Generalizând, spunem că, pentru a face progrese în orice activitate, rezultatele ar trebui evaluate astfel încât să poată fi observată atât corectitudinea măsurilor aplicate, atingerea sau depășirea scopurilor propuse la începutul activității, precum și stadiul cunoștințelor acumulate.
Predarea și învățarea interdisciplinară în liceu, prin proiecte, a biologiei, aduce în discuție faptul că elevului i se oferă posibilitatea de a folosi cunoștințele și tehnicile de lucru dobândite la mai multe discipline, precum și dezvoltarea competențelor profesionale necesare în special în lumea reală, competențe de care se vor ”lovi” la angajare, printre care se regăsesc : lucrul în echipă, luarea deciziilor în cunoștință de cauză, inițiativă și rezolvarea unor probleme complexe.
Ca să înțelegem, abordăm problema din punct de vedere metodologic, unde aflăm că proiectul reprezintă acea activitate complexă, care are un început care expune definirea sarcinilor, continuă cu o perioadă de ”așteptare”, perioadă în care elevul se consultă cu profesorul și/sau cu colegii de proiect, și are ca finalitate prezentarea sau sintetizarea rezultatelor obținute (de preferabil în fața colegilor, în sala de clasă).
Privind în trecut, admitem că introducerea proiectelor în curriculum nu reprezintă o idee revoluționară în educație, dar metoda proiectului este cea care reușește să focuseze elevul prin aceea că îl implică foarte mult pe acesta în tot ceea ce face. Mai exact, metoda reușește să organizeze procesul de învățare prin împărțirea materialului într-un set de mini-proiecte pe care elevii le vor finaliza într-un timp, formându-le acestora un set de deprinderi și abilități, și facilitând înțelegerea producerii diverselor fenomene (rolul și conservarea mediului, creșterea plantelor și animalelor etc).
Dacă ne raportăm strict la elevii de liceu, una din prioritățile acestora o reprezintă consolidarea abilităților de investigație, folosind tehnologia, în scopul găsirii de soluții la probleme cotidiene. Altfel spus, proiectul devine un fel de subiect orientat spre cercetare, care ar trebui finalizat prin îmbinarea cunoștințelor dobândite cu activitățile practice specifice. Așadar, proiectul poate fi considerat o activitate de învățare destinată a fi utilizată atât în lecțiile de bilogie, dar și în unele activități extracurriculare, ceea ce confirmă faptul că metoda proiectelor oferă posibilitatea integrării evaluării în învățare.
La baza realizării proiectelor, amintim câteva obiective principale: dezvoltarea interesului pentru cunoaștere, implicare în stabilirea deciziilor, cunoașterea și cercetarea mediului înconjurător. Pentru obținerea de proiecte relevante, se recomandă consultarea revistelor de specialitate, a enciclopediilor, selectarea și rescrierea informației trecând-o prin filtrul propriu, dar și prezentarea produsului final într-un mod explicit, informal, util, cu ajutorul pliantelor, broșurilor, a infograficelor, materialelor video, albumelor de fotografii etc. Pentru a putea evalua obiectiv materialele realizate se va folosi grila de evaluare, având ca și criterii exactitatea științifică, limbajul specific disciplinei, expresivitatea prezentării, creativitatea, designul proiectului și existența bibliografiei studiate.
Un ultim aspect ce ar trebui precizat îl reprezintă diferența ce constă între învățarea bazată pe proiecte și evaluarea pe bază de proiecte, în sensul că proiectul nu încearcă a identifica progresul elevilor în baza proiectelor pe care aceștia le-au finalizat, ci cuantifică progresul acestora ca urmare a participării lor la proiecte. Într-adevăr, o judecată corectă ar trebui să țină cont de o serie de întrebări menite a arăta, în primul rând, în ce măsură proiectul a atins obiectivele, dar cu toate astea, ca în orice activitate, pentru a progresa avem nevoie, în primul rând de o evaluare corectă și obiectivă. Iar acest lucru ar trebui să țină cont atât de implementarea proiectului, cât și de atingerea tuturor itemilor pentru fiecare etapă a acestuia. Doar așa, putem spune că metoda proiectelor este una viabilă (fezabilă), iar măsurile aplicate au fost cele corecte.
Bibliografie
1. Ianovici N., Frenț A. O., (2009), Metode didactice în predare învățare și evaluare la biologie, Timișoara, Editura Mirton
2. Ionescu M., (2008), Managementul clasei. Un pas mai departe. Învățarea bazată pe proiect, București, Editura Humanitas
3. Lazăr V., Căprărin D., (2008), Metode didactice utilizate în predarea biologiei, Editura Arves 4.Marinescu M., (2012), Introducere în didactica biologiei, Iași, Editura Junimea
4. Ulrich C., (2016), Învățarea prin proiecte – ghid pentru profesori, Iași, Editura Polirom