Predarea integrată – dimensiune a învățării în ciclul primar

Predarea integrată cunoaşte o extensie relativ rapidă, în primul rând datorită faptului că răspunde unor preocupări privind natura ştiinţei. Cei mai serioşi paşi în predarea integrată s-au făcut în învăţământul preşcolar şi primar, dar şi în cel gimnazial şi liceal.

Integrarea conţinuturilor vizează stabilirea de relaţii strânse, convergenţe între elemente, precum: concepte, abilităţi, valori aparţinând disciplinelor şcolare distincte. Din acest punct de vedere, literatura de specialitate identifică următoarele posibilităţi: integrare intradisciplinară; integrare pluridisciplinară; integrare interdisciplinară; integrare transdisciplinară.

Organizarea şi predarea intradisciplinară a conţinuturilor au reprezentat şi reprezintă încă axele curriculum-ului tradiţional. În același timp se constituie în “operaţia care presupune a conjuga două sau mai multe conţinuturi interdependente aparţinând aceluiaşi domeniu de studiu, în vederea rezolvării unei probleme, studierii unei teme sau dezvoltării abilităţilor”. Este definită ca juxtapunere a disciplinelor mai mult sau mai puţin înrudite. Fiecare disciplină este studiată în funcţie de o sinteză finală de studiat.

Perspectiva pluridisciplinară este o perspectivă tematică. Este “pedagogia centrelor de interes”, lansată de Decroly. Predarea în maniera pluridisciplinară porneşte de la o temă, o situaţie sau o problemă care ţine de mai multe discipline în acelaşi timp.

Pluridisciplinaritatea este definită ca juxtapunere a disciplinelor mai mult sau mai puţin înrudite. Fiecare disciplină este studiată în funcţie de o sinteză finală de studiat. Perspectiva pluridisciplinară este o perspectivă tematică. Este “pedagogia centrelor de interes”, lansată de Decroly. Predarea în maniera pluridisciplinară porneşte de la o temă, o situaţie sau o problemă care ţine de mai multe discipline în acelaşi timp

Interdisciplinaritatea este definită ca “interacţiune existentă între două sau mai multe discipline, care să poată să meargă de la simpla comunicare de idei, până la integrarea conceptelor fundamentale privind epistemologia, terminologia, metodologia, procedeele, datele şi orientarea cercetării”.

Principala modalitate de introducere a interdisciplinarităţii în învăţământ o reprezintă regândirea conţinuturilor şi elaborarea planurilor, a programelor şi manualelor şcolare în perspectiva conexiunilor posibile şi necesare sub raport epistemologic şi pedagogic. Acţiunea de promovare a interdisciplinarităţii trebuie să se integreze în contextul sistemului educativ dat. De asemenea, pentru a fi eficientă, trebuie să se asocieze cu alte principii sau inovaţii specifice unui învăţământ modern.

Transdisciplinaritatea presupune întrepătrunderea disciplinelor şi coordonarea cercetării, astfel încât poate rezulta adoptarea aceluiaşi ansamblu de concepte fundamentale sau elemente metodice generale, adică un nou domeniu de cunoaştere sau o nouă disciplină. Acest tip de abordare tinde către o fuziune a cunoştinţelor specifice diferitelor discipline, la descoperirea unor noi câmpuri de investigaţie, la conceperea unor noi programe de cercetare.

Considerându-se că deschide calea către atingerea unui nivel superior al cunoaşterii, transdisciplinaritatea a fost ridicată la rangulde “noua viziune asupra lumii”, fiind capabilă să conducă la înţelegerea, soluţionarea multiplelor probleme complexe şi provocări ale lumii actuale.

 

prof. Florența Baltag

Profil iTeach: iteach.ro/profesor/florenta.baltag

Articole asemănătoare