Tainele ştiinţelor. Proiect de programă

Societatea contemporană pune fiecare membru în situaţia de a observa, investiga , analiza şi de-a căuta soluţii la problemele mediului în care trăieşte.

PROIECT DE PROGRAMĂ

Denumirea opţionalului: TAINELE  ŞTIINŢELOR
Aria curriculară şi tipul de opţional: Matematică şi ştiinţe / interdisciplinar
Durata: 1 an şcolar ( 36 de ore )
Grup ţintă: colectivul de elevi din clasa a VII-a
Modul de desfăşurare: pe clasă, clasa a VII-a
Propunător: Tat-Rus Florica-Camilia, prof. chimie-fizică
Şcoala şi localitatea: Şcoala Gimnazială Păuleşti, Păuleşti
Locul desfăşurării: laborator de ştiinţe
Tabel nominal cu elevii clasei:  în anexă
Scopul
Dezvoltarea de competenţe, cunoştinţe şi abilităţi cu aplicabilitate în viaţa de zi cu zi.
Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţa de ştiinţe şi mediu.
Cunoaşterea realităţii şi dezvoltarea capacităţii de investigare, explorare şi rezolvare a unor situaţii problemă.

Argument

Societatea contemporană pune fiecare membru în situaţia de a observa, investiga , analiza şi de-a căuta soluţii la problemele mediului în care trăieşte.

Pe parcursul acestui opţional vei deveni „un adevărat cercetător” prin activitatea experimentală, vei observa rezultatele uimitoare iar cunoştinţele acumulate îţi ajung pentru o viaţă întreagă. Toate aceste experimente îţi vor oferi surprize, unele dintre ele te vor surprinde datorită desfăşurării lor, alte sunt surprinzătoare prin rezultatul lor.

În urma acestui opţional se dezvoltă elevilor abilitatea de a căuta, selecta, analiza şi utiliza informaţii privind rolul ştiinţelor în viaţa oamenilor.

Valori şi atitudini:
1 Dezvoltarea interesului pentru informare şi documentare ştiinţifică;
2 Dezvoltarea curiozităţii faţă de mediu;
3 Dezvoltarea toleranţei faţă de opiniile celorlalţi;
4 Conştientizarea şi implicarea în problemele interdisciplinare;
5 Încredere în adevărurile ştiinţifice şi apreciere critică a limitelor acestora.

Competenţe cheie
Competenţe digitale Identificarea, selectarea, prelucrarea şi prezentarea conţinuturilor reprezintă secvenţe care pot fi optimizate prin implicarea tehnologiei informaţiei şi comunicării: PPT, baze de date, internet, fişiere media, e-mail, forum, platforme educaţionale etc.
Competenţe metacognitive (a învăţa să înveţi) Acordăm atenţie acestui domeniu cheie prin activităţile de învăţare propuse în prima temă a cursului, activităţi care au la bază abordarea sistematizată a cunoaşterii şi înţelegerii ştiinţifice.
Competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice Bazate pe comunicarea asertivă şi pe asumarea de roluri şi responsabilităţi în echipă, activităţile de învăţare favorizează dezvoltarea atitudinilor pozitive: respectarea opiniei în relaţia de comunicare, recunoaşterea muncii coechipierului, oferirea de  sprijin în rezolvarea de sarcini, toleranţă, asumarea reuşitelor/nereuşitelor. Identificarea legăturilor dintre tema studiată şi zonă, impactul temei asupra colectivităţii, găsirea unor oportunităţi de îmbunătăţire a vieţii colectivităţii legate de tema studiată.
Competenţe antreprenoriale Asumarea de roluri şi sarcini în echipă, implicând diferite metode activ participative reprezintă premise ale dezvoltării unei personalităţi independente, critice şi autocritice, responsabile şi adaptabile la nou.
Sensibilizare şi exprimare culturală Variabilitatea conţinuturilor este factorul de implicare a specificului cultural al grupului de educabili cărora li se adresează cursul.

Competenţe generale
– Identificarea unor fenomene, procese şi procedee întâlnite în activitatea cotidiană;
– Prelucrarea informaţiilor şi conceptelor utilizând metode specifice matematicii şi ştiinţelor;
– Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă prin utilizarea de raţionamente inductive şi deductive;
– Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor;
– Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea şi comunicarea lor;
– Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza relaţionării cunoştinţelor interdisciplinare din aria curriculară matematică şi ştiinţe;
– Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări.

