În ultimele decenii, fenomenul de burnout sau epuizare profesională a devenit un subiect de interes major în domeniul sănătății mintale, în special în rândul profesiilor vocaționale precum cea de cadru didactic. Activitatea educațională, în esența sa, implică o responsabilitate uriașă, o implicare emoțională constantă și adaptabilitate permanentă la nevoile elevilor, părinților și societății. În acest context, profesorii sunt expuși unui risc crescut de a dezvolta burnout, ceea ce poate avea consecințe grave nu doar asupra propriei stări de bine, ci și asupra calității actului educațional.
Wellbeing-ul în școală – Premisă esențială pentru o educație echitabilă, empatică și rezilientă (Mobilitate Erasmus+)
Într-un context educațional marcat de presiuni crescânde, atât din partea societății cât și a sistemului, nevoia de a regândi școala ca un spațiu al echilibrului emoțional și al relațiilor sănătoase este mai mare ca niciodată. Conceptul de „wellbeing” devine o componentă esențială în politicile educaționale moderne, nu doar ca suport pentru profesori, ci și ca strategie eficientă pentru performanță, incluziune și inovație educațională. Starea de bine influențează comportamentul, deciziile și modul în care fiecare actor educațional se raportează la procesul de învățare.
Povești călătoare pentru o educație incluzivă – experiență Erasmus+ în Katerini, Grecia
În perioada 12–16 mai 2025, în cadrul proiectului Erasmus+ #ProEuropeanEducation, am participat la cursul internațional de formare „Travelling Folktales on Inclusive Education”, desfășurat în orașul Katerini, Grecia. Cursul a reunit profesori din mai multe țări europene, având ca scop explorarea modului în care poveștile populare din diverse culturi pot fi utilizate ca instrumente pedagogice pentru a promova educația incluzivă, diversitatea și empatia în rândul elevilor.
Educație europeană la orizont: Primii pași ai Școlii Gimnaziale Porumbacu de Jos spre incluziune și digitalizare prin Erasmus+
În perioada 27 aprilie – 03 mai 2025, Școala Gimnazială Porumbacu de Jos a marcat un pas important în direcția modernizării și internaționalizării educației, prin participarea la primele două mobilități din cadrul proiectului Erasmus+ „Școala Incluzivă în Era Digitală”. Aceste mobilități s-au desfășurat în Rimini, Italia, și au avut ca scop dezvoltarea competențelor cadrelor didactice în domeniul digitalizării educației.
Metode moderne de predare a lecturii și scrierii în clasa I
Clasa I reprezintă începutul oficial al drumului academic pentru elevi și constituie o etapă fundamentală în dezvoltarea competențelor de bază — în special în ceea ce privește cititul și scrisul. În ultimii ani, metodele tradiționale de predare a acestor deprinderi au fost completate (sau chiar înlocuite) cu strategii moderne, centrate pe copil și adaptate nevoilor specifice ale generației actuale de elevi. Digitalizarea, neuroștiințele educaționale și pedagogia centrată pe activitatea elevului contribuie la transformarea modului în care copiii învață literele, citesc primele cuvinte și formulează propoziții.
Scopul acestui articol este de a analiza și evidenția cele mai eficiente metode moderne utilizate în predarea lecturii și scrierii la clasa I, oferind exemple de bună practică și evidențiind impactul acestora pe termen lung asupra motivației și performanței școlare.
Proiect educațional: „Școala de vară- Pașaport pentru literație, curiozitate și prietenie”
De mult am visat să ofer elevilor mei o școală de vară care să fie pe placul lor și să le rămână amintire plăcută, dar realitatea a fost mai frumoasă decât mi-aș fi putut închipui. Visul meu a fost doar un mic pas comparativ cu ceea ce am experimentat alături de partenerii de la Asociația Eltera, coordonată de doamna Caty Roos – sufletul acestei școli de vară – și voluntara Sofy, care ne-au copleșit prin bunătate, dragoste și surprize minunate pregătite zi de zi.
Factori favorizanți și distorsionanți ai comunicării în procesul de învățare (Studiu)
Am pornit în prezentul studiu de la următoarea premisă: comunicarea umană este o formă de interacţiune psihosocială, „un schimb continuu de mesaje între interlocutori, menit să realizeze o relaţie durabilă pentru a influenţa menţinerea ori modificarea comportamentului individual sau de grup” (Gh. Dumitriu, C. Dumitriu 2002). Am constatat că în procesul învățării uneori apar situații în care comunicarea este favorizată sau mesajul este distorsionat de anumiți factori. Am identificat acești factori în activitatea la clasă.
Influența relației părinte-elev-profesor asupra succesului și eșecului școlar. Studiu introductiv
Relația dintre părinte, elev și profesor reprezintă un factor esențial în evoluția educațională a copilului. Colaborarea dintre acești trei actori poate conduce la succes școlar, dar, în absența unei cooperări eficiente, poate favoriza și apariția eșecului școlar. Prin urmare, analizarea acestei relații dintr-o perspectivă comparativă permite o înțelegere profundă a modului în care comunicarea, implicarea și sprijinul reciproc influențează parcursul școlar. În acest articol sunt prezentate concepte teoretice, exemple practice și o analiză comparativă între efectele pozitive și negative ale acestei interacțiuni.
Integrarea tehnologiei în sport: beneficii funcționale, transformări sistemice și implicații etice
Tehnologia a evoluat și odată cu această evoluție și aplicabilitatea într-un număr mare de domenii, făcând din aceasta întotdeauna un beneficiu. În urma descoperirilor din domeniul tehnologic, lumea sportului a avut mult de câştigat. Aplicarea anumitor îmbunătăţiri de acest fel în cadrul sporturilor nu doar că a reprezentat un mare avantaj, ci în unele cazuri se poate spune și că a revoluţionat această lume a competiţiei.
Impactul rețelelor sociale asupra valorilor adolescenților
Rețelele sociale reprezintă un fenomen cultural și social de amploare globală, având un impact profund asupra procesului de socializare și formare a valorilor, mai ales în rândul adolescenților. Într-un context în care mediul online a devenit o extensie a vieții cotidiene, adolescenții – aflați în plină etapă de dezvoltare psihologică, cognitivă și morală – sunt deosebit de vulnerabili la influențele provenite din mediul virtual. Rețelele sociale nu mai sunt doar un mijloc de comunicare, ci și spații de construcție identitară și de validare socială, cu un rol tot mai important în formarea valorilor și atitudinilor. Scopul acestui referat este de a analiza critic modul în care rețelele sociale influențează sistemul de valori al adolescenților, cu accent pe dimensiunile educaționale, culturale și psihosociale. De asemenea, se vor evidenția atât efectele pozitive, cât și cele negative ale acestei influențe, precum și rolul actorilor educaționali în gestionarea acestor procese.