Le présent article a pour objectif principal de présenter quelque considérations méthodologiques sur l’enseignement du français en classe préparatoire du cycle primaire. On insiste sur les objectifs de l’ enseignement du français en classe préparatoire du cycle primaire prévus dans le Programme scolaire pour la discipline Langue moderne 1 applicable en classe préparatoire, de première et de deuxième du cycle primaire. De même, on fait quelques recommandations méthodologiques – utiles, je pense – sur l’enseignement du français en classe préparatoire. En ce sens, on relève l’importance d’enseigner le français d’un façon ludique et orale, d’organiser thématiquement les leçons de français pour les jeunes apprenants de presque six ans et d’utiliser une variété d’activités dans la classe. Finalement, on tire des conclusions et on fait quelques réflexions et suggestions sur l’enseignement du français en classe préparatoire et de deuxième du cycle primaire.
Conferința anuală eTwinning 2025, minunat prilej de a celebra ceea ce ne unește
În perioada 23-25 octombrie 2025, am avut ocazia extraordinară de a participa la Conferința anuală eTwinning 2025 „Celebrating what unites us”, care s-a desfășurat la Bruxelles, Belgia, sub coordonarea Centrul European de Coordonare eTwinning. Conferința anuală hibridă eTwinning din 2025 a celebrat și explorat educația pentru cetățenie (tema 2024-2025) și a pus accent pe tema 2025-2026, „Competențe pentru viață”. Acest eveniment a implicat profesori, școli și părți interesate din domeniul educației din întreaga Europă în discuții, ateliere și oportunități de networking axate pe modul în care educația promovează participarea democratică, valorile europene și abilitățile esențiale de viață. Organizarea acestei conferințe a fost foarte bună, începând de la ghidurile activităților, materialele suport, programul divers și interesant, formatori foarte bine pregătiți.
Gamificarea procesului de învățare și descoperirea aplicațiilor digitale
În ultimul deceniu, educația a trecut prin transformări profunde, accelerată de tehnologii digitale și de nevoia de a implica elevii în moduri tot mai creative. Unul dintre conceptele care a căpătat popularitate este gamificarea, adică integrarea mecanismelor specifice jocurilor în activitățile educaționale. Această abordare are potențialul de a crește motivația, implicarea și performanțele elevilor, transformând procesul de învățare într-o experiență atractivă, interactivă și relevantă.
Utilizarea mijloacelor digitale în grădiniță – între oportunitate și responsabilitate
În ultimele două decenii, tehnologia digitală a devenit o parte firească a realității cotidiene, influențând felul în care comunicăm, lucrăm, învățăm și ne petrecem timpul liber. Tot mai des, se pune întrebarea: în ce măsură pot fi integrate instrumentele digitale în educația timpurie, în special în grădiniță, și cât de benefic este acest lucru pentru copii? Răspunsul nu este nici simplu, nici categoric, ci necesită o analiză atentă a avantajelor, riscurilor și limitelor specifice vârstei preșcolare.
Trei dimensiuni ale managementului clasei de elevi
Managementul clasei de elevi reprezintă ansamblul de activități și comportamente ale profesorului care vizează crearea și menținerea unei atmosfere propice învățării, în care elevii sunt implicați activ în sarcinile educaționale și cooperează pentru atingerea obiectivelor comune. Acest concept complex integrează trei componente esențiale: managementul conținuturilor, managementul problemelor disciplinare și managementul relațiilor interpersonale.
Educația incluzivă – între ideal și realitate
Educația reprezintă unul dintre pilonii fundamentali ai unei societăți echitabile și prospere. În ultimii ani, conceptul de educație incluzivă a câștigat tot mai mult teren, fiind promovat ca un ideal al sistemului educațional modern. În teorie, educația incluzivă presupune oferirea de șanse egale tuturor copiilor, indiferent de dizabilități, diferențe culturale, etnice, economice sau de gen. În practică, însă, implementarea acestei viziuni se lovește de numeroase obstacole, atât instituționale, cât și umane. Astfel, se conturează o întrebare esențială: cât de aproape suntem de idealul educației incluzive și ce ne mai desparte de el?
Motivarea elevilor în orele de educație fizică și sport
Motivarea elevilor reprezintă un element esențial pentru desfășurarea eficientă a orelor de educație fizică și sport. Într-o societate în care activitatea fizică devine tot mai puțin prezentă în viața de zi cu zi a tinerilor, profesorii au rolul de a crea contexte atractive, dinamice și relevante, care să stimuleze interesul și participarea activă a elevilor. Această provocare pedagogică necesită o abordare multidimensională, care să țină cont atât de particularitățile individuale ale elevilor, cât și de specificul disciplinei educației fizice și sportului.
Importanța educației parentale
Bucuria de a fi părinte și mândria pe care ți-o dă acest statut înseamnă să ai cea mai mare responsabilitate pe care ai avut-o vreodată și pe care o vei avea de acum încolo. Să fii părinte reprezintă, poate, cea mai veche misiune din lume, însă pe cât de veche, pe atât de frumoasă și generatoare de satisfacții. Ea implică și o responsabilitate deosebită, corectitudine, flexibilitate, adaptare, preocupare pentru tine, copil și familie ca întreg.
Impactul aplicațiilor educaționale digitale asupra elevilor de clasa pregătitoare. Între entuziasm și responsabilitate pedagogică
În ultimii ani, întrebarea nu mai este dacă folosim tehnologia în educație, ci cum o facem astfel încât să sprijinim, și nu să înlocuim, relația vie dintre copil și învățător. Elevii de clasa pregătitoare vin în școală cu o familiaritate evidentă față de telefoane, tablete, jocuri și aplicații. Pentru ei, mediul digital nu este „ceva special”, ci parte firească din viața de zi cu zi. În acest context, aplicațiile educaționale digitale par soluția ideală pentru a face învățarea mai atractivă și pentru a crește motivația școlarului mic.
Studiu de caz: Utilizarea fișelor de lucru cu texte autentice în predarea limbii franceze
Activitatea s-a desfășurat la clasa a IX-a, profil real, unde nivelul de competență în limba franceză era unul eterogen (A1–A2). Elevii manifestau o motivație scăzută față de învățarea limbii străine, considerând conținuturile prea teoretice și mai puțin aplicabile în viața reală. Pentru a crește interesul și a dezvolta competențele de comunicare, am introdus fișe de lucru bazate pe texte autentice, extrase din surse actuale: articole de presă pentru tineri, meniuri de restaurante, reclame, postări de pe rețele sociale, pliante turistice și fragmente din bloguri franceze.