Competenţe specifice şi conţinuturi asociate
• Colectarea de informaţii utilizând surse variate în scopul documentării
• Clasificarea şi sistematizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare
• Să opereze corect cu unităţile de măsură pentru măsurarea timpului

Ce este timpul – cum măsurăm timpul ?
• Colectarea, clasificarea şi sistematizarea informaţiilor şi conceptelor ştiinţifice interdisciplinare
• Identificarea problemelor şi situaţiilor problemă din lumea înconjurătoare
• Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor, la probleme şi situaţii problemă
• Utilizarea TIC în culegerea şi prelucrarea informaţiilor şi datelor
• Formarea conştiinţei faţă de legăturile care există între toate fiinţele şi lumea din jurul lor

Natura plânge !
Despre problemele majore ale naturii
• Diferenţierea fenomenelor fizice de fenomenele chimice, a proprietăţilor fizice de cele chimice, a substanţelor pure de amestecuri de substanţe
• Utilizarea corectă a ustensilelor şi vaselor de laborator, a substanţelor chimice
• Interpretarea observaţiilor obţinute
• Aplicarea algoritmului de calcul matematic în diverse probleme
• Utilizarea tehnologiilor informatice pentru a se documenta asupra utilizării şi importanţei cristalelor în practică

E limpede ca cristalul !
Chimie în peşteră
• Utilizarea TIC în culegerea, selectarea prelucrarea informaţiilor şi prezentarea datelor
• Decriptarea şi interpretarea textelor ştiinţifice şi transpunerea acestora în limbaj comun
• Evidenţierea relaţiilor de cauzalitate dintre fenomene, procese ale lumii reale
• Valorificarea experienţelor dobândite în asigurarea calităţii vieţii
• Exprimarea opiniilor critice şi pertinente în raport cu fenomenele şi procesele studiate

Hrană pentru minte !
• Identificarea proprietăţilor, fenomenelor fizice şi chimice ale substanţelor utilizate
• Transpunerea în limbaj specific a informaţiilor privind aplicaţiile practice ale chimiei
• Folosirea corectă a instrumentelor de măsură şi a regulilor de protecţie a muncii în laborator
• Conştientizarea elevilor asupra utilizării raţionale a substanţelor chimice în alimentaţie

Bule chimice
• Diferenţierea fenomenelor fizice identificate în viaţa de zi cu zi
• Recunoaşterea în activitatea practică a fenomenelor studiate
• Denumirea şi explicarea fenomenelor fizice folosind termeni specifici
• Reprezentarea grafică a variaţiei unor mărimi fizice
• Stabilirea unor legături între domeniile fizicii şi celelalte discipline de studiu pentru explicarea unor aplicaţii în tehnică

Ştiinţa vă poate încălzi !

