Formarea competențelor de citire reprezintă una dintre principalele finalități ale educației timpurii. În primii ani de școlaritate, copiii dobândesc abilități fundamentale care stau la baza alfabetizării, precum recunoașterea sunetelor limbii, identificarea relației dintre sunete și litere și înțelegerea structurii cuvintelor. Un rol esențial în pregătirea pentru citire îl are conștiința fonologică, care se referă la abilitatea de a percepe și manipula sunetele limbii. Această competență include recunoașterea sunetelor inițiale și finale, segmentarea cuvintelor în silabe și combinarea sunetelor pentru formarea cuvintelor.
Integrarea copiilor cu CES în învățământul de masă
Prezentul articol analizează problematica integrării copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în învățământul de masă, din perspectiva principiilor educației incluzive și a practicilor didactice eficiente. Sunt examinate fundamentele teoretice ale incluziunii, formele de integrare, rolul cadrului didactic și al echipei multidisciplinare, precum și strategiile pedagogice adaptate nevoilor diverse ale elevilor. Articolul evidențiază atât beneficiile integrării pentru toți actorii educaționali, cât și provocările cu care se confruntă sistemul de învățământ românesc în implementarea reală a politicilor incluzive. Concluziile subliniază necesitatea unei abordări sistemice, fundamentate pe colaborare, formare continuă și empatie profesională, pentru ca școala să devină cu adevărat un spațiu al egalității de șanse.
Elevii cu nevoi speciale – parte a unei educații echitabile
Fiecare copil are visurile și ambițiile sale în ceea ce privește viitorul propriu și are nevoie de o educație de calitate pentru a-și dezvolta abilitățile și a-și atinge potențialul. Conform statisticilor internaționale, în acest moment, în întreaga lume există 240 de milioane de copii cu nevoi speciale. De cele mai multe ori, aceștia se confruntă cu nenumărate bariere atunci când este vorba despre educație, bariere care sunt cauzate de discriminare și stigmatizare. Nu de puține ori, eșecul vine din cauza factorilor de decizie care nu pot accepta dizabilitatea în serviciile oferite de societate. În ultimii ani există o preocupare crescândă pentru integrarea acestora. Unul dintre exemplele concrete îl reprezintă realizarea primului spectacol de balet de către Opera Națională Română, „Dansul pașilor de catifea”, pentru copiii cu dizabilități neuromotorii.
Violența în liceu: cauze și metode de combatere (Studiu)
Violența în mediul școlar, în special în liceu, reprezintă o provocare complexă cu impact major asupra climatului educațional, a performanțelor școlare și a dezvoltării socio-emoționale a elevilor. Cadrele didactice au un rol esențial în prevenirea și combaterea acestui fenomen, prin identificarea cauzelor și aplicarea unor strategii educaționale adecvate.
Educația digitală, sursă de schimbare în teoria și practica educațională
Progresul accelerat al tehnologiei din ultimii ani a transformat diverse aspecte ale vieții: comunicațiile, afacerile, educația și relațiile sociale au intrat într-o nouă etapă. Internetul, platformele de social media și aplicațiile de mesagerie au schimbat profund viața tinerilor din întreaga lume. Lumea digitală are o semnificație profundă pentru domeniul educațional, transformând modul în care educația este furnizată și experimentată. Dacă în trecut metodele de predare aveau la bază transmiterea directă a informației de către profesor și însușirea conținuturilor de către elevi, în prezent accentul cade pe învățarea activă, centrată pe elev, pe cunoașterea dobândită prin efort propriu, transformând experiența educațională în multiple dimensiuni.
iTeach Online Courses – A Continuous Professional Development Pathway for Romanian Teachers
In a knowledge-based society, where teachers’ competences constitute a fundamental condition for the quality of education provided to students, access to relevant and flexible continuing professional development opportunities becomes a systemic priority. The creation of viable mechanisms for continuous professional growth, adapted to the contemporary pace of pedagogical and technological innovation, represents, according to the research literature, one of the most important factors of deep and lasting change in education (Fullan, 2008; Darling-Hammond, Hyler & Gardner, 2017).
Against this background, the iTeach platform (iteach.ro / suntprofesor.ro), developed by the Institute for Education (Bucharest) in partnership with Social IT, proposes an integrated ecosystem of continuing professional development, whose components – including the online course offering – directly address the needs of teachers in Romania. With a community of over 35,000 registered teachers and a library of more than 11,000 open educational resources, iTeach has established itself as the most comprehensive digital educational ecosystem dedicated to practitioners in Romanian pre-university education.
Îmbinarea teorie-practică în învățământul tehnic și tehnologic din domeniul electric prin utilizarea Photovoltaic Geographical Information System (PVGIS)
Învățământul tehnic și tehnologic trebuie abordat într-o manieră perfect îmbinată între teorie și practică, astfel rezultatele învățării derivate din cunoștințe vor fi acumulate și apoi completate cu cele aptitudinale, peste care „educatorii” aștern atitudinile, acele competențe transversale care desăvârșesc viitorul absolvent. Măsura succesului acestui demers este determinată de foarte mulți factori. Lucrarea de față abordează doar îngustarea „prăpastiei” dintre predarea teoretică și abordarea practică.
Integrarea inteligenței artificiale în predarea biologiei
Una dintre cele mai importante inovații tehnologice ale secolului XXI este reprezentată de dezvoltarea inteligenței artificiale (AI), aceasta devenind din ce în ce mai prezentă inclusive în domeniul educațional. În prezent, inteligența artificială este definită ca abilitate a sistemelor informatice de a dezvolta sarcini complexe ce sunt atribuite în mod normal intelectului uman. Conceptul de inteligență artificială a fost formulat de Alan Turing, care a propus pentru prima data idea conform căreia o mașină ar putea simula inteligența umană.
Interferența lingvistică în învățarea limbii germane: dificultăți și perspective didactice în rândul vorbitorilor de română
Prezentul studiu investighează fenomenul interferenței lingvistice în procesul de achiziție a limbii germane ca limbă străină (DaF) de către elevi cu limba maternă română, cu aplicație directă la nivelurile A1–A2 ale Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi. Pornind de la o analiză contrastivă a structurilor gramaticale, sintactice, lexicale și pragmatice ale celor două limbi, cercetarea identifică tipologiile recurente de erori generate prin transfer negativ și explicitează mecanismele cognitive care le susțin. Valoarea aplicativă a studiului rezidă în propunerea unor strategii didactice adaptate, care valorifică analiza erorilor ca instrument formativ și contribuie la dezvoltarea competenței metalingvistice a elevilor. Rezultatele sunt relevante atât pentru practica predării limbii germane în context școlar românesc, cât și pentru formarea și autoformarea cadrelor didactice care lucrează cu cursanți din spațiul lingvistic romanic.
Agentul AI ca instrument de proiectare didactică: configurarea unui sistem inteligent pentru generarea activităților bazate pe problematizare, descoperire ghidată și investigația de grup
Integrarea inteligenței artificiale generative în practica didactică se află, în cele mai multe cazuri, într-un stadiu artizanal: profesorul formulează o cerere, evaluează rezultatul, reformulează — și reia procesul de la zero la următoarea activitate.
Articolul de față propune trecerea la un stadiu sistematic, prin configurarea unui agent persistent — un set de instrucțiuni permanente care codifică într-un singur document expertiza pedagogică a profesorului și o face reproductibilă. Contribuția este de natură teoretico-metodologică: prezintă arhitectura agentului și fundamentarea sa pedagogică.
