Desenul, pictura şi modelajul, descoperă copilului mijloacele de acţiune asupra materialelor şi obiectelor, pentru a ajunge la expresia plastică. Trebuie insistat asupra caracterului practic al artelor plastice. Familiarizarea treptată a elevilor cu unele tehnici noi de lucru măreşte curiozitatea lor şi imprimă activităţilor artistico-plastice un caracter atractiv.
O privire asupra conceptului Flipped Classroom – Clasa răsturnată
În ultimii ani, mulți profesori au experimentat modelul pedagogic numit Clasa Răsturnată. Practic, a răsturna o clasă înseamnă a inversa „ordinea“, de obicei, în care se acumulează cunoștințele sau se formează deprinderile. În loc să învețe un conținut nou în clasă, elevii învață la domiciliu prin vizionarea de secvențe video, realizate de profesori. Timpul din clasă este dedicat discuțiilor, activităților practice și proiectelor. Elevii au mai mult timp pentru analiză, pentru aplicarea cunoștințelor lor și pentru interacțiunea cu alți elevi, precum și cu profesorul.
Jocul didactic – mijloc de stimulare a gândirii creatoare a elevilor în cadrul lecțiilor de compunere
În condițiile în care școala contemporană deplasează accentul de pe memorarea unei cantități de cunoștințe pe dezvoltarea gândirii creatoare, pe însușirea metodelor și tehnicilor muncii intelectuala, pe dobândirea deprinderilor de muncă independentă, elevul devine – așa cum s-a subliniat adesea – participant activ la propria formare, iar învățătorul se situează pe o nouă poziție, orientându-i felul cum trebuie să învețe.
Reflecția personală – un antidot al învățării superficiale
Există modalități de comunicare nu numai cu alții, ci și „cu sine însuși”. Și aceasta este reflecția personală, capacitate și mod de acțiune mintală, strâns legată de inteligență și puterea de anticipație, de posibilitățile de abstractizare și de creație, de esența umanului.
Învățarea prin metode nonformale – metoda Photovoice
Metodele de învăţare de tip nonformal se centrează foarte mult pe implicarea tuturor stilurilor de învăţare (activ, reflexiv, teoretic şi pragmatic), permiţând participanţilor să îşi folosească toate simţurile, ceea ce duce la experienţe cu totul noi care le creează o stare de împlinire. Pentru a obţine astfel de rezultate, metodele (re)creează un mediu care devine în acelaşi timp stimulativ şi relaxant.
Valorificarea teoriei inteligențelor multiple în lecțiile de turism
Teoria inteligenţelor multiple, elaborată de profesorul Howard Gardner în anii 80, a apărut ca o alternativă a sistemului de învăţământ care valoriza doar abilităţile lingvistice şi logico-matematice ale elevilor, aceştia fiind consideraţi inteligenţi, spre deosebire de ceilalţi elevi care erau consideraţi doar „talentaţi”.
Renașterea. Mari inovații conceptuale
Epocile stilistice majore în care împărțim arta occidentală (preromană, romană, Gotic, Renaștere și Baroc) nu sunt altceva decât repere care ne oferă modalități simple de orientare. Ele reprezintă niște aproximări în interiorul unei evoluții care, condusă fiind de inovația artistică, implică în egală măsură și reabordarea unor principii anterioare.
Mijloace de identificare şi prevenire a cazurilor de ANET
Protecția copilului este obiectivul major al societății moderne. ANET este acronim pentru abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului. Care sunt mijloacele de prevenire și de identificare a cazurilor de ANET și cine ar trebui să le cunoască, să le promoveze, să le aplice în instituțiile școlare?
Învățământul românesc, între performanță și dezinteres. Studiu
Educarea şi instruirea elevilor implică foarte mulţi factori care interferează: factori externi (situaţionali) – societatea, familia, şcoala – şi factori interni (personali) – motivaţia, gradul de inteligenţă, capacitatea de efort. Societatea ar trebui să cultive valorile morale, să creeze modele pe care copilul să le urmeze. Dar conjunctura economică şi socială provoacă anumite confuzii în rândul copiilor şi al tinerilor, care încep să se îndoiască de eficacitatea şcolii, de utilitatea ştiinţei, mai ales pentru că, în ultimul timp şcoala nu asigură inserţia profesională.
Formarea și dezvoltarea comunicării interculturale – necesitate sau deziderat?
Una dintre condițiile fundamentale ale realizării coeziunii umane în societatea modernă interculturală, aflată într-o permanentă schimbare și cu o dinamică aparte, o reprezintă realizarea unei comunicări eficiente, ca fundament al dialogului uman în orice context social.
