Cluburile de lectură și de dramatizare – modalitate de a petrece timpul liber al elevilor

Reușita în viata depinde de buna organizare a timpului. Individul trebuie sa găsească mijloacele care sa conducă la scăderea timpului necesar lucrului, în favoarea creșterii timpului aflat la dispoziția sa. Educația pentru timpul liber face parte din „noile educații” adoptate de UNESCO, in toate statele membre, și cuprinde activități culturale, artistice, turistice, sportive, sociale.

Valoarea acestor activităţi este mare atât din punct de vedere instructiv, cât şi educativ. Timpul liber al elevilor cuprinde activităţi gospodăreşti cu durate reduse în vederea formării deprinderilor de muncă, de ordine si curaţenie, lecturi extraşcolare, activităţi recreative, activităţi cultural-educative, de relaxare, divertisment si recreere. Durata timpului liber este în funcţie de pregătirea temelor, de modul cum ştiu părinţii să organizeze timpul copiilor.

Odată cu trecerea anilor, copilul se află într-o perioadă când se înrădăcinează sentimentul de responsabilitate pentru sarcinile şcolare  şi  jocul, ca formă de petrecere a timpului  în copilărie, este înlocuit cu alte forme cu un conţinut intelectual bogat, cum ar fi: lectura cărţilor, frecventarea teatrelor, a cinematografelor, excursiile, vizitele vizionarea programelor TV, audierea programelor radio,  jocurile  pe calculator, serbările şcolare organizate cu diferite ocazii, întreceri artistice, întâlniri cu oameni de artă, scriitori ș.a.

Importantă  este echilibrarea  formelor de petrecere a timpului liber  şi se impune urmărirea atentă a  elevilor  de către familie şi de către şcoală în vederea prevenirii abaterilor de la normele de condiută  morală, a oboselii fizice si psihice a elevilor.

Spectacolele școlare „vor rămâne peste vremi momente de bucurie sufletească, prilej de manifestare inedită şi nestingherită  a valenţelor native ale copiilor  in faţa parinţilor, admiratorilor emoţionaţi, gata de a oferi zambete, flori sau lacrimi de bucurie  si recunostinţă“. (Invatamantul primar   nr.1/1998, EDITURA DISCIPOL, p.61).

Învățătorul trebuie sa acorde o însemnatate deosebită alegerii textelor literare  folosite  în serbările şcolare. Valorificarea textelor literare in serbările şcolare (montaje literare, şezători literare, teatru literar, jocuri literare, dramatizările )  constituie nu numai o activitate artistică, educativă, ci şi o formă de cunoaştere a cât mai multor opere literare.

Dramatizările, imitarea personajelor de către elevii care stăpânesc bine conţinutul operei reprezintă un îndemn la formarea deprinderilor de citire conştientă şi expresivă, un îndemn de a memora rolul unui personaj. Copiii  vor interpreta corespunzător rolul atunci când înţeleg mesajul transmis de operele literare dramatizate.

Prin   dramatizarea textelor literere, prin participarea micilor artişti la actiune se valorifică din plin valenţele artistico-estetice ale textelor literare. Se pune accent pe dezvoltarea percepţiilor artistice, pe formarea gestului estetic, pe cultivarea unor aptitudini emoţionale pozitive fată de operele dramatizate. Elevii sunt puşi în situaţia să aleagă un model de comportare din rândul personajelor pe care le interpretează.

Personajele „sunt purtătoare ale  unor însuşiri alese pe care vrem să le cultivăm la copii, incepând cu primii ani de şcoală“ (Orientări in metodologia  studierii limbii romane la ciclul primar, Editura didactica si padagogică, 1981, pagina 203). Prin interpretarea rolurilor, elevii sunt impresionaţi  de isprăvile eroilor, se identifiă afectiv  cu viata eroilor respectivi. Sunt personaje care se impun prin fapte si realizări deosebite, alte personaje sunt mai puţin reliefate, sunt personaje pozitive  si personaje negative – lucru care face ca atunci când se distribuie rolurile, elevii să ceară să interpreteze  personaje principale, de preferintă  personaje pozitive.