Descrierea temelor
Ce este timpul – cum măsurăm timpul ? În cadrul acestei teme, folosind cuvântul timp o să aflăm cât de mult durează un eveniment;
O să aflăm cum a fost măsurat timpul în vremurile preistorice în comparaţie cu măsurarea timpului de către oamenii de ştiinţă;.
Vom afla care este influenţa timpului asupra creierului uman;
Vom face cunoştinţă cu diferite modele şi tipuri de calendare folosite de oameni, cu scopul de a periodiciza unele evenimente, precum şi cu diferitele modalităţi de măsurare a timpului. ( Evoluţia calendarului şi a instrumentului de măsurare a timpului )
Natura plânge ! În această temă vom aborda probleme care creează dezechilibre în natură.
Aceste probleme nu sunt simple, nu pot fi rezolvate cu soluţii simple. Este nevoie de implicarea fiecărui membru al comunităţii, atât prin planuri cât şi prin fapte concrete. În acest scop vom întocmi un calendar de activităţi pe care să le desfăşurăm în comunitatea din care facem parte ţinând cont de specificul local şi mai ales de anotimp. Acest calendar va conţine activităţi precum: metode de prevenire a poluării aerului, apei, solului; distrugerea stratului de ozon. Sensibilizarea populaţiei în ceea ce priveşte păstrarea unui mediu sănătos şi găsirea de soluţii la problemele existente.
E limpede ca cristalul ! În această temă vom aborda noţiunea de cristal, cum se formează cristalele, din ce sunt compuse şi modul în care sunt legaţi atomii care formează diferitele tipuri de cristale. Vom experimenta şi vom analiza posibilităţi de obţinere a cristalelor în laborator. Produsele obţinute le vom compara cu diversele imagini găsite pe Internet.
Vom descoperi că legarea atomilor de carbon  în diferite moduri duce la formarea unor compuşi cristalini şi că cel mai preţios este diamantul.
O altă varietate de compuşi pe bază de carbon o constituie carbonaţii, calcarul conţinut în stalagmitele şi stalactitele atât de plăcute ochiului atunci când vizităm o peşteră.
Hrană pentru minte ! În această temă vom conştientiza despre rolul chimiei în viaţa noastră. Mai concret, prepararea hranei implică schimbări chimice sau reacţii care au loc în preparatul respectiv.
Prin parcurgerea acestei teme elevii vor afla care sunt beneficiile unei alimentaţii sănătoase,  adică consumul de fructe şi legume în detrimentul produselor obţinute pe cale industrială.
Vom încuraja cultivarea legumelor şi plantarea pomilor fructiferi, având în vedere că elevii cărora le este propus acest opţional locuiesc în mediul rural.
Bule chimice Este o temă cu posibilităţi multiple de aplicare în viaţa de zi cu zi.
Vom arătă rolul drojdiei în prepararea produselor de panificaţie în comparaţie cu substanţele chimice folosite în prezent ( bicarbonat şi praf de copt ).
Se va evidenţia faptul că drojdia este formată din celule vii care produc dioxid de carbon prin respiraţie.
Răspunzător cu creşterea aluaturilor este “ bula chimică” numită dioxid de carbon care mai este conţinut şi în băuturile carbogazoase.
Vom analiza efectele consumului de băuturi carbogazoase asupra  organismului precum şi efectele pe care le are dioxidul de carbon asupra mediului.
Aplicare unui sondaj, în rândul elevilor, privind consumul de băuturi carbogazoase, interpretarea acestuia şi posibile soluţii.
Ştiinţa vă poate încălzi ! Pornind de la faptul că Soarele este sursa primordială de energie pe Pământ, vom studia efectele pe care le are lumina asupra vieţii pe Pământ.
Vom afla diferite moduri de producere a energiei în prezent şi posibile surse de energie alternative (sursele de energie convenţionale şi neconvenţionale)
Elevii, în urma documentării vor prezenta materiale prin care să ilustreze principalele tipuri de energie, prezentând avantaje şi dezavantaje.

Metode de evaluare
În cadrul activităţii de evaluare se vor utiliza metode alternative de evaluare, cum ar fi:
• Portofoliul care va cuprinde referate,  probleme practice, desene, imagini;
• Proba practică în care elevul va trebui să aplice cunoştinţele teoretice însuşite anterior, prin itemii stabiliţi fiind urmărit modul de asimilare şi înţelegere a acestora;
• Hărţile conceptuale prin care să sistematizeze şi să rezume informaţiile găsite;
• Metoda R.A.I. prin care se exersează abilităţile de comunicare interpersonale, capacitatea de a formula întrebări şi de a găsi cel mai potrivit răspuns.

Sugestii metodologice
Programa are drept obiectiv creerea condiţiilor favorabile fiecărui elev de a-şi forma şi dezvolta competenţe într-un ritm individual, de a transfera cunoştinţele acumulate dintr-o zonă de studiu în alta.
Competenţele specifice vor fi concretizate în cadrul fiecărei ore prin activităţi de învăţare selectate potrivit conţinutului şi opţiunii profesorului asupra tipului de lecţie.
Este util ca profesorul să-şi orienteze demersul didactic spre realizarea unor activităţi de învăţare precum şi transferul de informaţii prin conexiuni intradisciplinare, interdisciplinare şi transcurriculare pentru studierea fenomenelor şi proceselor studiate.

Bibliografie:
1. E. Richard Churchill, Louis V.,Loesching, Muriel Mandell:
“365 de experimente ştiinţifice simple” – ed. Aquila
2. Judy Breckenridge, Muriel Mandell, Anthony D. Fredericks, Louis V. Loesching: “ 365 de superexperimente ştiinţifice” –ed. Aquila
3. Descoperiri şi invenţii, ed. Aquila
4. Ileana Neaţă, Raisa Cicu – Chimie, probleme pentru gimnaziu, Ed. Teora;
5. Mihail Sandu – Probleme de fizică pentru gimnaziu, ed. All.

Anexă
Tabel nominal cu elevii clasei a VII-a
Nr.crt. Numele şi prenumele elevului Observaţii
1.
2.
3.

Accesări: 140

Articole asemănătoare