EDICT – Pagina 666 – Revista Educației

Nicoleta Ifrim • Școala Gimnazială Ion Creangă, Buzău (Buzău) • România

9 februarie 20188 februarie 2018 • 6 minute

Proiecte de parteneriat eTwinning

Acţiunea eTwinning facilitează accesul profesorilor la un mediu virtual de colaborare şi de schimb de experienţă, la parteneriate cu alţi profesori şi la activităţi de formare profesională, alături de colegi din ţările europene.
În cursul anului școlar 2015-2016, clasa noastră a participat în calitate de fondator, la proiectul de parteneriat eTwinning, „Le magazine en ligne pour les échanges culturels” și în calitate de membru, la proiectul „Дед Мороз/ Kalėdų Senelis/ Santa Claus/ Moș Crăciun”.

Articol complet →

Cristina Adela Marioane • Liceul de Informatică, Petroșani (Hunedoara) • România

9 februarie 20188 februarie 2018 • 3 minute

Agresivitatea în rândul elevilor

Agresivitatea este un subiect care apare cu regularitate ori de câte ori este vorba despre copii și educația lor. Părinții și educatorii/ învățătorii se confruntă uneori cu comportamentul agresiv în curtea școlii, în sălile de clasă, pe stradă și se întreabă cum să reacționeze în asemenea situații.

Articol complet →

Bogdan Stetz • Școala Gimnazială Mihai Eminescu, Năsăud (Bistriţa-Năsăud) • România

29 martie 20187 februarie 2018 • 7 minute

Jocurile de mișcare – numitor comun al educației fizice de ieri și de azi

Rolul primordial în formarea omului îi revine şcolii. Acesta trebuie să se adapteze permanentelor transformări ale epocii, inovaţiilor tehnice şi ştiinţifice în diferite domenii şi expansiunii continue a orizontului cunoaşterii umane în toate domeniile. Procesul instructiv-educativ trebuie corelat cu nivelul cerinţelor vieţii în scopul formării la elevi a priceperilor şi deprinderilor care să le permită o mai eficientă încadrare socială.

Articol complet →

Sorina Olaru • Școala Gimnazială Corbasca (Bacău) • România

9 februarie 20187 februarie 2018 • 4 minute

Aspecte psiho-pedagogice şi metodice privind predarea geometriei

Formarea conceptelor geometrice, spre deosebire de altele, ridică probleme de ordin psihologic, pedagogic, deosebite. Procesul prin care se ajunge la conceptele geometriei abstracte, ca entităţi mentale, este un proces complex și îndelungat. El începe odată cu primele percepţii şi imagini şi abia spre vârsta de 11-12 ani se conturează entităţile mentale desprinse de suportul material, senzorial, care le-a generat. Atunci când elevii au trecut de la cercetarea directă a corpurilor materiale la redarea prin desen a imaginii generale pe care şi-a format-o despre ele, sau realizat primii paşi spre abstractizare şi generalizare.

Articol complet →

Maria-Delia Grosaru • Școala Gimnazială Constantin Ioan Motaș, Mediaș (Sibiu) • România

2 mai 20187 februarie 2018 • 12 minute

Camuflaje ale mitului în lumea modernă – mitul lui Don Juan în literatură

Pornind de la teoria lui Mircea Eliade privind noṭiunea de “mit”, se poate afirma faptul cǎ mitul este încǎ prezent în lumea modernǎ, într-o formǎ camuflatǎ. “ Comportǎri mitice” încǎ supravieṭuiesc într-o societate care mai pǎstreazǎ ceva din “gândirea colectivǎ”, deṣi este clar faptul cǎ mitul nu mai are rolul central pe care-l avea în cadrul societǎṭilor arhaice.
Voi încerca în articolul de faṭǎ sǎ prezint traseul pe care îl urmeazǎ mitul, pornind de la accepṭiunea pe care acest termen o are în cadrul societǎṭilor tradiṭionale ṣi ajungând la descrierea felului în care el este perceput în lumea modernǎ, în speṭǎ în domeniul literar.

Articol complet →

Dorina Crăciun • Școala Gimnazială Nr. 1 Motru (Gorj) • România

9 februarie 20187 februarie 2018 • 7 minute

Relația dintre artă și literatură

Arta – literatura, două cuvinte simple dacă sunt privite separat. Împreună însă formează un tot, un întreg completându-se. Educaţia muzicală şi artele plastice exprimă de multe ori starea afectivă, sufleteasca a omului, iar literatura completează această stare prin sensibilitatea cuvintelor. Între arte şi literatură exista o legătură ce nu are practic nevoie de demonstraţie.

Articol complet →

Nicoleta Ifrim • Școala Gimnazială Ion Creangă, Buzău (Buzău) • România

9 februarie 20186 februarie 2018 • 9 minute

Proiectul educativ județean „Cartea – prietena mea” (diseminare)

Prin activităţile desfăşurate în cadrul proiectului educativ județean „Cartea– prietena mea”, s-a dorit ca elevii să descopere lectura nu ca pe o obligaţie şcolară, ci ca pe o modalitate de autodefinire şi de fundamentare a unui traseu educaţional personalizat.

Articol complet →

Simona Pisoi • Colegiul Național Carol I, Craiova (Dolj) • România

9 februarie 20186 februarie 2018 • 7 minute

The Effects of Using Technology in Teaching English – Study on the Outcome

The paper aims at identifying the context EFL is facing at a moment of technological evolution in teaching and learning as well as considering the different technological solutions that should be at the service of improving education. Teachers currently receive many solutions for devices, tools, training, resources and management support that can help in the change of attitude towards teaching English as a foreign language.

Articol complet →

Gabriela-Maria Vâlcea • Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Gorj (Gorj) • România

16 februarie 20185 februarie 2018 • 6 minute

Consilierul școlar și rolul lui în dezvoltarea abilităților de viață

Trăim într-o societate care, deşi tot mai pragmatică, îşi construieşte funcţionalitatea pe o reţea densă de simboluri. Comunicarea se construieşte pe abrevieri, sintagme verdict, rostiri laconice. Dubla intenţie a limbajului devine din ce în ce mai mult un modus vivendi al comunicării funcţionale.
Adulţi sau copii, suntem prinşi laolaltă în păienjenişul acestor resorturi lăuntrice ale realităţii cotidiene, într-un permanent efort de împăcare cu lumea şi cu noi înşine.

Articol complet →

Delia-Nicoleta Vieru • Liceul Tehnologic Elie Radu, Botoșani (Botoşani) • România

6 februarie 20185 februarie 2018 • 6 minute

Respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale în predarea disciplinelor tehnologice

Firea omenească îşi are un mers firesc care trebuie cunoscut şi respectat. Se ştie că trecerea la structuri cognitive superioare se face sub impulsul exersării şi învăţării. Realul este asimilat prin intermediul structurilor de cunoaştere deja existente care, la rândul lor, suportă o acomodare permanentă în raport cu datele noi, interiorizate de subiect. Învăţarea se va face în raport cu „zona proximei dezvoltări”, în sensul că se va da elevului maximum din ceea ce el poate să asimileze la un moment dat şi care îi permite dezvoltarea psihică în perspectivă (1).

Articol complet →

EDICT Revista educației