Şcoala este „acel loc unde ne putem asigura prin însuşirea ştiinţelor, fericirea pământească”, după cum spune Mircea Traian Biju în „Mic dicţionar al spiritului uman”. Tot el spune că familia este „o formă de guvernământ în care se comandă şi în care se ascultă”. Am definit două entităţi a căror existenţă se află într-o determinare reciprocă: familia dă şcolii copiii ca aceasta să poată exista, iar şcoala asigură însuşirea ştiinţelor, pregătindu-i pe copii pentru viaţă.
Natura – prietena noastră
Educaţia ecologică a şcolarilor mici este foarte importantă pentru dezvoltarea sentimentelor de afecţiune faţă de tot ceea ce ne înconjoară, corectarea atitudinilor comportamentale sau chiar suplinirea părinţilor în formarea comportamentelor copiilor, transmiterea unor noi cunoştinţe şi corectarea informaţiilor pe care le au din familie.
Pour ou contre la mémorisation mécanique dans l’apprentissage des langues modernes
Depuis un certain temps, grâce à de nouvelles pédagogies, la mémorisation mécanique a été beaucoup blâmée. Personne ne veut mémoriser quoi que ce soit, ni pages de commentaires, ni formules mathématiques ou de listes de verbes irréguliers…
Types of Reading and Reading Techniques
Just telling our students to read lots of books is not enough to make them understand the importance of reading. This is why in each school where English is the first foreign language of study, some reading programmes should be initiated, including appropriate teachers, materials, tasks and other facilities.
Activități școlare și extrașcolare în sprijinul orelor de religie: Excursia didactică
Între activitățile extracurriculare care anticipează, completează și consolidează lecția efectuată în clasă, excursia didactică ocupă un loc deosebit.
Formă de organizare a procesului de învățământ, vizitele și excursiile la biserici și mănăstiri oferă elevilor posibilitatea dobândirii sau aprofundării cunoștințelor religioase în mod direct, destins și atractiv.
Aplicarea principiilor didactice în cadrul predării disciplinelor tehnice
La baza organizării şi conducerii activităţii de predare-învăţare, în scopul realizării obiectivelor pedagogice, stau principiile didactice, care au aplicabilitate şi la disciplinele tehnice. Aceste norme au un rol deosebit în proiectarea strategiilor didactice şi a situaţiilor de instruire iar aplicarea lor integrală este o condiţie a eficienţei procesului de predare-învăţare-evaluare.
Metode moderne de predare în cadrul orelor de Limba şi literatura română
Se tot vorbeşte în zilele noastre de volumul mare de informaţii pe care elevul trebuie să şi-l însuşească şi de stilul greoi de predare pe care profesorul încă îl mai abordează la clasă. Analizând aceste lucruri, consider că este nevoie de o schimbare în învăţământul românesc, o schimbare care să vizeze în primul rând profesorul.
Rolul jocului didactic în menţinerea motivaţiei pentru învăţare
Una dintre activităţile de bază ale copilului, jocul, în varietatea formelor lui, este astăzi tot mai mult valorificat din punct de vedere pedagogic, în intenţia de a imprima un caracter mai viu şi mai atrăgător activităţilor şcolare în care acesta tinde să fie integrat. Pedagogia modernă nu atribuie jocului doar o semnificaţie funcţională ca în trecut (simplu exerciţiu pregătitor şi util dezvoltării fizice), ci una de asimilare a realului la activitatea proprie a copilului, motiv pentru care a devenit astăzi una din principalele metode active, atractive, extrem de eficace în munca instructiv-educativă. Astfel s-au dezvoltat diferite tipuri de jocuri educative sau didactice care asigură îmbinarea şi toate tranzacţiile spontane între elementele distractive şi cele de muncă, în ideea că treptat vor avea câştig de cauză cele din urmă.
Exemple de bună practică – proiect educațional: Clubul Impact Sky (Școala kopiilor ysteți)
Proiectul se adresează copiilor din școala noastră, membrii clubului IMPACT SKY, ce a luat ființă în anul 2009, aflat sub umbrela Fundației Noi Orizonturi. Toate activitățile au la bază educația prin experiență și educația prin serviciul în folosul comunității.
Cultura românească predată de la cele mai fragede vârste, în grădinița de copii
Copilul intră în grădiniţă , fără a şti foarte multe lucruri despre societatea în care creşte, despre lumea înconjurătoare, despre ceea se cheamă cultură, tradiţie, port sau perpetuare. Odată intrat pe porţile grădiniţei i se deschid fel de fel de oportunităţi ca, acel copil plăpând, necunoscător de multe, să poată participa alături de copiii ceilalţi la activităţile grupei, unde prin implicare şi dorinţa de cunoaştere, pătrunde pe tărâmuri greu de digerat de la această vârstă, cum ar fi cel al culturii româneşti.
