într-o lume în continuă schimbare, capacitatea de a gândi creativ devine esențială pentru a ne adapta la noi situații și a găsi noi oportunități de dezvoltare. Creativitatea este esența inovării și a dezvoltării umane. Stimularea creativității contribuie la dezvoltarea gândirii critice, a autonomiei, a încrederii în sine și a capacității de adaptare. Ne ajută să ne înțelegem mai bine pe noi înșine și lumea în care trăim.
Importanța literaturii lui Duiliu Zamfirescu în contextul culturii române
Duiliu Zamfirescu este una dintre personalitățile remarcabile ale literaturii române de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Pe lângă activitatea sa literară, el a avut o carieră impresionantă ca jurist, diplomat, politician și membru al Academiei Române. În plan literar, însă, contribuția sa principală rămâne în domeniul prozei realiste, fiind considerat unul dintre fondatorii romanului modern românesc. Deși uneori umbrit de figuri precum Mihai Eminescu, Ion Creangă sau Ion Luca Caragiale, Duiliu Zamfirescu are un loc important și bine meritat în patrimoniul cultural românesc.