Trebuie să-i determinăm pe elevi să  înteleagă că trăsăturile  personajelor pozitive care inving, se afirmă, devin respectate si îndrăgite, pot fi dobândite  de oricine prin muncă, prin respectarea în toate împrejurarile  a unor reguli de comportare.

Prin lecturarea textelor pe care le vor interpreta, elevii vor fi conduşi spre a-şi forma si dezvolta: „capacitatea de a surprinde, de a descoperi conţinuturi si forme  ale realitaţii exprimate intr-o  multitudine de modalitati de expresie, de a asocia unele cu altele, ceea ce le permite să-şi extindă astfel aria cunoaşterii. Pătrunzând în diversitatea textelor literare, elevii vor parcurge căi specifice ale cunoaşterii, de la concret la abstract la reprezentare şi fantezie ……/ astfel se cultivă interesul pentru cunoaştere, capacitatea de selecţie, de asociere, în vederea înţelegerii multiplelor semnificaţii ale realitaţii” (Şerdean, I, Metodica  predării limbii române la clasele I-IV, Bucureşti, E.D.P., 1993, p.175).

Cluburile de lectură/ dramatizare  au un caracter stimulator atât  pentru copii, cât şi pentru părinţi.   Antrenarea părinților şi copiilor in pregătirea costumaţiei pentru personajele interpretate constituie un moment de manifestare a fanteziei fiecăruia, dezvoltându-se gustul estetic.

Prin faptul că fiecare copil primeşte rolul potrivit dorinţelor si talentelor  sale contribuim la cultivarea talentelor copiilor. Trebuie urmarita fiecare mişcare a copiilor, sincronizarea între  exprimarea nonverbală si verbală cerută de textele respective.

Repetiţiile, în vederea reuşitei serbărilor, generează  buna dispozitie, dar şi respectarea  disciplinei si a seriozităţii. În timpul spectacolelor, contactul cu publicul trezeşte în sufletul copiilor dorinţa de a  fi cei mai buni, de a-şi stăpâni timiditatea, de a trăi bucuria reuşitei. Copiii se simt extraordinar când  reuşesc să trezească in sufletul spectatorilor emoţii,  bucurii de neuitat, când în sală răsună aplauzele  spectatorilor .
Munca în comun, în echipă, colaborarea cadre didactice, copii si parinţi este  o  condiţie importantă  în realizarea obiectivelor propuse.

Serbările şcolare valorifică si dezvoltă interesele si aptitudinile elevilor care îşi pot manifesta spiritul de initiativă, dau sigurantă si încredere tuturor participantilor. Prin astfel de activităţi se transmit cunoştinţe: „alături de memorie, ca temelie  a oricărei transmiteri de cunostinţe, fantezia reprezintă  o forţă profundă  a sufletului omului diametral opusă, de egală valoare.” (Inv. Primar  2-3 / 2003 ,   p.123).

În  pregătirea montajelor, a carnavalurilor, elevii îşi însuşesc un număr mare de cunoştinţe  referitoare la operele literare, date despre autor.
Recitarea poeziilor oferă copiilor posibilitatea de a-şi exprima sentimentele  şi gândurile in legatură cu mesajul poeziei, stimulează memoria, dau curaj si încredere micilor artişti. Elevii depistează cu uşurinţă operele literare din care fac parte fragmentele din montaje, vor recunoaşte personajele  după   însuşirile sau faptele lor.

Cluburile de lectură contribuie la stimularea interesului pentru lectura  particulară  care constituie o activitate fundamentală pentru întreţinerea conduitei intelectuale, îmbogăţirea cunoştinţelor  si a limbajului, pentru cunoaşterea indirectă  a diferitelor universuri si realităţi.

Iubirea  pentru carte se formează în mod sistematic, cu multă răbdare şi îndemânare. Cititul cărţilor devine o utilă formă de petrecere a timpului liber  şi un excelent  prilej de fascinaţie. În decursul anilor, elevii vor ajunge si la etapa  superioară în care lectura să fie obisnuinţă, cartea să le satisfacă interesul, curiozitatea, să-şi formeze trăsăturile de voinţă şi de caracter.

 

prof. Carmen-Maria Hemen

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/carmen.hemen

Articole asemănătoare