De departe, cea mai uşoară modalitate de integrare a conţinuturilor este în domeniul estetic şi creativ – DEC. Indiferent de tema tratată şi de domeniul ales pentru predarea-învăţarea-evaluarea acesteia, fixarea se realizează facil atunci când preşcolarul este pus în situaţia de a demonstra că are reprezentări depre temă, adică atunci când pictează, desenează, modelează. Alături de valenţele binecunoscute ale activităţilor artistico-plastice, vom reda, în cele ce urmează, unele mai puţin tratate, referitoare la formarea conştiinţei şi a conduitei morale.
Valorificarea potenţialului moral al preşcolarilor prin abordarea integrată a conţinuturilor
Importanța proiectelor educaționale în parteneriat cu poliția, la ciclul primar
Copiii au nevoie de acţiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea de cunoaştere, să le ofere prilejuri de a se emoţiona puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-şi forma convingeri durabile. Aceste premize au stat la baza parteneriatului cu poliţia pe care l-am derulat în decursul anului școlar 2014-2015.
Interdisciplinaritatea – baza unui învățământ contemporan de calitate
Conceptul de interdisciplinaritate a câștigat tot mai mult teren in modul de abordare a lecției moderne. Acest termen reprezintă o modalitate de organizare a conținuturilor învățării cu implicații asupra întregii strategii de proiectare a curriculumului , care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor și proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învățământ și care permite contextualizarea și aplicarea cunoștințelor dobândite. Este o componentă a procesului de instruire prin care se asigură aspectul activ și formativ de dirijare efectivă a învățării.
Despre comunicare, limbaj şi legătura acestora cu activitatea desfăşurată în grădiniţele de copii
Asociată limbajului oral, vorbirea constă mai mult în producerea unor semnale verbale sonore ce sunt trimise de către un emităţor – receptorului. Asta înseamnă că, întotdeauna există cel puţin o persoană care transmite un mesaj şi cel puţin una care poate recepta mesajul.
Exemple de bune practici privind învățarea colaborativă la preșcolari
Metodele activ-participative sunt cele mai bune strategii de exersare a învăţării prin colaborare. În cadrul lor, echipele îşi realizează sarcina de lucru, după care prezintă rezultatele. La final, are loc interevaluarea.
Prezentăm, în cele ce urmează, câteva exemple de activităţi în care am utilizat o serie de metode moderne, în care grupa a fost organizată pe echipe de lucru.
Dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale copiilor preșcolari
Abilitățile sociale și emoționale reprezintă resurse importante pe care urmărim să le dezvoltăm la copiii noștri pentru a le asigura adaptarea la viață. Acestea se exersează în cadrul relațiilor pe care copilul le stabilește cu persoanele semnificative din viața lui.
Dezvoltarea atipică: autismul
Polihandicapul reprezintă o asociere de două sau mai multe handicapuri la una şi aceeaşi persoană, cele două deficiențe fiind, de regulă, consecutive una celeilalte. Unul din ele este autismul.
Termenul de “autism” este derivat din cuvântul grecesc “autos” , care înseamnă “sine însuşi”. Acest termen a fost pentru prima oară introdus în psihiatrie în anul 1911 de către E. Bleuler, în lucrarea sa “Grupa schizofrenicilor”. Este un polihandicap ce presupune o excesivă închidere a persoanei în sine, o desprindere de realitate, cu o intensificare a vieţii imaginative.
Fenomenul „bullying” – mit sau realitate?
Colaborarea profesori-elevi este vitală în prevenirea, identificarea și soluționarea agresiunilor în spațiul școlar. Scandalurile legate de hărțuirea și intimidarea elevilor sunt nişte exemple grăitoare despre cum acest fenomen poate ajunge la nişte extreme. Este de datoria noastră, fie profesori, fie părinţi, să gestionăm astfel de episoade violente şi să reuşim să reinstaurăm climatul de linişte şi pace în mediul şcolar, dar şi în familie.
Experimentul la clasele primare
La clasele primare experimentul este folosit ca metodă de învățare, consolidare și evaluare a cunoștințelor. Cuvântul „experiment” provine din latinescul „experimentum” care înseamnă experiență, investigare, probă.
Având un caracter activ, deoarece este o observare provocată, experimentul prinde foarte bine la copiii de vârstă școlară mică. Elevul devine, din observator, practician și poate verifica ipotezele pe care le stabilește dinainte de a începe experimentul. El poate verifica fenomenele care se produc în jurul lui și care îi pot influența viața. Un alt avantaj al experimentului este acela că el poate fi repetat de câte dorește elevul sau de câte ori e necesar pentru a proba o ipoteză.
Dezvoltarea motivației elevilor pentru învățare
Motivaţia pentru învăţare influențează procesul de învăţare în sine şi, implicit, rezultatele acestui proces. Sintagmele precum : elevii nu mai sunt interesați să învețe, n-au drag de carte, au prea multe distrageri, apar deseori în discuțiile dintre educatori dar și între părinții interesați de educația copiilor lor. Unii elevi performează mult sub capacitatea lor sau pur și simplu refuză să învețe, devalorizând importanța muncii și catalogându-i pe cei poziționați altfel drept stupizi sau ipocriți. Este o situație reală și o problemă actuală, la care specialiștii din domeniul științelor educației, dar și practicienii au încercat să caute soluții.